Raport privind starea învățământului superior din România

practici de la nivel internațional privind etica și integritatea în învățământul superior. În urma parcurgerii literaturii de specialitate și a studiilor de caz, printre recomandări s-au numărat și aspecte de ordin administrativ (ex. instituirea unor registre de risc etic, standardizarea raportării activităților de etică) sau de formare a personalului didactic și a studenților în vederea unei mai bune înțelegeri a codurilor de etică. 8

3. Asigurarea accesului egal și a participării în învățământul superior

3.1. Analize și studii Absolvirea învățământului terțiar este scăzută, numai 25 % din populația cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani deține o diplomă de învățământ terțiar. Deși proporția s-a îmbunătățit în timp, aceasta se situează cu mult sub media UE de 40,5 % și sub ținta de la nivelul UE de 45 % până în 2030. Astfel, cum s-a subliniat în Raportul „România Educată”, România urmărește să crească rata de absolvire a învățământului terțiar în grupa de vârstă 30- 34 de ani la 40 % până în 2030. În 2020, valoarea acestui indicator a fost de 26,4 %, cu mult sub media UE de 41 %. Este probabil ca realizarea unei astfel de creșteri să necesite eforturi susținute pentru a depăși principalele cauze ale participării scăzute la învățământul superior și ale numărului insuficient de absolvenți. De exemplu, ratele de participare sunt afectate de ratele constant ridicate de părăsire timpurie a școlii, de rata scăzută de promovare a examenului de bacalaureat, precum și de participarea scăzută a elevilor din medii defavorizate9.

S-au realizat analize și studii suport pentru fundamentarea politicilor publice privind creșterea accesului, parcursului și finalizarii studiilor, în special pentru studenții din categorii vulnerabile. Astfel: a. Studiu privind prognoza demografică (forecast) care să anticipeze evoluții probabile ale efectivelor de studenți Studiul a fost publicat, în vederea unei diseminări extinse, acesta cartografiind bazinele de recrutare ale principalelor universități românești, pornind de la datele din Registrul Matricol Unic și identificând o serie de tendințe demografice regionale care se vor reflecta, pe termen scurt și mediu în numărul de studenți atrași. Deși nivelul ridicat al migrației, inclusiv al migrației circulare, limitează valoarea oricăror predicții, există o serie de indicatori care ne indică sensul evoluției demografice pe plan regional, în următoarele decenii. Pe fondul scăderii demografice există nevoia unei adaptări și a

unor noi abordări din partea sistemului de învățământ superior, urgența impunându-se mai ales pentru universitățile cu bazine de recrutare vulnerabile la factorul demografic.10 b. Studiu privind abandonul în învățământul superior Pentru prima dată la nivelul sistemului de învățământ superior din România, UEFISCDI derulează o analiză completă a fenomenului de abandon universitar pornind de la datele 8 http://pocu-intl.uefiscdi.ro/images/Rezultate/Raport_A4_2.pdf 9 Monitorul educației și formării 2021 (https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4b1ca4eb-57dd- 11ec-91ac-01aa75ed71a1/language-ro) 10

https://uefiscdi.gov.ro/resource-824467-anticiparea-principalelor-tendinte.pdf

45