Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport privind starea învățământului superior din România
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 2.042,3 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
19.073 18.165
25-29 ani 69.497 53.325 46.568 44.420 41.857 40.640 38.569 36.895 37.186 38.416
30-34 ani 19.350 15.808 14.192 13.803 13.425 14.201 15.182 16.193 17.730 18.540
Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021
Figura 5. Distribuţia numărului de studenți din învățământul universitar de licență, pe
vârste
100000
90000 18 ani
80000 19 ani
70000 20 ani
60000 21 ani
50000
22 ani
40000
23 ani
30000
20000 24 ani
10000 25-29 ani
0 30-34 ani
2011/122012/132013/142014/152015/162016/172017/182018/192019/202020/21
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021
Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentul studenților de o anumită vârstă
cuprinși în învățământul universitar, din totalul populației rezidente din România de aceeași
vârstă. Valorile acesteia oferă o imagine asupra participării la învățământul universitar, cu
fluctuații semnificative în funcție de grupele de vârstă și de gen.
26
Datele indică faptul că cele mai mari rate specifice de cuprindere se înregistrează la vârstele
teoretice ale învățământului universitar (19, 20 și 21 de ani).
La nivel general, ponderea redusă a ratei specifice la nivelul populației de 18 ani
evidențiază, cel mai probabil, tendința de amânare a înmatriculării la un program de studii
universitare de licență, imediat după absolvirea liceului. Una dintre cauze este reprezentată de
rata relativ scăzută de promovare a examenului de bacalaureat, fapt ce a determinat întârzierea
cu cel puțin un an a accesului la învățământul universitar al celor nepromovați.
Se remarcă o mai mare participare la învățământul universitar de licență în rândul populației
feminine pentru toate vârstele, comparativ cu populația masculină.
Tabelul 14. Evoluția ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învățământul universitar
de licență (%)
2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Total 8,5 7,5 6,7 5,7 9,8 8,5 8,6 7,6 7,4 8,8
18
Feminin 10,3 9,0 8,0 6,7 11,7 10,6 10,7 9,2 8,8 10,7
ani
Masculin 6,9 6,0 5,5 4,8 8,0 6,4 6,6 6,0 5,9 7,0
Total 34,6 31,6 31,6 31,6 33,5 32,8 32,8 32,3 33,2 34,3
19
Feminin 42,1 37,4 37,4 37,2 38,8 37,9 38,3 38,5 37,1 41,0
ani
Masculin 27,6 26,1 26,2 26,1 28,5 27,9 27,6 26,5 29,0 28,1
Total 38,6 35,9 34,8 34,2 33,6 34,1 35,6 36,3 36,6 38,0
20
Feminin 45,4 42,3 41,1 39,8 39,1 39,1 41,2 42,8 41,2 45,1
ani
Masculin 32,4 29,9 28,9 28,9 28,4 29,2 30,3 30,1 31,7 31,4
Total 34,6 33,1 33,9 33,1 32,2 32,5 33,2 33,5 34,8 35,2
21
Feminin 39,4 38,3 39,8 39,2 37,1 38,3 37,9 37,8 37,7 40,6
ani
Masculin 30,0 28,3 28,4 27,5 27,4 27,0 28,6 29,4 31,7 30,1
Total 24,2 22,6 23,4 23,3 22,7 22,7 23,5 23,1 22,8 23,1
22
Feminin 24,7 23,5 24,5 24,1 23,9 23,1 24,5 23,5 22,1 23,8
ani
Masculin 23,8 21,9 22,3 22,5 21,7 22,2 22,6 22,7 23,5 22,4
Total 14,1 13,3 12,5 12,7 13,1 13,2 13,4 13,8 12,9 13,2
23
Feminin 13,9 13,1 12,5 13,1 13,1 13,1 13,2 14,3 12,4 13,9
ani
Masculin 14,2 13,5 12,4 12,3 13,0 13,3 13,5 13,3 13,3 12,5
Total 9,8 8,7 8,3 7,7 8,3 9,7 9,4 9,1 9,5 9,3
24
Feminin 10,0 8,6 8,2 7,5 8,6 10,0 9,7 9,2 9,5 10,0
ani
Masculin 9,6 8,8 8,4 7,9 8,1 9,4 9,1 9,1 9,5 8,7
25- Total 5,3 4,0 3,4 3,2 3,0 3,1 3,1 3,2 3,4 3,7
29 Feminin 5,3 3,9 3,1 2,9 2,8 2,8 2,9 3,0 2,9 3,6
ani Masculin 5,4 4,2 3,7 3,4 3,2 3,3 3,2 3,3 3,9 3,8
30- Total 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,3 1,4
34 Feminin 1,3 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 1,4
ani Masculin 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 1,4 1,3
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021.
(Datele pentru întreaga perioadă au fost recalculate pe baza datelor INS privind populația școlară pe niveluri,
raportate la situația demografică a persoanelor rezidente la data de 1 iulie a fiecărui an).
2.4. Rata brută de cuprindere în învățământul superior
Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenților din țară cuprinși
în învățământul superior, indiferent de vârstă, raportat la totalul populației
27
rezidente din România la data de 1 iulie, din grupa oficială de vârstă
corespunzătoare învățământului superior (19-23 de ani). Acest indicator măsoară
accesul la învățământul superior. La nivelul anului universitar 2020/2021, rata
brută de cuprindere în învățământul superior a fost de 38,5%.
După scăderi treptate în prima parte a intervalului analizat, rata brută de cuprindere în acest
nivel de studii a crescut ușor în a doua parte a intervalului, ajungând în 2020/2021 la valoarea
de 38,5% (la diferență de 1,1 puncte procentuale față de anul anterior).
În analiza ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență, diferența pe sexe
este semnificativă și indică un decalaj de aproximativ 7 puncte procentuale în favoarea
populației feminine în intervalul 2011-2019. La nivelul anului universitar 2020/2021, diferența
a crescut semnificativ la aproape 10 puncte procentuale.
Tabelul 15. Evoluţia ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență
(%)
2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Total 40,4 35,8 35,3 35,0 35,8 35,9 36,6 36,7 37,4 38,5
Feminin 44,6 39,5 39,2 38,9 39,8 39,8 40,5 40,7 39,7 43,3
Masculin 36,4 32,4 31,7 31,4 32,1 32,3 32,8 32,9 35,0 33,9
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021
(Obs.: Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenți din țară (fără studenții străini) la
populația din grupa de vârstă 19-23 de ani).
3. Rezultatele învăţării în învăţământul superior
3.1. Rezultatele studenților din învățământul universitar de licență
În anul universitar 2019/2020 a fost înregistrată o creştere cu aproape 5 mii de studenţi
înscrişi în învăţământul de licenţă, comparativ cu anul universitar anterior. Din totalul de 407,4
mii de studenţi înscrişi la început de an, în evidenţele de sfârşit al anului 2019/2020 s-au regăsit
372,8 mii. Astfel, din totalul celor înscrişi la începutul anului universitar: 87,9% au promovat,
3,6% au fost declarați repetenţi şi/sau cu situaţia neîncheiată şi 8,5% au abandonat studiile pe
parcurs. Comparativ cu anul universitar anterior se constată o ameliorare a situaţiei din
învăţământul de licenţă, caracterizată prin creşterea ponderii studenţilor promovaţi şi prin
scăderea pierderilor şcolare (atât prin reducerea abandonului, cât şi prin reducerea procentajului
de repetenţi).
Un indicator semnificativ este reprezentat de abandonul universitar (calculat ca diferenţa
procentuală dintre efectivele de la început şi cele de la sfârşit de an universitar), care a scăzut
cu 1,1% la nivelul învăţământului universitar de licenţă per total, respectiv cu 1,4% la nivelul
învăţământului public.
O altă observaţie importantă este legată de menţinerea într-o proporție asemănătoare,
începând cu anul 2016/2017, a distribuției studenţilor la final de an pe diferite forme de studiu:
aproximativ 90% în învăţământul cu frecvenţă, 3,8% la frecvenţă redusă şi 6,4% în
învăţământul la distanţă.
28
Tabelul 16. Situația școlară a studenților din învățământul universitar de licență, pe
forme de studii
Situaţia studenţilor înscrişi în
învăţământul de licenţă la finalul
În evidenţă la: Nr. de studenți
anului universitar (structura
procentuală)
Repetenţi şi Repetenţi şi Pierderi
Început Sfârşit
Promovaţi situaţie Promovaţi situaţie pe
de an de an
neîncheiată neîncheiată parcurs
2014/2015
Număr studenţi 411229 376240 349206 27034 84,9 6,6 8,5
Învăţământ de zi 367376 336949 314648 22301 85,6 6,1 8,3
Învăţământ seral 144 134 105 29 72,9 20,1 6,9
Învăţământ cu frecvenţă
78,5 13,9 7,6
redusă 17113 15817 13434 2383
Învăţământ la distanţă 26596 23340 21019 2321 79,0 8,7 12,2
Public 345336 315152 294657 20495 85,3 5,9 8,7
Privat 65893 61088 54549 6539 82,8 9,9 7,3
2015/2016
Număr studenţi 410697 374800 347396 27404 84,6 6,7 8,7
Învăţământ de zi 370939 339949 316294 23655 85,3 6,4 8,4
Învăţământ seral 26 18 1 17 3,8 65,4 30,8
Învăţământ cu frecvenţă
78,2 9,7 12,0
redusă 15644 13760 12236 1524
Învăţământ la distanţă 24088 21073 18865 2208 78,3 9,2 12,5
Public 351450 319330 298017 21313 84,8 6,1 9,1
Privat 59247 55470 49379 6091 83,3 10,3 6,4
2016/2017
Număr studenţi 405638 367881 344482 23399 84,9 5,8 9,3
Învăţământ cu frecvenţă 366843 334738 314251 20487 85,7 5,6 8,8
Învăţământ cu frecvenţă
76,2 7,9 15,9
redusă 15297 12867 11660 1207
Învăţământ la distanţă 23498 20276 18571 1705 79,0 7,3 13,7
Public 350149 317510 297856 19654 85,1 5,6 9,3
Privat 55489 50371 46626 3745 84,0 6,7 9,2
2017/2018
Număr studenţi 408179 367588 347226 20362 85,1 5,0 9,9
Învăţământ cu frecvenţă 367336 334150 316029 18121 86,0 4,9 9,0
Învăţământ cu frecvenţă
redusă 15074 13265 12264 1001 81,4 6,6 12,0
Învăţământ la distanţă 25769 20173 18933 1240 73,5 4,8 21,7
Public 352299 317392 300383 17009 85,3 4,8 9,9
Privat 55880 50196 46843 3353 83,8 6,0 10,2
2018/2019
Număr studenţi 402696 363838 346478 17360 86,0 4,3 9,6
Învăţământ cu frecvenţă 362868 329941 314790 15151 86,8 4,2 9,1
Învăţământ cu frecvenţă
redusă 15105 13387 12259 1128 81,2 7,5 11,4
29
Învăţământ la distanţă 24723 20510 19429 1081 78,6 4,4 17,0
Public 348517 314211 299848 14363 86,0 4,1 9,8
Privat 54179 49627 46630 2997 86,1 5,5 8,4
2019/2020
Număr studenţi 407373 372805 358161 14644 87,9 3,6 8,5
Învăţământ cu frecvenţă 365898 337152 324009 13143 88,5 3,6 7,9
Învăţământ cu frecvenţă
redusă 15573 13489 12822 667 82,3 4,3 13,4
Învăţământ la distanţă 25902 22164 21330 834 82,3 3,2 14,5
Public 351738 321983 309876 12107 88,1 3,4 8,4
Privat 55635 50822 48285 2537 86,9 4,5 8,6
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2016-2021
(Notă: Ultimul an când învăţământul superior înregistra numai 1,3% dintre studenţi înscrişî învăţământ seral a
fost anul universitar 2015-2016. Începând cu anul universitar 2016-2017 indicatorii cuprinderii pe forme de
învăţământ se referă la „învăţământ cu frecvenţă”, „învăţământ cu frecvenţă redusă” şi „învăţământ la
distanţă”).
Analiza pe grupe de specializări a distribuţiei studenţilor promovaţi la finalul anului
2019/2020 evidenţiază faptul că rata de promovare cea mai redusă, respectiv pierderile cele mai
mari (prin repetenţie, situaţie neîncheiată sau abandon pe parcurs) s-au înregistrat în grupa de
specializare Inginerie, prelucrare şi construcţii (promovaţi 84%). Pierderile cele mai mici, de
mai puţin de 10%, s-au înregistrat în grupele Sănătate şi asistenţă socială (3,3%), Ştiinţele
educaţiei (7,6%), Agricultură, silvicultură, piscicultură şi ştiinţe veterinare (8,9%).
Tabelul 17. Rata de promovare a studenţilor din învăţământul universitar de licenţă pe
domenii de studii (%)
2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020
Total 84,9 84,6 84,9 85,1 86,0 87,9
Sănătate şi asistenţă
93,1 94,1 94,8 94,1 95,1 96,7
socială
Știinţele educaţiei 91,6 91,5 87,3 90,3 90,8 92,4
Agricultură, silvicultură,
piscicultură şi ştiințe 89,4 87,7 87,4 87,6 88,5 90,1
veterinare
Știinţe naturale,
84,9 83,9 84,8 83,4 83,5 88,0
matematică şi statistică
Servicii 89,1 88,8 86,0 86,2 85,8 88,0
Știinţe sociale, jurnalism
85,5 81,4 82,4 84,6 85,5 86,9
şi informaţii
Arte şi ştiinţe umaniste 86,8 83,6 84,0 84,6 85,0 86,4
Afaceri, administraţie şi
83,1 83,7 84,0 82,7 84,1 85,6
drept
Tehnologiile informaţiei
83,6 82,6 82,3 83,2 84,3 85,6
şi comunicaţiilor
Inginerie, prelucrare şi
78,2
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
c7f485973ebd4c27b742a0486e7a93eb072594a4ab365d46f1d5a49a26909509