Raport privind starea învățământului superior din România

MINISTERUL EDUCAȚIEI Raport privind starea învățământului superior din România 2020 – 2021 1 CUPRINS INTRODUCERE .......................................................................................... 5 CAPITOLUL I. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ ......................................................... 6 1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior ..................................................... 6 2. Participarea la învăţământul superior ................................................................ 8 2.1. Evoluția efectivelor de studenți ................................................................. 8 2.2. Durata medie de frecventare a învățământului superior .......................................25 2.3. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul superior .............................25 2.4. Rata brută de cuprindere în învățământul superior ............................................27 3. Rezultatele învăţării în învăţământul superior ..................................................28 3.1. Rezultatele studenților din învățământul universitar de licență ..............................28 3.2. Absolvenți ai învățământului superior ........................................................31 4. Resurse umane în învăţământul superior ...........................................................35 4.1. Evoluția efectivelor de personal din învățământul superior ...................................35 4.2. Distribuția pe funcții didactice a personalului din învățământul superior ....................37 4.3. Ponderea personalului didactic feminin .......................................................38 4.4. Numărul de studenți ce revin unui cadru didactic .............................................39 CAPITOLUL II. ACȚIUNI RELEVANTE ȘI REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL UNIVERSITAR 2020-2021 ................................................................................................40 1. Asigurarea cadrului normativ al sistemului de învățământ superior ...........................40 1.1. Ordonanțe de urgență ..........................................................................40 1.2. Hotărâri de guvern .............................................................................40 1.3. Ordine de ministru .............................................................................41 2. Creșterea calității în învățământul superior .....................................................44 3. Asigurarea accesului egal și a participării în învățământul superior ...........................45 3.1. Analize și studii ...........................................................................45 2  3.2. Sprijinirea studenților din mediul rural, a grupurilor dezavantajate și a studenților non- tradiționali pentru participarea în învățământul terțiar .............................................47 4. Creșterea calității programelor de studii și a competitivității universităților ...................49 4.1. Rolul CNATDCU în asigurarea calității învățământului universitar .....................49 4.2. Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate - QAFIN ...............................49 4.3. Gradul de satisfacție a studenților privind calitatea învățământului superior ............50 4.4. Fondul pentru finanțarea situațiilor speciale ..............................................51 4.5. Cercetarea științifică .......................................................................53 5. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor........................53 6. Dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior .............................57 6.1. Promovarea ofertei educaționale...............................................................57 6.2. Obținerea burselor de studii în străinătate de către tineri români .............................59 6.3. Studenți străini aflați la studii universitare în România .......................................61 6.4. Păstrarea, dezvoltarea și afimarea identității lingvistice și culturale, prin promovarea limbii române în medii academice din întreaga lume .....................................................63 7.Finanțare predictibilă, consolidarea bazei materiale, utilizarea noilor tehnologii, dezvoltarea și integrarea sistemelor informatice .....................................................................63 7.1.Finanțare ........................................................................................63 7.2.Creșterea transparenței sistemului de învățământ superior ....................................66 7.3.Consolidarea bazei materiale ...................................................................66 7.4.Utilizarea noilor tehnologii .....................................................................67 7.5. Cluburi sportive universitare...................................................................68 8. Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate. ....69 CAPITOLUL III. DIRECȚII DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR PENTRU ANUL 2022 ..............................................................................................70 1.Creșterea participării la forme de învățământ terțiar ................................................70 2.Creșterea participării la forme de educație pe tot parcursul vieții ..................................70 3.Intensificarea eforturilor de internaționalizare a sistemului românesc de învățământ superior ....71 4.Creșterea capacității managementului universitar de a implementa politicile naționale ...........71 3 5.Creșterea autonomiei universitare în ceea ce privește utilizarea fondurilor proprii și politicile de resurse umane..........................................................................................71 6.Consolidarea calității studiilor doctorale ............................................................72 7.Susținerea eticii și integrității în mediul universitar ................................................72 8.Susținerea parteneriatelor, deschiderea către societate, orientarea către zona STEAM ............72 9.Dezvoltarea unui ecosistem digital pentru învățământul universitar ...............................72 ANEXĂ - Lista de abrevieri .........................................................................74 4 INTRODUCERE Raportul asupra stării sistemului național de învățământ superior din România pentru anul 2020-2021 este structurat în trei capitole, după cum urmează: Capitolul I conține o analiză statistică, realizată pe baza unui set de indicatori de bază incluşi în Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE), sistem compatibil cu cele internaţionale (Eurostat, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi care include o parte a indicatorilor-ţintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Este surprinsă situaţia înregistrată în sistemul de învăţământ superior în anul universitar 2020/2021, din perspectiva participării la educaţie, a rezultatelor studenților, precum și a resurselor umane. La calcularea valorilor indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale puse la dispoziție de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei. Capitolul al II-lea prezintă acțiunile relevante desfășurate în anul universitar 2020/2021 și rezultatele obținute. În Capitolul al III-lea sunt expuse prioritățile sistemului de învățământ superior pentru anul 2022, într-o strânsă corelație cu obiectivele Proiectului ”România Educată”. Ratele de absolvire a învățământului terțiar au crescut constant în ultimul deceniu în Uniunea Europeană (UE), dar există diferențe considerabile între țări și între subgrupuri din cadrul țărilor. În 2020, rata de absolvire a învățământului terțiar era de 40,5 % în UE, 11 țări atingând deja ținta stabilită pentru 2030, diferența dintre acestea variind de la 24,9 % în România la 60,6 % în Luxemburg. Ponderea medie a persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar este cu 10,8 % mai mare în rândul femeilor (46 %) față de bărbați (35,2 %). În plus, există un decalaj clar între mediul urban și cel rural, rata medie în orașe (50,9 %) fiind semnificativ mai mare față de zonele rurale (28,9 %). Peste jumătate dintre țările UE vor utiliza Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) pentru a sprijini transformarea în învățământul superior. Măsurile vor include modernizarea programelor de studiu, creșterea numărului de locuri de studiu, lansarea de noi cursuri de studiu printre care micro-certificate, revizuirea modelului de finanțare, dezvoltarea unor mecanisme de asigurare a calității și de guvernanță, de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților și de sprijinire a internaționalizării învățământului superior1. 1 Monitorul educației și formării 2021 (https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4b1ca4eb-57dd- 11ec-91ac-01aa75ed71a1/language-ro) 5 CAPITOLUL I. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ 1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2020/2021, sistemul național de învățământ superior cuprindea 89 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 541 de facultăți. Învățământul public reprezintă 60,7% din totalul instituțiilor de învățământ superior și 74,7% din totalul facultăților. Distribuția instituțiilor de învățământ superior pe forme de proprietate evidențiază următoarele date pentru anul universitar 2020/2021: 54 de instituții de învățământ superior publice și 35 de instituții de învățământ superior private, cu 404 facultăți publice și 137 de facultăți private. Ponderea cea mai ridicată a instituțiilor de învățământ superior și a studenților este prezentă în Municipiul București, care cuprinde peste un sfert (28,5%) dintre facultăți și aproape o treime (30,7%) dintre studenți. Tabelul 1. Rețeaua sistemului național de învățământ superior 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Nr. instituții de învățământ 108 107 103 101 99 97 95 92 90 89 superior, din care: - proprietate publică 57 56 56 56 56 56 56 55 55 54 - proprietate privată 51 51 47 45 43 41 39 37 35 35 Nr. facultăți, din care: 614 596 590 583 567 560 554 545 546 541 - proprietate publică 410 405 405 403 409 405 406 406 407 404 - proprietate privată 204 191 185 180 158 155 148 139 139 137 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021 Numărul total de instituții de învățământ superior înregistrează un trend descendent în ultimii zece ani, situație determinată de scăderea numărului de universități particulare, concomitent cu păstrarea, în aproximativ aceiași parametri, a rețelei de învățământ superior public. Numărul de facultăți a scăzut constant în perioada 2011-2018, ulterior înregistrîndu-se fluctuații reduse. La nivelul anului universitar 2020/2021, funcționau 541 de facultăți. Trendul descrescător înregistrat de instituțiile de învățământ superior se corelează cu tendințele înregistrate la nivelul efectivelor de studenți. Astfel, efectivele de studenți înscriși în învățământul superior de licență au scăzut semnificativ în perioada 2011-2016, pentru ca să crească ușor în 2017/2018, apoi iar să scadă în anul universitar 2018/2019. În ultimii doi ani, trendul a devenit ascendent, la nivelul anului 2020/2021 înregistrându-se 418,3 mii de studenți înscriși în învățământul de licență. 6 Tabelul 2. Numărul de studenți înscriși în învățământul superior de licență (mii) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Nr. studenți în învățământul de 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 408,2 402,7 407,4 418,3 licență, din care: - proprietate publică 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 350,1 352,3 348,5 351,7 361,7 - proprietate privată 140,4 99,7 79,2 65,9 59,2 55,5 55,9 54,2 55,6 56,6 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021 Figura 1. Evoluția numărului de facultăți și a numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență 700 600 600 500 140.4 500 204 191 185 180 158 155 148 139 139 137 400 99.7 79.2 65.9 59.2 55.5 55.9 54.2 55.6 56.6 400 300 300 200 399.5364.9 200 410 405 405 403 409 405 406 406 407 404 354 345.3351.5350.1352.3348.5351.7361.7 100 100 0 0 înv. public înv. privat înv. public înv. privat Nr. facultăți Nr. studenți (mii) Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021 Informațiile2 privind distribuția teritorială a instituțiilor de învățământ superior evidențiază asigurarea unui acces deschis la educația de nivel superior. La nivelul anului universitar 2020/2021, sistemul național de învățământ superior acoperea Municipiul București și 37 de județe. Nu există instituții de învățământ superior/facultăţi în județele Botoșani, Giurgiu, Ialomița și Vaslui. 2 Învățământul superior la începutul anului universitar 2020-2021, INS, 2021 7 Figura 2. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a facultăților și a studenților cuprinși în învățământul superior de licență, în anul universitar 2020/2021 Facultăți Efective de studenți Nord-Vest Nord-Vest 11% Centru 10% Centru 16% 18% 6% Nord-Est 6% Nord-Est 4% 6% 12% Sud-Est Sud-Est 11% Bucuresti- Bucuresti- Ilfov Ilfov 11% Sud- 31% 13% Sud- 29% Muntenia Muntenia 9% 7% Sud-Vest- Sud-Vest- Oltenia Oltenia Vest Vest Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2021 2. Participarea la învăţământul superior 2.1. Evoluția efectivelor de studenți În anul universitar 2020/2021, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculate 560, 187 mii de persoane, din care 87,8% în cadrul instituțiilor de î