Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului superior din România

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.042,3 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

8 construcții 21 Agricultură, silvicultură, piscicultură și 4,0 4,0 4,2 4,1 4,1 4,5 4,6 3,7 3,8 4,1 3,9 3,8 4,0 4,0 științe veterinare Sănătate și asistență 2,0 2,1 2,7 3,0 3,5 3,8 4,6 1,9 2,0 2,6 2,8 3,2 3,4 4,0 socială Servicii 5,3 5,5 5,4 6,1 6,3 6,2 6,1 4,9 5,3 5,2 5,8 5,9 5,5 5,3 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2021 În ceea ce privește forma de proprietate, se remarcă distribuții relativ echilibrate în învățământul public, comparativ cu existența unor domenii preponderente la nivelul învățământului superior privat. Astfel, 63% dintre studenții din programele de masterat private sunt înscriși la grupa de specializare Afaceri, administrație și drept, comparativ cu doar 22,9% dintre cei din învățământul de stat, aflați la aceeași specializare. Comparativ cu învățământul privat, cele mai mari diferențe în favoarea celui public se observă în următoarele grupe: Inginerie, prelucrare și construcții (23,8% față de 2,1%), Arte și științe umaniste (10,3% față de 3,6%). Tabelul 10. Numărul studenților înscriși la studii universitare de masterat, pe grupe de specializări și forme de proprietate, 2020/2021 Număr % Public Privat Public Privat Total 104.951 11.001 100 100 Științele educației 4.943 223 4,7 2,0 Arte și științe umaniste 10.783 396 10,3 3,6 Științe sociale, jurnalism și informații 10.733 2.234 10,2 20,3 Afaceri, administrație și drept 23.992 6.928 22,9 63,0 Științe naturale, matematică și statistică 6.371 183 6,1 1,7 Tehnologiile informației și comunicațiilor 8.213 339 7,8 3,1 Inginerie, prelucrare și construcții 25.004 226 23,8 2,1 Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 4.604 45 4,4 0,4 Sănătate și asistență socială 4.537 55 4,3 0,5 Servicii 5.771 372 5,5 3,4 Sursa: Date calculate pe baza Învățământul superior la începutul anului universitar 2020-2021, INS, 2021  Programe postuniversitare Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională vizează actualizarea sau dezvoltarea unor unități de competență solicitate de standardele ocupaționale și sunt dedicate absolvenților care au finalizat cu diplomă cel puțin studiile universitare de licență sau echivalente. În anul universitar 2020/2021, la aceste programe postuniversitare erau înscrise 3.166 de persoane, în creștere cu 417 de persoane față de anul precedent, dar sub nivelul din 2014/2015. La nivelul anului 2020/2021, aproape trei sferturi dintre studenții înscriși în programe postuniversitare sunt cuprinși în domeniul Științele educației (72%). La nivelul grupelor Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare, Sănătate și asistență socială și 22 Servicii nu sunt studenți înscriși în aceste programe, situație relativ similară cu anul universitar precedent. Cele mai mici ponderi se observă la nivelul grupelor Științe sociale, jurnalism și informații (3,6%), Afaceri, administrație și drept (3,6%) și Inginerie, prelucrare și construcții (3,6%). Tabelul 11. Evoluția numărului de persoane înscrise la programe postuniversitare, pe domenii de studii (conform noii clasificări ISCED-F), perioada 2014-2020 (mii) Număr % 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 4,0 2,5 3,0 4,6 2,5 2,7 3,1 100 100 100 100 100 100 100 Științele 859 730 794 1,6 1,3 1,7 2,2 21,4 28,9 26,8 34,8 50,6 64,6 72 educației Arte și științe 200 225 241 209 245 242 216 5,0 8,9 8,1 4,6 9,8 9,0 6,9 umaniste Științe sociale, jurnalism și 341 239 192 179 135 57 113 8,5 9,4 6,5 3,9 5,4 2,1 3,6 informații Afaceri, administrație și 160 62 276 458 304 151 112 4,0 2,5 9,3 10,0 12,2 5,6 3,6 drept Științe naturale, 287 298 138 185 188 167 164 7,1 11,8 4,7 4,0 7,5 6,2 5,3 matematică și statistică Tehnologiile informației și 141 224 17 148 138 163 155 3,5 8,9 0,6 3,2 5,5 6,0 5,0 comunicațiilor Inginerie, prelucrare și 281 177 50 230 144 122 111 7,0 7,0 1,7 5,0 5,8 4,5 3,6 construcții Agricultură, silvicultură, piscicultură și 0 0 0 15 0 0 0 0 0 0 0,3 0,0 0,0 0,0 științe veterinare Sănătate și asistență 1,5 114 1,1 1,1 0 0 0 37,4 4,5 37,1 24,1 0,0 0,0 0,0 socială Servicii 244 461 159 461 81 53 0 6,1 18,2 5,4 10,1 3,2 2,0 0,0 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2021 2.1.3. Ciclul III – studii universitare de doctorat și alte programe postuniversitare La nivelul anului universitar 2020/2021, aproape 22,8 mii de persoane erau înscrise la programe de studii universitare de doctorat și un număr destul de redus la programe postdoctorale de cercetare avansată. 23 În anul universitar 2020/2021, un număr de 22.773 de persoane erau înscrise la studii universitare de doctorat, în creștere cu 1.107 persoane față de anul precedent. Aproape 99% din totalul de doctoranzi erau în învățământul de stat și numai 1,4% în învățământul particular. Numărul persoanelor care urmau programe postdoctorale a cunoscut o creștere semnificativă (de la 36 de persoane în 2018/2019, la 310 în anul universitar 2019/2020, respectiv 303 în 2020/2021). Tabelul 12. Evoluţia numărului cursanților înscriși la studii universitare de doctorat și la alte programe postdoctorale, pe forme de proprietate Număr cursanți Total Studii universitare de Programe postdoctorale doctorat 2014/2015 Total 19.315 18.777 538 De stat 19.051 18.513 538 Particular 264 264 0 2015/2016 Total 17.252 17.156 96 De stat 17.067 16.971 96 Particular 185 185 0 2016/2017 Total 19154 19143 11 De stat 18.885 18.874 11 Particular 269 269 0 2017/2018 Total 19.756 19.753 3 De stat 19.566 19.563 3 Particular 190 190 0 2018/2019 Total 20.416 20.380 36 De stat 20.104 20.068 36 Particular 312 312 0 2019/2020 Total 21.976 21.666 310 De stat 21.752 21.442 310 Particular 224 224 0 2020/2021 Total 23.076 22.773 303 De stat 22.763 22.460 303 Particular 313 313 0 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2021 Analiza distribuției doctoranzilor după apartenența la grupe de specializări evidențiază diferențe semnificative. Astfel, procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la specializările Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială (19,9%). Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (17,2%) și Afaceri, administrație și drept (9,8%). Cele mai mici ponderi s-au 24 înregistrat în rândul grupelor: Științele educației (1,3%), Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,2%) și Servicii (3,2%). Figura 4. Distribuţia cursanților înscrişi la studii doctorale, pe grupe de specializări, în anul universitar 2020/2021 3.2 1.3 Științele educației 17.2 19.9 Arte și științe umaniste 7.2 Științe sociale, jurnalism și informații 5.0 9.8 Afaceri, administrație și drept 27.2 6.1 Științe naturale, matematică și statistică 3.2 Sursa: Date calculate pe baza Învățământul superior la începutul anului universitar 2020-2021, INS, 2021 2.2. Durata medie de frecventare a învățământului superior Durata medie de frecventare a învățământului superior exprimă numărul (mediu) de ani de studii superioare pe care îi frecventează o persoană de vârstă oficială corespunzătoare acestui nivel de învățământ (19-23 de ani). La nivelul anului universitar 2020/2021, durata medie de frecventare a învățământului superior a fost de 1,5 ani. Indicatorul reflectă nivelul general de dezvoltare a sistemului de educație universitară, din perspectiva numărului de ani de studii pe care îi parcurg persoanele de vârstă oficială corespunzătoare. Valoarea indicatorului arată că rata de părăsire timpurie a sistemului de învățământ superior a înregistrat uşoare fluctuaţii în ultimii ani universitari. Valoarea medie a indicatorului în ultimii zece ani a fost de 1,4 – 1,6 ani. În 2020/2021, durata medie de frecventare a învățământului superior a fost de 1,5 ani. Pe tot intervalul analizat, valorile indicatorului pentru populația feminină s-au situat între 1,5-1,8 ani, iar pentru cea masculină, între 1,2-1,4 ani. Populația feminină înregistrează așadar valori superioare celei masculine, diferența maximă fiind de 0,5 ani (2014/2015 și 2020/2021), iar cea minimă de 0,2 ani (2019/2020). Tabelul 21. Evoluția duratei medii de frecventare a învățământului superior, perioada 2011-2020 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 1,5 1,4 1,5 1,6 1,6 1,4 1,4 1,4 1,4 1,5 Feminin 1,6 1,7 1,8 1,8 1,8 1,5 1,6 1,6 1,5 1,8 Masculin 1,3 1,3 1,4 1,3 1,3 1,2 1,2 1,2 1,3 1,3 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021 2.3. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul superior Rata specifică de cuprindere pe vârste reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte. La nivelul anului universitar 2020/2021, ratele specifice de 25 cuprindere pe vârste au înregistrat valori destul de apropiate de cele din anul precedent. Analiza distribuției pe vârste a efectivelor de studenți cuprinși în învățământul universitar de licență evidențiază scăderi în cazul tuturor vârstelor, în intervalul 2011-2014. Ulterior, la nivelul anului universitar 2015/2016, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la nivelul a două grupe de vârstă (18 ani și 19 ani), ca urmare a faptului că în acest an a intrat în sistemul de învățământ superior generația de copii care a avut debutul școlar în 2003/2004, concomitent la 6 și la 7 ani, pe fondul modificărilor legislative specifice. La nivelul anului 2020/2021, față de anul precedent, se înregistrează scăderi de efective la nivelul persoanelor de 24 de ani. Ușoare creșteri se observă la nivelul celorlalte vârste. Tabelul 13. Evoluția numărului de studenți participanți la învățământul universitar de licență, pe vârste 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 18 ani 18.882 16.730 14.858 12.218 20.880 18.218 18.533 16.230 15.353 17.611 19 ani 77.622 69.860 70.073 69.381 71.460 69.399 70.111 68.195 69.448 70.331 20 ani 88.495 80.599 76.235 75.320 73.464 71.630 74.253 75.635 75.318 78.382 21 ani 90.401 79.163 75.299 72.113 70.218 69.857 68.300 68.198 71.117 71.588 22 ani 69.593 60.986 55.458 51.440 48.986 48.647 49.463 46.277 45.530 46.597 23 ani 41.083 38.348 33.357 29.921 28.529 27.948 28.079 28.199 25.346 26.001 24 ani 28.505 25.147 23.842 20.556 19.360 20.766 19.423 18.634
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

c7f485973ebd4c27b742a0486e7a93eb072594a4ab365d46f1d5a49a26909509