Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport privind starea învățământului superior din România
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 2.042,3 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
8
construcții
21
Agricultură,
silvicultură,
piscicultură și 4,0 4,0 4,2 4,1 4,1 4,5 4,6 3,7 3,8 4,1 3,9 3,8 4,0 4,0
științe
veterinare
Sănătate și
asistență 2,0 2,1 2,7 3,0 3,5 3,8 4,6 1,9 2,0 2,6 2,8 3,2 3,4 4,0
socială
Servicii 5,3 5,5 5,4 6,1 6,3 6,2 6,1 4,9 5,3 5,2 5,8 5,9 5,5 5,3
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2021
În ceea ce privește forma de proprietate, se remarcă distribuții relativ echilibrate în
învățământul public, comparativ cu existența unor domenii preponderente la nivelul
învățământului superior privat. Astfel, 63% dintre studenții din programele de masterat private
sunt înscriși la grupa de specializare Afaceri, administrație și drept, comparativ cu doar 22,9%
dintre cei din învățământul de stat, aflați la aceeași specializare. Comparativ cu învățământul
privat, cele mai mari diferențe în favoarea celui public se observă în următoarele grupe:
Inginerie, prelucrare și construcții (23,8% față de 2,1%), Arte și științe umaniste (10,3% față
de 3,6%).
Tabelul 10. Numărul studenților înscriși la studii universitare de masterat, pe grupe de
specializări și forme de proprietate, 2020/2021
Număr %
Public Privat Public Privat
Total 104.951 11.001 100 100
Științele educației 4.943 223 4,7 2,0
Arte și științe umaniste 10.783 396 10,3 3,6
Științe sociale, jurnalism și informații 10.733 2.234 10,2 20,3
Afaceri, administrație și drept 23.992 6.928 22,9 63,0
Științe naturale, matematică și statistică 6.371 183 6,1 1,7
Tehnologiile informației și comunicațiilor 8.213 339 7,8 3,1
Inginerie, prelucrare și construcții 25.004 226 23,8 2,1
Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 4.604 45 4,4 0,4
Sănătate și asistență socială 4.537 55 4,3 0,5
Servicii 5.771 372 5,5 3,4
Sursa: Date calculate pe baza Învățământul superior la începutul anului universitar 2020-2021, INS, 2021
Programe postuniversitare
Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională vizează actualizarea sau
dezvoltarea unor unități de competență solicitate de standardele ocupaționale și sunt dedicate
absolvenților care au finalizat cu diplomă cel puțin studiile universitare de licență sau
echivalente. În anul universitar 2020/2021, la aceste programe postuniversitare erau înscrise
3.166 de persoane, în creștere cu 417 de persoane față de anul precedent, dar sub nivelul din
2014/2015.
La nivelul anului 2020/2021, aproape trei sferturi dintre studenții înscriși în programe
postuniversitare sunt cuprinși în domeniul Științele educației (72%). La nivelul grupelor
Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare, Sănătate și asistență socială și
22
Servicii nu sunt studenți înscriși în aceste programe, situație relativ similară cu anul universitar
precedent. Cele mai mici ponderi se observă la nivelul grupelor Științe sociale, jurnalism și
informații (3,6%), Afaceri, administrație și drept (3,6%) și Inginerie, prelucrare și construcții
(3,6%).
Tabelul 11. Evoluția numărului de persoane înscrise la programe postuniversitare, pe
domenii de studii (conform noii clasificări ISCED-F), perioada 2014-2020 (mii)
Număr %
2014/
2015/
2016/
2017/
2018/
2019/
2020/
2014/
2015/
2016/
2017/
2018/
2019/
2020/
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
Total 4,0 2,5 3,0 4,6 2,5 2,7 3,1 100 100 100 100 100 100 100
Științele
859 730 794 1,6 1,3 1,7 2,2 21,4 28,9 26,8 34,8 50,6 64,6 72
educației
Arte și științe
200 225 241 209 245 242 216 5,0 8,9 8,1 4,6 9,8 9,0 6,9
umaniste
Științe sociale,
jurnalism și 341 239 192 179 135 57 113 8,5 9,4 6,5 3,9 5,4 2,1 3,6
informații
Afaceri,
administrație și 160 62 276 458 304 151 112 4,0 2,5 9,3 10,0 12,2 5,6 3,6
drept
Științe
naturale,
287 298 138 185 188 167 164 7,1 11,8 4,7 4,0 7,5 6,2 5,3
matematică și
statistică
Tehnologiile
informației și 141 224 17 148 138 163 155 3,5 8,9 0,6 3,2 5,5 6,0 5,0
comunicațiilor
Inginerie,
prelucrare și 281 177 50 230 144 122 111 7,0 7,0 1,7 5,0 5,8 4,5 3,6
construcții
Agricultură,
silvicultură,
piscicultură și 0 0 0 15 0 0 0 0 0 0 0,3 0,0 0,0 0,0
științe
veterinare
Sănătate și
asistență 1,5 114 1,1 1,1 0 0 0 37,4 4,5 37,1 24,1 0,0 0,0 0,0
socială
Servicii 244 461 159 461 81 53 0 6,1 18,2 5,4 10,1 3,2 2,0 0,0
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2021
2.1.3. Ciclul III – studii universitare de doctorat și alte programe postuniversitare
La nivelul anului universitar 2020/2021, aproape 22,8 mii de persoane erau înscrise
la programe de studii universitare de doctorat și un număr destul de redus la
programe postdoctorale de cercetare avansată.
23
În anul universitar 2020/2021, un număr de 22.773 de persoane erau înscrise la studii
universitare de doctorat, în creștere cu 1.107 persoane față de anul precedent. Aproape 99% din
totalul de doctoranzi erau în învățământul de stat și numai 1,4% în învățământul particular.
Numărul persoanelor care urmau programe postdoctorale a cunoscut o creștere semnificativă
(de la 36 de persoane în 2018/2019, la 310 în anul universitar 2019/2020, respectiv 303 în
2020/2021).
Tabelul 12. Evoluţia numărului cursanților înscriși la studii universitare de doctorat și
la alte programe postdoctorale, pe forme de proprietate
Număr cursanți
Total Studii universitare de Programe postdoctorale
doctorat
2014/2015
Total 19.315 18.777 538
De stat 19.051 18.513 538
Particular 264 264 0
2015/2016
Total 17.252 17.156 96
De stat 17.067 16.971 96
Particular 185 185 0
2016/2017
Total 19154 19143 11
De stat 18.885 18.874 11
Particular 269 269 0
2017/2018
Total 19.756 19.753 3
De stat 19.566 19.563 3
Particular 190 190 0
2018/2019
Total 20.416 20.380 36
De stat 20.104 20.068 36
Particular 312 312 0
2019/2020
Total 21.976 21.666 310
De stat 21.752 21.442 310
Particular 224 224 0
2020/2021
Total 23.076 22.773 303
De stat 22.763 22.460 303
Particular 313 313 0
Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2021
Analiza distribuției doctoranzilor după apartenența la grupe de specializări evidențiază
diferențe semnificative. Astfel, procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la
specializările Inginerie, prelucrare și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială
(19,9%). Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe
umaniste (17,2%) și Afaceri, administrație și drept (9,8%). Cele mai mici ponderi s-au
24
înregistrat în rândul grupelor: Științele educației (1,3%), Tehnologiile informației și
comunicațiilor (3,2%) și Servicii (3,2%).
Figura 4. Distribuţia cursanților înscrişi la studii doctorale, pe grupe de specializări, în
anul universitar 2020/2021
3.2 1.3 Științele educației
17.2
19.9 Arte și științe umaniste
7.2 Științe sociale, jurnalism și informații
5.0
9.8 Afaceri, administrație și drept
27.2 6.1 Științe naturale, matematică și statistică
3.2
Sursa: Date calculate pe baza Învățământul superior la începutul anului universitar 2020-2021, INS, 2021
2.2. Durata medie de frecventare a învățământului superior
Durata medie de frecventare a învățământului superior exprimă numărul (mediu)
de ani de studii superioare pe care îi frecventează o persoană de vârstă oficială
corespunzătoare acestui nivel de învățământ (19-23 de ani). La nivelul anului
universitar 2020/2021, durata medie de frecventare a învățământului superior a fost
de 1,5 ani.
Indicatorul reflectă nivelul general de dezvoltare a sistemului de educație universitară, din
perspectiva numărului de ani de studii pe care îi parcurg persoanele de vârstă oficială
corespunzătoare. Valoarea indicatorului arată că rata de părăsire timpurie a sistemului de
învățământ superior a înregistrat uşoare fluctuaţii în ultimii ani universitari.
Valoarea medie a indicatorului în ultimii zece ani a fost de 1,4 – 1,6 ani. În 2020/2021,
durata medie de frecventare a învățământului superior a fost de 1,5 ani.
Pe tot intervalul analizat, valorile indicatorului pentru populația feminină s-au situat între
1,5-1,8 ani, iar pentru cea masculină, între 1,2-1,4 ani. Populația feminină înregistrează așadar
valori superioare celei masculine, diferența maximă fiind de 0,5 ani (2014/2015 și 2020/2021),
iar cea minimă de 0,2 ani (2019/2020).
Tabelul 21. Evoluția duratei medii de frecventare a învățământului superior, perioada
2011-2020
2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Total 1,5 1,4 1,5 1,6 1,6 1,4 1,4 1,4 1,4 1,5
Feminin 1,6 1,7 1,8 1,8 1,8 1,5 1,6 1,6 1,5 1,8
Masculin 1,3 1,3 1,4 1,3 1,3 1,2 1,2 1,2 1,3 1,3
Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2021
2.3. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul superior
Rata specifică de cuprindere pe vârste reflectă gradul de participare la educație a
unei anumite cohorte. La nivelul anului universitar 2020/2021, ratele specifice de
25
cuprindere pe vârste au înregistrat valori destul de apropiate de cele din anul
precedent.
Analiza distribuției pe vârste a efectivelor de studenți cuprinși în învățământul universitar
de licență evidențiază scăderi în cazul tuturor vârstelor, în intervalul 2011-2014. Ulterior, la
nivelul anului universitar 2015/2016, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la nivelul a
două grupe de vârstă (18 ani și 19 ani), ca urmare a faptului că în acest an a intrat în sistemul
de învățământ superior generația de copii care a avut debutul școlar în 2003/2004, concomitent
la 6 și la 7 ani, pe fondul modificărilor legislative specifice.
La nivelul anului 2020/2021, față de anul precedent, se înregistrează scăderi de efective la
nivelul persoanelor de 24 de ani. Ușoare creșteri se observă la nivelul celorlalte vârste.
Tabelul 13. Evoluția numărului de studenți participanți la învățământul universitar de
licență, pe vârste
2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
18 ani 18.882 16.730 14.858 12.218 20.880 18.218 18.533 16.230 15.353 17.611
19 ani 77.622 69.860 70.073 69.381 71.460 69.399 70.111 68.195 69.448 70.331
20 ani 88.495 80.599 76.235 75.320 73.464 71.630 74.253 75.635 75.318 78.382
21 ani 90.401 79.163 75.299 72.113 70.218 69.857 68.300 68.198 71.117 71.588
22 ani 69.593 60.986 55.458 51.440 48.986 48.647 49.463 46.277 45.530 46.597
23 ani 41.083 38.348 33.357 29.921 28.529 27.948 28.079 28.199 25.346 26.001
24 ani 28.505 25.147 23.842 20.556 19.360 20.766 19.423 18.634
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
c7f485973ebd4c27b742a0486e7a93eb072594a4ab365d46f1d5a49a26909509