Raport privind starea învățământului superior din România

ales pentru universitățile cu bazine de recrutare vulnerabile la factorul demografic.10 b. Studiu privind abandonul în învățământul superior Pentru prima dată la nivelul sistemului de învățământ superior din România, UEFISCDI derulează o analiză completă a fenomenului de abandon universitar pornind de la datele 8 http://pocu-intl.uefiscdi.ro/images/Rezultate/Raport_A4_2.pdf 9 Monitorul educației și formării 2021 (https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4b1ca4eb-57dd- 11ec-91ac-01aa75ed71a1/language-ro) 10 https://uefiscdi.gov.ro/resource-824467-anticiparea-principalelor-tendinte.pdf 45  brute înregistrate în Registrul Matricol Unic. Pe baza unei analize internaționale, în special a indicatorilor utilizați pentru a ilustra abandonul studiilor, a fost aleasă, ca indicator cu relevanță pentru a reflecta fenomenul abandonului - rata de absolvire a studiilor în durata formală a unui program de studiu precum și după unul sau doi ani de prelungire. O primă pilotare a indicatorului a fost realizată pe cohorta studenților înmatriculați în programe de trei ani, în anul universitar 2015/2016. Studiul va fi finalizat și publicate rezultatele sale în anul 2022. UEFISCDI are în lucru elaborarea a șapte rapoarte care abordează teme inovative din domeniu politicilor de învățământ superior, plecând de la asumările României la nivel național și internațional, astfel:  ruta profesională: tranziția de la învățământul preuniversitar, profesional și tehnic la învățământul superior;  accesul, progresul și absolvirea studiilor doctorale;  digitalizarea universităților;  rute alternative de acces în învățământul superior pentru grupurile subreprezentate;  introducerea conceptului de ”micro-credentials” pentru învățământul superior din România;  ciclul scurt de studii în învățământul superior;  adaptarea domeniului de studiu al ingineriei la politicile Bologna. A fost dezvoltat un set de indicatori pentru a evalua finalizarea ciclului preuniversitar, tranziția la învățământul superior, accesul și parcursul în primul an de studiu. Indicatorii au fost pilotați într-un raport realizat pe baza datelor privind efectivele de elevi din învățământul secundar superior în anul școlar 2017/2018 și numărul de studenți de anul I, de la ciclu licență, raportați de universitățile românești în Registrul Matricol Unic, în anul universitar 2018/2019. Raportul este în curs de publicare. Au fost realizate trei analize de impact ale politicilor implementate în sistemul de învatamânt superior, vizând:  politica de acordare a burselor sociale;  politica de alocare a locurilor speciale pentru absolvenți ai liceelor din mediul rural;  politica introducerii unui examen unic de admitere. 3.1.1. Studiul de impact privind sistemul de burse sociale Bursele sociale au un impact pozitiv asupra parcursului academic al studenților, atât prin reducerea abandonului, cât și prin creșterea șanselor de absolvire fără întârziere. Mai mult, performanța academică este mai ridicată, studiul demonstrând o corelație statistică între calitatea de a fi beneficiar de bursă socială și calitatea de integralist. Pe de altă parte, bursele sociale nu reprezintă un instrument de facilitare a accesului în învățământul superior a candidaților din categoriilor sociale defavorizate. În acest sens, studiul dezvoltă o serie de recomandări pentru o mai bună monitorizare și implementare la nivelul universităților. 11 UEFISCDI a realizat o Policy Brief - Bursele sociale din învăţământul superior. Documentul prezintă analiza modului de reglementare și de acordare a burselor sociale în 11 https://uefiscdi.gov.ro/resource-825200-20210208_studiu-de-impact-burse-sociale_conf-publicatie-snspa2.pdf 46 perioada 2014 – 2019. În cadrul analizei, sunt prezentate aspecte referitoare la relația dintre bursele sociale și performanța academică, evoluția valorii burselor acordate din fonduri publice, precum și perspectiva studenților cu privire la procesul de acordare a burselor. 12 3.1.2. Studiul de impact privind politica de alocare a locurilor speciale pentru absolvenții liceelor din mediul rural Studiul concluzionează că există o direcție în general bună de implementare a politicii: la doi ani de la începerea implementării ei, se văd primele semne de efecte pozitive. Analiza datelor arată că performanța academică a studenților este prezisă de media de promovare a examenului de bacalaureat. Proveniența din mediul rural sau absolvirea unui liceu situat în mediul rural generează diferențe la nivelul performanței academice în special în funcție de tipul de universitate. Analiza ex-post a impactului politicii de alocare a locurilor speciale pentru absolvenții liceelor din mediul rural, la mai puțin de doi ani de la demararea aplicării ei este relevantă pentru actorii interesați de dezvoltarea învățământului superior. 13 3.1.3. Studiul de impact ex-ante privind introducerea unui sistem centralizat de admitere la învățământul superior O cercetare calitativă pe bază de interviu semistructurat și aplicarea unor instrumente specifice analizei de impact ex-ante propune o politică publică de introducere a unui sistem centralizat de admitere în universitățile din România pe baza examenului de bacalaureat. Printre argumentele principale identificate în cadrul studiului se numără: toți candidații trebuie să fi susținut cu succes examenul de bacalaureat, media notelor obținute prefigurând performanța academică. Multe facultăți sau universități folosesc media sau notele probelor de la bacalaureat pentru admiterea la studiile de licență, existând experiența evaluării naționale a elevilor de clasa a 8-a și a repartizării lor computerizate la licee. Aceste argumente sunt întărite de faptul că acest sistem de evaluare respectă principiile admiterii corecte la studiile de licență elaborate de Steven Schwartz (2004). Rezultatele studiului vor fi publicate la începutul anului 2022. 3.2. Sprijinirea studenților din mediul rural, a grupurilor dezavantajate și a studenților non-tradiționali pentru participarea în învățământul terțiar Pentru a crește rata de absolvire a învățământului terțiar, multe țări urmăresc să îmbunătățească accesul studenților defavorizați la învățământul superior. În România, unele locuri dedicate sunt rezervate romilor, iar 40 % dintre locurile de cazare pentru studenți, ce urmează a fi nou create sau modernizate, vor fi alocate, cu sprijin din partea MRR, studenților defavorizați14. Pentru anul universitar 2020-2021 au fost alocate cifre de școlarizare distincte dedicate: ● absolvenților de licee situați în mediul rural (2000 de locuri), locuri finanțate de la bugetul de stat; 12 https://uefiscdi.gov.ro/resource-824482-policybrief2020 burselesocialedininvatamantulsuperior.pdf 13 https://uefiscdi.gov.ro/resource-825682-20210208_studiu-de-impact-rural_conf-publicatie-snspa2.pdf 14 Monitorul educației și formării 2021 (https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4b1ca4eb-57dd- 11ec-91ac-01aa75ed71a1/language-ro) 47  ● pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României (5000 de locuri – licență, 4500 – master, 300 – doctorat); ● 400 de locuri destinate formării inițiale a viitoarelor cadre didactice prin programul de master didactic (pentru universitățile care sunt cuprinse în programul pilot . În anul universitar 2020 - 2021, 1.155 de studenți în anul I la licență, absolvenți de licee din mediul rural au beneficiat de locuri speciale. Totodată, locurile speciale destinate romilor au fost ocupate după cum urmează: 320 locuri la licență, 85 la master și 15 la doctorat. Măsurile care au vizat accesul și participarea la învățământul terțiar: 1. sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate; 2. suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți, pe bază de merit, cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional; 3. subvenții pentru cazare și masă (prin finanțare suplimentară); 4. încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și netradiționali, inclusiv români care locuiesc în străinătate; 5. creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar; 6. stimularea instituțiilor de învățământ superior de stat pentru suplimentarea fondului pentru burse provenit de la bugetul de stat, pentru fiecare categorie de burse, cu fonduri provenite din venituri proprii. Ponderea fondurilor alocate de universităţi pentru burse, provenite din venituri proprii, din totalul fondului pentru burse al universităţii constituie un indicator de performanţă în evaluările instituţionale realizate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), respectiv indicator de performanţă pentru acordarea finanţării suplimentare a instituţiilor de învăţământ superior; 7. dezvoltarea de platforme on-line (Moodle, Zoom, Microsoft Teams, Google Meet, Cisco Webex, Google Classroom), în special la universitățile care, în mod tradițional, nu organizau studii universitare la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță. Pentru susținerea politicilor Ministerului Educației privind creșterea capacității universităților de a asigura accesul la programe de studii pentru persoane provenite din medii dezavantajate socioeconomic, au fost formulate propuneri, de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), privind integrarea în metodologiile de finanțare a prevederilor care să asigure șanse egale și să conducă la realizarea incluziunii sociale (stimularea universităților de a face demersuri în vederea creșterii accesului și echității). Astfel, propunerea privind Metodologia de repartizare a finanţării suplimentare, aprobată și implementată în anul 2021, include și un set de indicatori de calitate privind orientarea regională și echitatea socială (cu o pondere de 20% din Finanțarea suplimentară-FS), 5% din FS fiind pentru indicatorul de calitate IC4.1 - Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate, care urmărește stimularea universităților pentru realizarea acțiunilor de sprijinire a studenților ce provin din grupuri dezavantajate. 48  4. Creșterea calității programelor de studii și a competitivității universităților 4.1. Rolul CNATDCU în asigurarea calității învățământului universitar Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) are un rol important în asigurarea calității învățământului superior românesc. Astfel, în anul universitar 2020-2021, activitatea CNATDCU poate fi rezumată astfel: Teze de doctorat Platforma pentru evaluarea tezelor de doctorat a fost dezvoltată cu modulul referitor la punerea în aplicare a prevederilor legale privind publicarea tezelor de doctorat, cu respectarea opțiunilor de publicare formulate de către studentul-doctorand. Pentru perioada octombrie 2020 – octombrie 2021, CNATDCU a evaluat 2428 de teze de doctorat, astfel: ● pentru 2283 s-a acordat titlul de doctor prin OM, ● 138 au fost invalidate, ● pentru 7 s-a emis OM de neacordare Propuneri de îmbunătățire:  uniformizarea sistemului de luare a deciziilor la nivelul comisiilor de specialitate ale CNATDCU;  stabilirea unor norme clare de analizare și evaluare a rapoartelor de similitudini, astfel încât deciziile CNATDCU care invocă unii dintre coeficienții generați de sistemele de verificare anti plagiat Teze de abilitare În perioada octombrie 2020 - septembrie 2021 au fost înaintate Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) un număr total de 800 dosare de abilitare. Au fost emise 363 de ordine de ministru referitoare la acordarea atestatului de abilitare. Au fost respinse 37 de teze, celelalte fiind în evaluare. Propunere de îmbunătățire:  implementarea fluxului privind analizarea contestațiilor în platforma electronică în cadrul căreia să se desfășoară procesul de obținere a atestatului de abilitare, care este reglementat prin Anexa 1 la OMEC nr. 5229/2020 pentru aprobarea metodologiilor referitoare la acordarea atestatului de abilitare, acordarea titlului de doctor, precum şi la soluționarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existența plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat. 4.2. Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate - QAFIN Ministerul Educației, în colaborare cu Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, a implementat în perioada 2017- 2020 proiectul ”Îmbunătățirea politicilor publice în învățământul superior și creșterea calității reglementărilor prin actualizarea standardelor de calitate – QAFIN”. Scopul proiectului îl reprezintă realizarea și punerea în aplicare a politicilor publice bazate pe dovezi, prin creșterea calității reglementărilor cu privire la evaluarea calității în învățământul superior și la clasificarea și ierarhizarea instituțiilor de învățământ superior, respectiv a programelor de studii și prin îmbunătățirea capacității administrative a MEd și ARACIS, prin adaptarea structurilor, optimizarea proceselor 49 și pregătirea resurselor umane, folosind mecanisme transparente de consultări publice, care asigură participarea la decizie a cetățenilor și aplicarea unor standarde de calitate europene. Pe parcursul anului 2020, s-au elaborat două livrabile în cadrul proiectului QAFIN, conform graficului de activități al proiectului QAFIN:  Metodologia și ghidurile privind evaluarea externă a calității în învățământul superior din România.  Metodologia de evaluare a universităților în scopul clasificării instituționale și a ierarhizării programelor de studii. În cadrul activității de implementare a metodologiei de evaluare a instituțiilor de învățământ superior în scopul clasificării universităților și a ierarhizării programelor de studii, s-a elaborat o procedură care precizează mecanismele de colectare, introducere și validare a datelor necesare. Astfel, mecanismele și modalitatea de exercitare online a evaluării sunt transparente, obiective și se bazează pe date clare și concrete. De asemenea, au fost organizate sesiuni de formare pentru personalul din MEd, din consiliile subordonate, respectiv cel al ARACIS, precum și pentru personalul de conducere din instituțiile de învățământ superior, cu privire la implementarea metodologiilor elaborate, inclusiv pentru asigurarea unei sustenabilității corespunzătoare. Sesiunile de formare au avut loc în perioada 28 mai – 12 iunie 2021 în format online, pe platforma Microsoft Teams, fiind organizate de MEd-UMPFE și ARACIS și susținute de formatorii contractați în acest scop, în colaborare cu experți internaționali ai Băncii Mondiale. În cadrul sesiunilor de formare au fost prezentate:  Proiectul Metodologia și ghiduri privind evaluarea externă a calității în învățământul superior din România,  Metodologia de evaluare a universităților în scopul clasificării instituționale și a ierarhizării programelor de studii  Platformele electronice elaborate în cadrul proiectului. La finalul sesiunilor, participanții au susținut un test de evaluare. Fiecare absolvent al programului de formare a primit la final un certificat de formare. Sesiunile de informare pentru personalul din instituțiile de învățământ superior, cu privire la implementarea metodologiilor elaborate, inclusiv pentru asigurarea unei sustenabilități corespunzătoare s-au desfășurat în perioada 2 septembrie -16 octombrie 2021, în patru centre universitare: Constanța, Iași, București, Brașov, la care au participat peste 200 de cadre didactice din toate instituțiile de învățământ superior acreditate. Proiectul QAFIN s-a finalizat prin organizarea la Brașov a Conferinței finale. Toate rezultatele proiectului, inclusiv materialele prezentate sunt accesibile la următorul link: https://www.aracis.ro/rezultatele-proiectului-qafin/ 4.3. Gradul de satisfacție a studenților privind calitatea învățământului superior Chestionarul Național Studențesc (CNS) și-a propus măsurarea gradului de satisfacție a studenților privind calitatea învățământului superior, România fiind primul stat din estul Europei care implementează un astfel de studiu. Dezvoltat începând cu martie 2019, acesta urma să fie aplicat în primăvara anului 2020, fiind însă amânat din cauza debutului pandemiei de COVID-19. În acest context, CNS a fost testat suplimentar, fiind îmbunătățite o serie de aspecte tehnice, de design sau de conținut.