Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
3.582,7 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 I.B.3. Ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar Analiza ratelor specifice de cuprindere în grădiniță din anul școlar 2020- 2021 reflectă scăderea participării la învățământul preșcolar a copiilor de 3, 4 și 6 ani, respectiv creșterea participării pentru copiii de 5 ani. Începând cu anul școlar 2012/2013, grupa de vârstă de 6 ani corespunde învățământului obligatoriu. În prezentul raport, pentru asigurarea comparabilității datelor, sunt oferite date privind ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar și pentru această grupă de vârstă. Analiza acestor date este relevantă din perspectiva evaluării eficienței obligativității clasei pregătitoare de la această vârstă. Astfel, înainte de implementarea debutului școlar de la 6 ani, peste trei sferturi dintre copiii de această vârstă erau cuprinși în grădinițe. Începând cu anul 2012/2013, a scăzut semnificativ ponderea copiilor de 6 ani din grădinițe, până la valoarea de 16,7% în anul școlar 2020/2021. Aceste date evidențiază faptul că introducerea clasei pregătitoare de la vârsta de 6 ani și, respectiv, implementarea unor redimensionări curriculare corespunzătoare, au constituit un răspuns pozitiv la tendința părinților de a amâna vârsta debutului școlar din cauza reticențelor acestora privind dificultățile debutului școlarizării. Față de anul școlar anterior, ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar au înregistrat tendințe descendente la 3, 4 și 6 ani, respectiv tendințe ascendente la 5 ani. 23 Pe medii de rezidență, mediul rural continuă să fie în dezavantaj, chiar dacă pentru vârsta de 5 ani se înregistrează creșterea valorii indicatorului. Ca și în anii trecuți, diferențele pe medii de rezidență sunt semnificative, variind între 6,9- 7 p.p., pentru vârstele de 3-5 ani, în favoarea mediului urban. Pentru copiii de 6 ani, valoarea indicatorului este apropiată între urban și rural. Tabelul 17. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul preșcolar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ Vârsta 2018* 2019* 2020 2021 2012 2013 2014 2015 2016* 2017 Total 69,1 78,5 75,2 72,2 86,1 70,6 68,8 70,0 69,8 63,3 Urban 74,8 86,2 81,6 80,2 95,4 75,7 73,8 75,0 74,8 66,4 3 Rural 62,3 69,5 67,4 63,4 75,9 64,8 62,8 63,9 63,7 59,5 ani 69,6 70,5 70,5 63,8 Feminin 70,3 80,3 76,5 73,3 87,2 71,4 Masculin 67,9 76,9 74,1 71,1 85,1 69,9 68,0 69,5 69,1 62,8 Total 78,0 83,6 83,7 84,6 83,8 88,5 83,6 80,7 80,9 79,1 Urban 77,5 84,7 86,3 92,0 89,5 93,3 88,3 84,6 85 82,2 4 Rural 78,6 82,2 80,7 76,5 77,5 83,2 78,1 76,1 75,8 75,2 ani Feminin 78,6 83,6 84,2 85 84,0 89,0 83,8 81,4 80,9 79,8 Masculin 77,5 83,6 83,3 84,2 83,6 88,0 83,3 80,1 80,8 78,4 Total 83,7 89,3 88,0 88,6 87,0 85,2 91,5 87,2 84 84,7 Urban 83,5 90,7 89,2 95,3 93,8 90,2 96,9 91,8 86,8 87,8 5 Rural 84,0 87,8 86,6 81,1 79,5 79,7 85,4 81,8 80,6 80,9 ani Feminin 84,6 89,3 87,9 88,2 86,9 84,7 91,4 86,5 83,5 84,3 Masculin 82,9 89,4 88,1 88,7 87,0 85,7 91,5 87,8 84,5 85,1 Total 76,7 17,8 14,9 13,5 14,4 13,9 15,4 16,5 17,7 16,7 Urban 82,2 16,5 13,6 12,1 13,6 13,8 15,7 16,6 18,2 17,3 6 Rural 70,9 19,3 16,3 14,8 15,2 14,0 15,2 16,4 17,1 16,0 ani Feminin 76,2 17,3 14,1 12,5 13,3 12,5 14,1 15,2 16,3 15,4 Masculin 77,2 18,3 15,5 14,4 15,4 15,2 16,7 17,8 19,0 18,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 *Datele includ și copiii de 2 ani. I.C. Învățământul primar și gimnazial I.C.1. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial Schimbarea de structură a sistemului de educație din anul școlar 2012/2013 a determinat efecte asupra ratei de cuprindere în învățământul primar și gimnazial. În anul școlar menționat, valoarea indicatorului a scăzut treptat, până la valoarea de 86,7% în anul școlar 2020/2021. Se mențin diferențe pe cicluri de învățământ; în anul școlar de referință, în învățământul primar sunt cuprinși aproape 90% dintre copiii de vârstă corespunzătoare, iar în învățământul gimnazial puțin peste 83%. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei de participare la educație, în special la nivelul învățământului gimnazial. Ratele de 24 participare sunt ușor mai mari pentru populația școlară masculină, comparativ cu populația feminină. În anul școlar 2020/2021, învățământul primar și gimnazial (de masă și special) a cuprins 1580,3 mii de elevi (cu 32,5 mii mai puțin decât în anul școlar anterior), școlarizați în unități de învățământ cu personalitate juridică și structuri fără personalitate juridică. Evoluția ratei brute de cuprindere în învățământul primar și gimnazial – reprezentând ponderea elevilor cuprinși în ciclul primar și gimnazial din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare celor două niveluri de studiu (6-14 ani) – a fost influențată de măsurile de reorganizare implementate în ultimii ani. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea indicatorului a fost în scădere, de la 94,2% în 2011/2012 la 86,7% în 2020/2021. În ultimii nouă ani școlari, a fost înregistrată o scădere masivă ca o consecință a schimbării structurii sistemului școlar, prin includerea clasei pregătitoare în componența învățământului primar (ca urmare, intervalul de vârstă luat în analiză la calcularea indicatorului este mai mare). În anul școlar de referință, indicatorul își continuă tendința descendentă, cu 0,9 p.p. față de anul anterior. Tabelul 18. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 94,2 90,6 90,7 89,9 89,4 88,7 88,3 88,2 87,6 86,7 Feminin 93,1 89,3 89,9 89,2 88,7 87,9 87,7 87,5 87,1 86,1 Masculin 95,2 91,9 91,4 90,6 90,1 89,4 89,0 88,8 88,1 87,2 Urban 102,8 97,0 97,4 100,4 100,2 99,8 99,9 100,0 99,1 96,9 Rural 86,6 84,6 84,2 80,4 79,4 78,1 77,1 76,4 75,8 75,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 Figura 8. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial 110 105 100 95 Total 90 Feminin 85 Masculin Urban 80 Rural 75 70 25 Diferența pe sexe se menține și în anul școlar 2020/2021 în favoarea băieților cu 1,1 p.p. (86,1% fete, respectiv 87,2% băieți). Pe medii de rezidență, rata de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a scăzut constant în ultimii ani, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. În anul școlar 2020/2021, valoarea ratei brute de cuprindere în urban este de 96,9%, iar în rural de 75,9%. Diferența pe medii de rezidență s-a mai redus față de anul școlar anterior (cu 2,3 p.p.), înregistrând o valoare de 21 p.p. în defavoarea mediului rural. Tendința descendentă înregistrată de rata brută de cuprindere din primar și gimnazial în anul școlar 2020/2021 se regăsește și pe fiecare ciclu de învățământ. După o perioadă de valori relativ constante, rata brută de cuprindere în învățământul primar a scăzut semnificativ, ca urmare a trecerii clasei pregătitoare în componența învățământului primar. În anul școlar 2020/2021 continuă tendința descendentă înregistrată în anul școlar anterior, ajungându-se la valoarea de 89,6%. O pondere încă semnificativă a copiilor de 6 ani se regăsește în grădinițe (16,7%, în scădere cu 1 p.p. față de anul școlar anterior). Tabelul 19. Rata brută de cuprindere în învățământul primar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 95,6 88,4 89,0 88,7 87,7 86,7 90,0 90,8 90,3 89,6 Feminin 94,7 87,7 88,3 88,1 87,2 85,9 89,5 90,3 90,0 89,2 Masculin 96,4 89,0 89,6 89,3 88,3 87,4 90,4 91,2 90,7 89,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 Discrepanțele între valoarea acestui indicator pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a învățământului din mediul rural (81,5% rural și 96,7% urban). Valoarea indicatorului este mai mare cu 0,7 p.p. în cazul băieților, diferența fiind constantă în ultimii doi ani. Rata de participare în învățământul gimnazial a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, până la valoarea de 83,4% în anul școlar 2020/2021, cu 1 p.p. mai redusă în raport cu anul școlar anterior. Discrepanța între valoarea indicatorului pe medii de rezidență este mai mare la nivelul învățământului gimnazial, decât în învățământul primar (69,8% rural și 97% urban). Valoarea indicatorului este mai mare în cazul băieților, în comparație cu fetele. Tabelul 20. Rata brută de cuprindere în învățământul gimnazial 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 92,8 93,4 92,7 91,4 91,5 91,2 86,3 85,1 84,4 83,4 Feminin 91,6 91,2 91,9 90,6 90,5 90,5 85,3 84,1 83,6 82,6 Masculin 94,0 95,4 93,5 92,2 92,3 91,9 87,2 86,0 85,1 84,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 26 I.C.2. Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul primar și gimnazial Schimbările de structură a sistemului de învățământ au influențe directe asupra ratelor specifice de cuprindere pe vârste. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar a înregistrat ușoare oscilații de la un an școlar la altul; în 2020/2021, indicatorul înregistrează o scădere cu 3 p.p. față de anul școlar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniță. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste corespunzătoare învățământului primar și gimnazial au înregistrat ușoare oscilații față de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depășesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învățământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinși în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, din totalul populației (rezidente) de aceeași vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică.  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar Ca și alți indicatori, ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. Dacă înainte de anul școlar 2012/2013 ponderea copiilor de 6 ani cuprinși în învățământul primar era de aproximativ 20%, în anul școlar 2020/2021 aceasta a crescut la aproape 74% (în scădere față de anul școlar anterior cu 3 p.p.). În același timp, 16,7% dintre copiii de 6 ani (în scădere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinși în învățământul preșcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare nivelul ratei de cuprindere în școală a copiilor de 6 ani era ușor mai ridicat în mediul rural decât în urban, în ultimii nouă ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în mediul urban decât în rural cu aproape 10 p.p. (78,1% în urban, respectiv 68,8% în rural). În mod constant, diferența valorii indicatorului pe sexe este în favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți își fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (75% fete, respectiv 72,9% băieți). La celelalte vârste corespunzătoare învățământului primar, ratele specifice de cuprindere înregistrează ușoare oscilații față de anul anterior. Astfel, la nivelul elevilor de 7, 9 și 10 ani se înregistrează scăderea valorii indicatorului, în timp ce la 8 ani, creșterea valorii indicatorului. Pe medii de rezidență, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare învățământului primar, cea mai mare diferență înregistrându-se la vârsta de 9 ani (20 p.p.). Se remarcă prezența în învățământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depășesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 16,5% dintre copiii de 11 ani și 2,6% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar. Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar întârziat (mai ales în învățământul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar. 27 Tabelul 21. Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ Vârsta 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 19,9 73,1 81,2 85,8 82,2 81,4 79,4 83,4 76,9 73,9 Urban 19,4 73,9 83,3 95,4 92,3 91,7 88,5 92,6 83,7 78,1 6 Rural 20,5 72,2 78,8 75,8 71,7 70,2 69,6 73,3 68,9 68,8 ani Feminin 21,0 74,1 82,2 86,7 83,5 82,5 80,8 85,1 78,4 75,0 Masculin 18,9 72,2 80,3 84,9 81,0 80,3 78,1 81,9 75,5 72,9 Total 88,3 91,5 86,3 87,7 90,6 88,6 87,4 86,7 91,3 86,5 Urban 93,0 94,4 87,9 95,0 99,5 97,8 97,9 95,8 100,2 92,8 7 ani Rural 83,7 88,4 84,5 80,4 81,6 79,1 76,3 76,9 81,6 79,2 Feminin 88,4 91,3 86,5 87,8 90,3 88,5 87,4 86,6 91,5 86,8 Masculin 88,1 91,8 8
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

d8e6f839f8ceaea4e410a5459b238189b53439b872815f8b6c261acc10d8ec7f