Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

a învăţământului gimnazial); 15-18 ani (elevi cuprinşi în liceu sau în învăţământul profesional, dar şi persoane care au părasit sistemul de educație, cu sau fără ocupaţie); 19-23 de ani (persoane care continuă educaţia în învăţământul terțiar şi cele care au părăsit sistemul de educație, cu sau fără ocupație). Tabelul 1. Evoluția populației rezidente în România,în vârstă de 0-23 de ani, în perioada 2011-2020 (mii) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Evoluţia demografică Total 20147,7 20060,2 19988,7 19916,5 19822,3 19706,4 19592,9 19483,8 19375,8 19261,7 0-23 ani 5367,8 5281,0 5156,5 5073,9 5031,6 4993,3 4956,0 4920,8 4876,5 4844,5 Evoluţia pe grupe devârstă 0-14 ani 3190,9 3162,2 3120,6 3094,1 3077,3 3063,6 3059,7 3058,1 3037,4 3012,3 15-18 ani 882,5 875,4 868,0 864,7 869,2 867,1 851,7 835,4 822,1 819,0 19-23 ani 1294,4 1243,4 1167,9 1115,1 1085,1 1062,6 1044,6 1027,3 1017,0 1013,2 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 7  Figura 1. Evoluția populației rezidente în România, în vârstă de 0-23 de ani, în perioada 2011-2020 (mii) 5500 5400 5367.8 5300 5281 5200 5156.5 5100 5073.9 5031.6 4993.3 5000 4956 4920.8 4900 4876.5 4844.5 4800 4700 4600 4500 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Tabelul 2. Evoluția ponderii populației rezidente în România, în vârstă de 0-23 de ani, în raport cu populația din 2011 (indici cu bază fixă anul 2011) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total RO 100% 99,6% 99,2% 98,9% 98,4% 97,8% 97,2% 96,7% 96,2% 95,6% 0-23 ani 100% 98,4% 96,1% 94,5% 93,7% 93,0% 92,3% 91,7% 90,8% 90,3% Evoluţia pe grupe de vârstă 0-14 ani 100% 99,1% 97,8% 97,0% 96,4% 96,0% 95,9% 95,8% 95,2% 94,4% 15-18 ani 100% 99,2% 98,4% 98,0% 98,5% 98,3% 96,5% 94,7% 93,2% 92,8% 19-23 ani 100% 96,1% 90,2% 86,1% 83,8% 82,1% 80,7% 79,4% 78,6% 78,3% Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 Pe parcursul celor zece ani ai analizei se constată declinul populaţiei rezidente în România. Populaţia rezidentă în România la 1 iulie 2020 (19.261,7 mii de locuitori) s-a diminuat cu 4,4% în raport cu populația din 2011. În aceeaşi perioadă, populaţia de 0-23 de ani a înregistrat o scădere cu 9,7% (de peste două ori mai mare decât scăderea înregistrată de populația totală). Modificări semnificative s-au înregistrat în ultimii zece ani la grupa de vârstă 19-23 de ani, efectivele de populație din această grupă scăzând faţă de anul 2011 cu peste o cincime (21,7%). Efectivele de populație din grupele de vârstă 0-14 ani şi 15-18 ani sunt mai scăzută decât ale populaţiei totale cu 1,2 p.p. (puncte procentuale), respectiv 2,8 p.p. 8 Figura 2. Evoluția ponderii populației rezidente în România, în vârstă de 0-23 de ani, în raport cu populația din 2011 100% 95% 90% 0-14 ani 85% 15-18 ani 80% 19-23 ani 75% 70% 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Tabelul 3. Evoluția populației de 0-23 de ani pe medii de rezidență, în perioada 2011-2020 (mii persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Evoluție demografică Total 5367,8 5281,0 5156,5 5073,9 5031,6 4993,3 4956,0 4920,8 4876,5 4844,5 Urban 2713,1 2662,3 2578,8 2518,9 2487,4 2462,2 2447,7 2446,9 2446,9 2444,1 Rural 2654,7 2618,8 2577,7 2555,0 2544,2 2531,1 2508,3 2473,9 2429,5 2400,5 Structura populaţiei de 0-23 ani pe medii de rezidenţă Urban 50,5% 50,4% 50,0% 49,6% 49,4% 49,3% 49,4% 49,7% 50,2% 50,4% Rural 49,5% 49,6% 50,0% 50,4% 50,6% 50,7% 50,6% 50,3% 49,8% 49,6% Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 Figura 3. Evoluția populației de 0-23 de ani pe medii de rezidență, în perioada 2011-2020 (mii) 2750 2713.1 2700 2662.3 2650 2654.7 2578.8 2600 2618.8 2555 2544.2 2550 2531.1 2577.7 2508.3 Urban 2500 2473.9 2518.9 2446.9 Rural 2450 2487.4 2444.1 2462.2 2446.9 2400 2447.7 2429.5 2400.5 2350 2300 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 9  Pe întreaga perioadă analizată, distribuţia populației pe medii de rezidență a fost destul de echilibrată, situându-se în jurul valorii de 50% pe fiecare categorie, în timp ce tendinţa populaţiei de 0-23 de ani s-a manifestat diferit. În perioada analizată, populația de 0-23 de ani din mediul urban a înregistrat o tendință descendentă până în 2016, urmată de o stabilizare a efectivelor de persoane. În același interval de timp, populaţia de 0-23 de ani din mediul rural a înregistrat o scădere continuă. Contextul educaţional Pe întreaga perioadă analizată, la nivelul sistemului de învăţământ au fost implementate o serie de modificări de structură și schimbări ample în plan curricular.  Începând cu anul școlar 2012/2013, învăţământul primar este marcat de introducerea clasei pregătitoare ca debut şcolar pentru copiii în vârstă de 6 ani. Astfel, clasa pregătitoare se alătură claselor I-IV din învăţământul primar.  În anul 2012 a început demersul de dezvoltare a noului curriculum naţional centrat pe competențe, prin elaborarea de noi planuri de învățământ și programe școlare pentru nivelurile de educație primar și gimnazial.  A fost reînființat învătământul profesional cu durata de 3 ani, începând cu anul școlar 2014/2015.  S-a dispus obligativitatea frecventării grupei mari de grădiniță, începând cu anul școlar 2020/2021.  Printre modificările semnificative în structura sistemului se înscrie generalizarea învăţământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani, după o perioadă în care învățământul obligatoriu se finaliza la 16 ani. Participarea la educaţie Tabelul 4. Ponderea populației de 6-23 de ani cuprinsă în sistemul educațional din totalul populației de 6-23 de ani, pe grupe de vârstă 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 6-10 ani 94,0% 92,8% 92,8% 92,2% 91,3% 90,2% 90,4% 90,9% 90,7% 89,6% 11-14 ani 93,1% 92,1% 91,5% 90,7% 90,3% 90,3% 89,5% 88,9% 89,0% 88,4% 15-16 ani 91,5% 88,7% 87,0% 85,5% 84,8% 83,1% 83,7% 84,0% 84,5% 84,9% 17-18 ani 77,2% 75,9% 75,9% 74,6% 71,0% 70,9% 71,2% 70,3% 70,0% 71,7% 19-23 ani 47,8% 45,8% 45,2% 49,9% 48,9% 48,5% 49,7% 50,9% 52,1% 53,3% 6-16 ani 93,2% 91,8% 91,3% 90,4% 89,7% 88,9% 88,9% 88,9% 88,9% 88,3% 6-18 ani 90,6% 89,3% 88,9% 88,0% 86,8% 86,1% 86,1% 86,0% 86,0% 85,7% Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2012-2021 10  Ponderea populaţiei cuprinsă în sistemul de educație este calculată ca procentaj din populaţia de o anumită grupă de vârstă, inclusă într-o formă de educaţie şi populaţia rezidentă din grupa de vârsta respectivă. În perioada analizată, la nivelul întregii populaţii de 6-18 ani s-a înregistrat o diminuare cu 5% a populaţiei şcolare, de la 90,6% în 2011 la 85,7% în 2020. Singura categorie de vârstă care a înregistrat o creştere continuă este cea a populaţiei de 19-23 de ani, reprezentând persoane cuprinse în şcoli postliceale sau instituţii de învăţământ superior, ponderea acesteia crescând de la 47,8% în anul 2011 la 53,3% în anul 2020. Ponderea populației cuprinse în învăţământul obligatoriu s-a diminuat progresiv în perioada 2011-2015. A urmat o perioadă de relativă stabilitate până în 2019 (cu o pondere de aproape 90%) și reluarea tendinței descendente în 2020 (cu o scădere de 0,6 p.p.) ce poate fi explicată prin dificultăţile determinate de pandemia de Covid-19. Figura 4. Ponderea populației în vârstă de 6-16 ani cuprinsă într-o instituție de învățământ 94% 93.20% 93% 91.80% 92% 91.30% 91% 90.40% 89.70% 90% 88.90% 88.90% 88.90% 88.90% 89% 88.30% 88% 87% 86% 85% 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Pentru o imagine completă a caracteristicilor de context sunt de interes şi aspectele legate de distribuția populației de 25-34 de ani pe niveluri de educație absolvite, categorie de vârstă imediat următoare vârstei teoretice de absolvire a învățământului superior. Tabelul 5. Structura populației de 25-34 de ani pe niveluri de educație 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Număr de persoane (mii persoane) Total 25-34 ani 2833,1 2817,6 2796,4 2771,7 2749,3 2669,3 2574,0 2519,7 2467,5 2402,5 Structura pe niveluri Total 25-34 ani 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% Universitar 22,5% 23,6% 24,4% 25,4% 25,5% 24,8% 25,6% 24,9% 25,5% 24,9% Postliceal 4,1% 3,6% 2,9% 2,5% 3,0% 2,6% 2,4% 2,5% 2,5% 2,8% Liceal 31,6% 32,1% 32,8% 34,7% 37,8% 39,4% 39,5% 41,7% 42,1% 43,6% Profesional 18,0% 17,6% 17,2% 12,9% 9,9% 9,6% 9,1% 7,9% 7,8% 8,1% Gimnazial 19,7% 19,0% 18,6% 20,2% 19,2% 19,3% 19,4% 18,9% 17,6% 16,7% Primar (I-IV) 3,0% 2,9% 3,0% 3,1% 3,4% 3,1% 3,1% 3,0% 3,2% 2,9% Fără școală 1,2% 1,2% 1,1% 1,3% 1,2% 1,2% 1,0% 1,1% 1,2% 1,1% Sursa: Date calculate pe baza informațiilor AMIGO, INS, 2012-2021 11 Figura 5. Structura populației de 25-34 de ani pe niveluri de educație absolvite 100% 90% 80% Universitar 70% Postliceal 60% 50% Profesional 40% Liceal 30% Gimnazial 20% 10% Primar/Fără școală 0% 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 În perioada analizată se constată o creşteră continuă a ponderii absolvenţilor de liceu, ajungând în anul 2020 la valoarea de 43,6% din totalul populaţiei analizate, cu 12 p.p. mai mult faţă de anul 2011. În acelaşi timp, ponderea absolvenţilor de învăţământ profesional a scăzut cu 10 p.p. Deşi se constată o scădere a ponderii populaţiei cu nivel scăzut de educaţie, diminuarea se datorează scăderii ponderii absolvenţilor de învăţământ gimnazial, procentul persoanelor fără şcoală sau cu cel mult 4 clase absolvite menţinându-se la aproximativ 4% . Un aspect important îl reprezintă continuarea studiilor după absolvirea liceului, respectiv participarea la forme de învăţământ terţiar universitar sau nonuniversitar. Context epidemiologic Anul școlar 2020-2021 a fost puternic afectat de pandemia de COVID 19, toate țările multiplicând posibilitățile de inovare și accelerare a transformării digitale a școlii și dezvoltând competențele digitale ale cadrelor didactice și ale elevilor, pentru a se putea adapta la situația epidemiologică și pentru a asigura incluziunea, egalitatea de șanse și calitatea proceselor educaționale. Închiderea școlilor și a activităților școlare față în față a condus la necesitatea stabilirii la nivelul fiecărei școli a modalităților adecvate de a continua cursurile, iar echipele manageriale au decis cum s-au organizat activitățile de învățare la distanță și comunicarea cu elevii. Opțiunile principale au fost legate de: accesul la echipamente, existența unui spațiu online de învățare, echilibrul între activitățile sincron și cele asincron, existența unor resurse umane cu competențe IT ș.a. Activitățile în școli au continuat în septembrie-octombrie 2020, în diferite forme și în continuare, în semestrul al II-lea, fizic, pe perioade diferite. Utilizarea platformelor educaționale și a aplicațiilor pentru activități sincron cu cadrele didactice, accesul la resurse TIC și conectivitatea la Internet au fost semnificativ mai reduse în mediul rural, comparativ cu cel urban. Cu o frecvență mai redusă au fost realizate activități non-digitale: comunicare telefonică cu profesorii, utilizarea de materiale de studiu în format fizic ș.a. 12  Rămânînd consecvent principiului conform căruia școlile trebuie să funcționeze cu prezență fizică, ME a stabilit redeschiderea parțială a școlilor, pentru al doilea semestru din anul școlar 2020-2021, în funcție de evoluția ratei de infectare la nivel local. Varianta hibridă nu a dat rezultate, fiind eliminată complet în decizia luată de autorități. Pentru cei mai mulți elevi din România, anul școlar 2020-2021 a fost o alternanță variabilă de cursuri cu prezență fizică și educație la distanță. Pentru asigurarea continuității procesului educațional și crearea unui sistem educațional rezilient, Ministerul Educației a realizat, în anul școlar 2020-2021, următoarele:  colaborarea cu Ministerul Sănătății și cu alte autorități, pentru stabilirea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică;  colectarea și transmiterea datelor necesare demarării activității de vaccinare prioritară a personalului din învățământ în centre dedicate;  publicarea periodică de date statistice, în scopul monitorizării vaccinării personalului din învățământ și a elevilor și aplicării măsurilor privind prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2;  derularea de programe pentru achiziționarea de materiale de protecție sanitară și dispozitive electronice, în vederea asigurării activităților didactice din cadrul unităților de învățământ preuniversitar de stat;  suplimentarea numărului de posturi necesare pentru desfășurarea în condiții optime a activității în unitățile de învățământ preuniversitar de stat, în anul școlar 2020-2021;  facilitarea accesului la informații a celor interesați de contextul educativ și sanitar în care s-a desfășurat procesul de învățământ în anul școlar 2020-2021; A fos