Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

r.  Diferența dintre valorile indicatorului pe medii este de 0,9 p.p. în favoarea mediului urban.  În ceea ce privește abandonul școlar pe sexe, indicatorul înregistrează pentru al doilea an consecutiv o valoare mică de 0,1 p.p. (1,2% băieți și 1,1% fete). Este cea mai redusă valoare din seria de timp analizată. Tabel 16. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Învățământ primar și gimnazial Total 1,4 1,5 1,8 1,8 1,6 1,7 1,6 1,3 1,2 Urban 1,1 1,3 1,5 1,4 1,1 1,1 1,2 0,8 0,8 Rural 1,6 1,8 2,2 2,3 2,3 2,4 2,2 1,8 1,7 Feminin 1,2 1,4 1,7 1,6 1,0 1,5 1,5 1,2 1,1 Masculin 1,5 1,6 2,0 2,0 2,2 1,8 1,7 1,3 1,2 Învățământ primar Total 1,1 1,2 1,8 1,7 1,5 1,6 1,6 1,3 1,3 Urban 0,9 1,1 1,6 1,4 1,1 1,1 1,2 0,9 0,9 Rural 1,3 1,4 2,0 2,0 2,1 2,2 2,1 1,7 1,8 Feminin 1,0 1,1 1,6 1,5 1,4 1,4 1,5 1,2 1,2 23  Masculin 1,2 1,3 1,9 1,8 1,7 1,7 1,7 1,3 1,4 Învățământ gimnazial Total 1,7 1,8 1,9 2,0 1,8 1,8 1,7 1,2 1,0 Urban 1,4 1,5 1,5 1,5 1,2 1,2 1,2 0,8 0,6 Rural 2,1 2,1 2,3 2,5 2,5 2,7 2,3 1,9 1,6 Feminin 1,6 1,7 1,7 1,8 0,6 1,7 1,5 1,2 1,0 Masculin 1,9 1,9 2,1 2,1 2,8 2,0 1,8 1,3 1,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014 -2022 Observație: Pentru calcularea ratei abandonului școlar nu au fost luați în considerare elevii cuprinși în Programul „A doua șansă” Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învățământul primar :  Abandonul școlar înregistrează o valoare constantă față de anul școlar anterior (1,3%).  Diferența pe medii de rezidență rămâne crescută (0,9 p.p.), mediul rural fiind în continuare defavorizat.  Decalajul pe sexe crește ușor în contextul creșterii valorii indicatorului în cazul băieților (1,4% băieți din ciclul primar abandonează școala, comparativ cu 1, 2% fete). Figura 6. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență 2,5 2 1,5 Total 1 Urban 0,5 Rural 0 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 În învățământul gimnazial :  se înregistrează o scădere cu 0,2 p.p. a ratei abandonului școlar față de an ul anterior, fiind continuată, astfel, tendința descendentă a indicatorului din ultimii ani;  pentru al doilea an consecutiv, rata abandonului școlar din învățământul gimnazial este mai mică decât valoarea indicatorului la nivelul învățământului primar;  diferenț a dintre valorile indicatorului pe medii de rezidență este ușor mai mare decât cea din ciclul primar, mediul rural fiind defavorizat din acest punct de vedere (0,6% rata abandonului școlar la gimnaziu în mediul urban, 1,6% rata abandonului școl ar la gimnaziu în mediul rural);  este pentru prima dată în seria de timp analizată, când valorile indicatorului pe sexe se egalizează. 24  Figura 7. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență 3 2,5 2 1,5 Total 1 Urban 0,5 Rural 0 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 Relevantă în contextul de față este și analiza abandonului școlar pe clase. Datele evidențiază că:  Ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de școlaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a.  La nivelul clasei pregătitoare și clasei I, valorile indicatorului au crescut în comparație cu anul școlar anterior cu 0,2 p.p. la clasa pregătitoare, respectiv cu 0,5 p.p. la clasa I.  Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, cele mai mari diferențe înregistrându-se la clasele pregătitoare, I și a VIII-a. Tabel 17. Rata abandonului școlar în învăță mântul primar și gimnazial, pe clase și medii de rezidență 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 0,5 1,0 1,7 1,8 1,6 1,8 2,0 1,5 1,7 Clasa Urban 0,1 0,7 1,7 1,6 1,2 1,3 1,5 1,1 1,2 pregătitoare Rural 0,9 1,3 1,7 1,9 2,1 2,3 2,5 2,1 2,4 Total 1,3 1,5 2,4 2,5 2,3 2,6 2,6 2,1 2,6 I Urban 1,2 1,4 1,9 1,9 1,6 1,7 1,6 1,4 1,8 Rural 1,5 1,6 3,0 3,2 3,3 3,7 3,8 2,9 3,7 Total 1,2 1,3 2,4 1,4 1,3 1,4 1,2 0,9 0,8 a II-a Urban 1,2 1,1 2,0 1,1 0,9 0,9 0,9 0,7 0,6 Rural 1,3 1,5 2,8 1,7 1,7 1,9 1,6 1,3 1,1 Total 1,0 1,1 1,2 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9 0,6 a III-a Urban 0,9 1,0 1,2 0,8 0,7 0,6 0,7 0,6 0,3 Rural 1,2 1,3 1,3 1,7 1,4 1,5 1,3 1,3 1,0 Total 1,3 1,3 1,4 1,4 1,4 1,2 1,2 1,0 0,8 a IV-a Urban 1,3 1,2 1,3 1,3 1,0 0,9 1,1 0,8 0,7 Rural 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8 1,5 1,5 1,3 1,0 Total 2,4 2,5 2,4 2,4 2,2 2,4 1,9 1,5 1,2 a V-a Urban 2,2 2,1 1,9 1,8 1,5 1,5 1,3 1,0 0,8 Rural 2,7 2,9 2,9 3,0 3,2 3,5 2,7 2,3 1,6 a VI-a Total 1,4 1,6 1,7 1,8 1,6 1,6 1,7 1,0 0,9 25  Urban 1,2 1,4 1,4 1,4 1,1 1,0 1,3 0,7 0,5 Rural 1,7 1,8 2,1 2,2 2,2 2,4 2,2 1,5 1,4 Total 1,6 1,6 1,8 2,0 1,7 1,7 1,6 1,4 1,0 a VII-a Urban 1,2 1,4 1,4 1,6 1,0 1,1 1,1 0,8 0,6 Rural 1,9 2,0 2,3 2,4 2,4 2,4 2,2 2,2 1,4 Total 1,5 1,5 1,6 1,7 1,6 1,7 1,5 1,0 1,0 a VIII-a Urban 1,1 1,2 1,1 1,2 1,0 1,0 1,0 0,6 0,4 Rural 1,9 1,9 2,1 2,3 2,3 2,5 2,1 1,7 1,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014-2022 Observație: Pentru calcularea ratei abandonului școlar nu au fost luați în considerare elevii cuprinși în Programul „A doua șansă” Figura 8. Rata abandonului școlar în învăță mântul primar, pe clase 3 2,5 2 cls. preg. 1,5 cls. I 1 0,5 cls. II 0 cls. III 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 cls. IV Figura 9. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase 3 2,5 2 cls.V 1,5 cls.VI cls.VII 1 cls.VIII 0,5 0 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultăț ile de adaptare cu care se confruntă elevii la tranziția de la un nivel de învățământ la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular; nu în ultimul rând diferențele semnificative în ceea ce privește numărul de ore de program școlar /săptămână. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului școlar de la clasele de debut către cele de final de ciclu de școlaritate, cel mai probabil determinată de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările școlare. Analiza pe cohortă: abandon școlar și pierderi școlare Indicatorul urmărește viața școlară a elevilor de la debutul în învățământul primar la finalul învățământului gimnazial. Analizând unsprezece cohorte de elevi observăm că abandonul și pierderile pe cohortă, atât la nivelul învățământului primar, cât și la nivelul gimnazial au valori ridicate. Ambii indicatori au trecut printr- 26 o perioadă de scădere amplă, urmată de o perioadă cu valori relativ stabile, apoi o nouă scădere în perioada marcată de pandemia de Covid-19:  abandonul pe cohortă – de la 19,2% în 2010/2011 la valori de 13-14% în 2014-2017, respectiv 7,4% în 2020/2021;  pierderile școlare – de la 20,9% în 2010/2011 la 16-17% în 2013-2017, respectiv 10,4% în anul școlar 2020/2021. Astfel, dacă în 2010/2011, numai opt din zece elevi înscriși cu opt ani în urmă în clasa I ajungeau să absolve clasa a VIII-a, în anul 2020/2021 nouă din zece elevi au ajuns la final de ciclul gimnazial. Analiza pe cohortă a abandonului școlar și a pierderilor școlare în funcție de mediul de rezidență evidențiază diferențe foarte mari între mediul rural și urban, situând mediul școlar rural într-o situație defavorizată. Astfel, la nivelul anului 2020/2021:  1,3% dintre elevii din mediul urban (din cohorta care a intrat în clasa I în urmă cu opt ani) au abandonat studiile, comparativ cu 14,6% dintre elevii din rural; valorile indicatorului înregistrează în ultimii ani o ușoară tendință descendentă, însă situația defavorizată a mediului rural se menține.  aproape o cincime (18,9%) dintr-o cohortă școlară se pierde pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural, comparativ cu numai 3,5% în mediul urban. Tabel 18. Evoluția pe cohorte a elevilor (de la înscrierea în ciclul primar la fi