Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

nalul ciclului gimnazial) Ponderi Debutul școlar Finalul învățământului gimnazial (din total elevi înscriși în clasa I cu opt ani în urmă) % % % % Elevi Absolvenți Repetenți pierderi abandon An școlar An școlar absolvenți ciclul repetenți ciclul clasa I clasa a VIII-a clasa a VIII-a clasa a VIII-a primar și cl. a VIII-a primarși gimnazial gimnazial* 2003/2004 287552 2010/2011 227369 4888 79,1 20,9 1,7 19,2 2004/2005 227850 2011/2012 183315 5081 80,5 19,5 2,2 17,3 2005/2006 226324 2012/2013 183312 5817 81,0 19,0 2,6 16,4 2006/2007 220489 2013/2014 182600 5967 82,8 17,2 2,7 14,5 2007/2008 221185 2014/2015 184353 6558 83,3 16,7 3,0 13,7 2008/2009 212022 2015/2016 177651 6880 83,8 16,2 3,2 13,0 2009/2010 203895 2016/2017 169298 6485 83,0 17,0 3,2 13,8 2010/2011 203926 2017/2018 170528 6386 83,6 16,4 3,1 13,2 2011/2012 206055 2018/2019 174473 6379 84,7 15,3 3,1 12,2 2012/2013 202134 2019/2020 178717 3749 88.4 11.6 1.9 9.7 2013/2014 156991** 2020/2021 140600 4801 89,6 10,4 3,1 7,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2004-2022 * Inclusiv cazurile de deces, migrație, exmatriculare, precum și elevii cu situația școlară neîncheiată ** Sunt cuprinși, deopotrivă, elevii care au avut debutul școlar în anul școlar 2012/2013, în clasa pregătitoare, și elevii care au avut debutul școlar în 2013/2014 în clasa I (conform reglementărilor OMEN 3434/2013). 27 În perioada analizată, se remarcă tendința de egalizare a valorilor abandonului școlar pe cohortă și ale pierderilor școlare, din clasa I până în clasa a VIII-a, pe sexe. În anulșcolar de referință, valoarea abandonului școlar pe cohortă a fost cu 0,6 p.p. mai mare în cazul fetelor, comparativ cu băieții. Tabel 19. Evoluția cohortei de elevi 2013-2020, pe sexe și medii de rezidență Ponderi (din total elevi înscriși în clasa I cu opt ani în urmă) Elevi înscriși Absolvenți Repetenți % % % în clasa I clasa a VIII-a clasa a VIII-a % 2013/2014 2020/2021 2020/2021 pierderi repetenți abandon absolvenți ciclul ciclul primar și clasa a VIII- primar și clasa a VIII-a gimnazial a gimnazial* Total, din care: 156991 140600 4801 89,6 10,4 3,1 7,4 - feminin 75043 67033 2262 89,3 10,7 3,0 7,7 - masculin 81948 73567 2539 89,8 10,2 3,1 7,1 - urban 86449 83401 1901 96,5 3,5 2,2 1,3 - rural 70542 57199 3032 81,1 18,9 4,3 14,6 Sursa: Calculat pe baza datelor INS, 2013, 2022 * Inclusiv cazurile de deces, migrație, exmatriculare, precum și elevii cu situația școlară neîncheiată Observație: Au fost luați în calcul elevii din învățământul de masă și din cel special. Pentru învățământul primar sunt luați în calcul toți elevii, indiferent de forma de învățământ, iar pentru gimnaziu datele se ref eră numai la forma de învățământ de zi. I.D. Învăță mântul liceal și profesional Rata brută de cuprindere în învățământul liceal și profesional La nivelul anului școlar 2021/2022, rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior a ajuns la valoarea de 84,4%, în scădere față de perioada precedentă. Reducerea valorii indicatorului se înregistrează pentru ambele rute de formare – liceal, respectiv profesional – fiind mai pronunțată în cazul celei dintâi. Liceul a continuat să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere (71,7%), comparativ cu învățământul profesional (16,8%). Diferența de participare pe sexe (aproximativ 10 puncte procentuale) s-a înregistrat în favoarea populației școlare feminine la liceu, respectiv în favoarea populației școlare masculine în învățământul profesional. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal şi profesional reprezintă raportul procentual dintre numărul elevilor, indiferent de vârstă, cuprinși în aceste niveluri de studiu și totalul populației de vârstă corespunzătoare (15-18 ani). Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (învățământul liceal și cel profesional):  La începutul intervalului analizat, valorile acestui indicator au fost mari (peste 90%), dar în scădere, fiind influențate de ieșirea din sistem a celor două generații de elevi care au avut debutul școlar în 2003/2004 (la 6 ani și la 7 ani concomitent); aceștia au intrat în clasa a IX-a în 2011/2012 și au ieșit din clasa a XII-a în 2014/2015. 28   Ulterior, pe fondul reorganizării învățământului profesional cu durata de 3 ani (începând cu anul școlar 2014/2015), valorile indicatorului au început să crească (de la 84,8% în 2016/2017 la 88,7% în 2020/2021).  Anul școlar 2021/2022 înregistrează o întrerupere a trendului ascendent, valoarea indicatorului ajungând la 84,4% (cu 4 p.p. mai mică față de anul anterior). Scăderea valorii indicatorului a fost determinată de schimbările de structură ale sistemului de educație din 2012 când au fost școlarizați în clasa pregătitoare copiii de 6 ani. Modificările de la nivelul sistemului, de la acea vreme au determinat o scădere a ratei brute de cuprindere a copiilor în învățământul primar cu 7 p.p. Acea cohortă de elevi a debutat în învățământul gimnazial în anul școlar 2017/2018, influențând negativ rata brută de cuprindere la nivel gimnazial (scădere cu 5 p.p.). Acea cohortă a ajuns în învățământul secundar superior în anul școlar 2021/2022, aducând după sine scăderea ratei de cuprindere la acest nivel.  Analiza ratei brute de cuprindere pe sexe evidențiază valori mai mari în cazul populației școlare feminine, comparativ cu cea masculină; diferențele sunt de peste 2 p.p. în ultimii cinci ani. Tabel 20. Rata brută de cuprindere în învăță mântul secundar superior (liceu și învăță mânt profesional) 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 94,9 91,2 90,0 85,6 84,8 85,3 86,2 87,5 88,7 84,4 Feminin 94,2 91,1 90,3 85,9 85,5 86,4 87,2 88,7 90,1 85,6 Masculin 95,6 90,8 89,6 85,4 84,2 84,3 85,1 86,3 87,3 83,2 Observație: Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învăță mântului secundar superior. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 La nivelul învățământului liceal :  În ultimii 10 ani, rata brută de cuprindere în liceu a înregistrat o evolu ție concordantă cu modificările de la nivelul sistemului. Astfel, tendința descendentă din prima parte a intervalului de timp analizat a culminat cu ieșirea din învățământul secundar superior a celor două cohorte de elevi (de 6 și 7 ani) care au avut debutul școlar concomitent în 2003. După o perioadă de relativă stabilitate a valorii indicatorului, în jurul valorii de 75% (2016-2020), urmează o nouă scădere determinată de evoluția cohortei de elevi care a avut debutul odată cu introducerea clasei pregătitoare (și care a determinat scăderea ratei de cuprindere în nivelul în care a fost școlarizată: în 2012 pentru nivelul primar, în 2017 pentru nivelul gimnazial, în 2021 pentru nivelul secundar superior).  La nivelul anului școlar 2021/2022, valoarea indicatorului a scăzut la 71,7% (cu 3,6 p.p. mai puțin față de anul precedent).  Rata de participare la liceu a populației școlare feminine a fost, în ultimii șase ani școlari, mai mare cu 8-10 p.p. comparativ cu populaţia școlară masculină; această diferență a fost determinată, în special, de reorganizarea învățământului profesional. Tabel 21. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 92,7 88,2 84,1 77,7 75,1 74,7 75,3 75,2 75,3 71,7 Feminin 93,1 89,7 87,2 81,2 79,4 79,6 80,1 80,3 80,7 76,7 Masculin 92,4 86,7 81,1 74,4 71,0 70,2 70,8 70,4 70,2 67,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013 -2022 29  Figura 10. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal, pe sexe 100 95 90 85 80 75 Total 70 65 Feminin 60 Masculin 55 50 La nivelul învățământului profesional :  După o scădere bruscă determinată de desființarea învățământului profesional în 2009, rata brută de cuprindere în acest nivel de studiu a început să crească începând cu anul 2012, pe fondul unor măsuri tranzitorii de implementare a învățământului profesional ( stagii de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 3, conform Cadrului Național al Calificărilor).  Reorganizarea învățământului profesional de 3 ani, începând cu anul școlar 2014/2015, a determinat creșterea constantă și semnificativă a ratei brute de cuprindere, de la un an la altul.  Anul şcolar 2021/2022 marchează o întrerupere a acestui trend ascendent, indicatorul ajungând la valoarea de 16,8%. Tendința descendentă este influențată de modificările de la nivelul sistemului odată cu introducerea clasei pregătitoare, cohorta de elevi care a întrat în clasa pregătitoare în 2012 se regăsește, în anul școlar 2021/2022, la începutul nivelului secundar superior.  Distribuția pe sexe a valorilor indicatorului evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației școlare m asculine față de cea feminină, cu o diferență de 7 -10 puncte procentuale începând cu anul școlar 2014/2015. Tabel 22. Rata brută de cuprindere în învăță mântul profesional 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 3,0 4,0 7,8 10,5 13,0 14,1 14,5 16,4 17,7 16,8 Feminin 1,5 1,9 4,2 6,2 8,1 9,1 9,5 11,2 12,5 11,9 Masculin 4,5 5,5 11,2 14,6 17,6 18,9 19,3 21,3 22,7 21,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 201 3-2022 30  Figura 11. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional, pe sexe 25 20 15 10 5 0 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 Total Feminin Masculin Analiza participării la învățământul secundar superior în funcție de filiere și profiluri de formare evidențiază următoarele aspecte:  La nivelul învățământului secundar superior, rata brută de cuprindere înregistrează o întrerupere a trendului ascendent al ultimilor ani, valoarea sa ajungând la 84,4% în 2021/2022.  Tendința descendentă a ratei brute de cuprindere în învățământul secundar superior se regăsește la nivelul tuturor filierelor de formare.  La nivelul liceului – rata brută de cuprindere în liceele teoretice și vocaționale s -a menținut în intervalul de 43-45%, iar în cazul celor tehnologice a scăzut constant (de la 49,4% la 28,3%).  La nivelul învățământului profesional și tehnic (care include atât liceele tehnologice, cât și școlile profesionale) trendul ușor ascendent înregistrat în ultima perioadă a fost întrerupt, valoarea indicatorului ajungând la 41% în 2021/2022 (cu 2,6 puncte procentuale mai puțin față de anul precedent). Tabel 23. Rata brută de cuprindere în învăță mântul secundar superior, pe filiere de formare (%) 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ Nivelul de învățământ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total învățământ secundar 94,9 91,2 90,0 85,6 84,5 84,9 86,2 87,5 88,7 84,4 superior Total învățământ liceal, din 92,7 88,2 84,1 77,7 75,1 74,7 75,3 75,2 75,3 71,7 care: - Licee teoretice și vocaționale 43,4 45,1 45,2 43,2 43,2 43,5 43,9 44,5 45,1 43,3 - Licee tehnologice 49,4 44,1 38,9 34,5 31,9 31,2 31,5 30,7 30,2 28,3 Total învățământ profesional și tehnic (licee tehnologice + 52,4 48,1 46,7 45,0 41,8 42,0 42,3 42,9 43,6 41,0 învățământ profesional toate formele) Sursa: Date preluate și/sau calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Ratele specifice de cuprindere în învăță mântul liceal și profesional Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul liceal și în cel profesional înregistrează evoluții oscilante, influențate direct de schimbările de structură implementate în sistemul de educație. În învățământul liceal se constată o cuprindere mai mare a populației feminine decât a celei masculine, pentru toate vârstele; situația este inversă în cazul învățământului profesional. 31 Ratele specifice de cuprindere în aceste niveluri de studiu se calculează prin raportarea numărului de elevi de liceu/școală profesională de o anumită vârstă la totalul populației rezidente de aceeași vârstă. La nivelul învățământului liceal :  În ultimii ani, ratele specifice de cuprindere au înregistrat evoluții specifice în cazul fiecărei