Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.522,3 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

vârste, cu ușoare creșteri sau scăderi de la un an la altul. Valorile ratelor au fost influențate de cuprinderea în liceu, în perioada 2011-2014, a celor două generații de elevi care au avut debutul școla r simultan (la 6 și 7 ani, în 2003/2004) și de restructurarea învățământului profesional.  În anul școlar 2021/2022, în liceu au fost cuprinși 56% dintre elevii de 15 ani, 52% dintre cei de 18 ani și 62% dintre cei de 16, respectiv 17 ani.  Pentru fiecare vârstă, rata specifică de cuprindere a fost mai mare în cazul populației școlare feminine, comparativ cu populația școlară masculină; cea mai mică diferență se întâlnește la elevii în vârstă de 18 ani.  Pe lângă elevii din grupa oficială de vârstă (15-18 ani), în unitățile de învățământ liceal sunt cuprinși și elevi cu vârste mai mici (8% din totalul populației de 14 ani), dar și elevi cu vârste mai mari (8% din populația de 19 ani și un număr semnificativ de elevi de 20 de ani și peste această vârstă). Situațiile care depășesc vârsta corespunzătoare acestui nivel de studiu pot fi determinate de: debut școlar întârziat, repetenție multiplă, amânarea continuării studiilor liceale în raport cu momentul absolvirii clasei a VIII - a, ruta progresivă de formare în învățământul secundar superior etc. Tabel 24. Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul liceal 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ Vârsta 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 75,8 73,6 65,7 62,6 60,0 60,7 60,3 57,9 58,9 56,1 15 ani Feminin 77,6 75,6 71,0 68,5 65,8 66,6 66,0 63,6 65,0 60,8 Masculin 74,1 71,6 60,7 56,9 54,5 55,1 54,8 52,5 53,1 51,6 Total 76,4 75,3 72,5 67,4 64,7 63,0 63,6 63,5 61,0 62,1 16 ani Feminin 79,1 78,3 76,5 72,4 70,4 68,7 69,5 69,2 66,7 68,0 Masculin 73,8 72,5 68,6 62,7 59,2 57,6 58,1 58,1 55,7 56,6 Total 74,8 73,5 72,5 70,8 66,3 64,8 63,2 64,3 64,5 62,0 17 ani Feminin 77,3 76,7 75,6 74,6 70,9 70,1 68,6 70,1 70,0 67,5 Masculin 72,4 70,4 69,5 67,2 62,0 59,8 58,2 58,9 59,4 56,8 Total 62,2 61,6 63,5 52,4 53,2 52,4 53,4 51,5 51,3 52,0 18 ani Feminin 63,1 63,0 65,7 52,9 55,1 54,3 55,4 53,1 54,0 54,2 Masculin 61,4 60,3 61,4 51,9 51,5 50,6 51,6 49,7 48,8 50,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 La nivelul învățământului profesional:  Ratele specifice de cuprindere au crescut de la un an la altul, începând cu 2014/2015 (anul școlar corespunzător reorganizării acestei rute de formare) și până în 2020/2021.  În anul școlar 2021/2022, învățământul profesional a cuprins ponderi între 11 -16% din populaț ia de 15 ani, de 16 ani și de 17 ani, singura valoare în creștere față de anul școlar anterior fiind pentru elevii de 17 ani.  Pentru toate vârstele corespunzătoare învăță mântului profesional, ratele specifice au valori mai mari în cazul populației școlare masculine, comparativ cu populația feminină. 32  Ca și la nivelul liceal, în învățământul profesional sunt incluși și elevi cu vârste mai mici sau mai mari decât intervalul corespunzător acestui nivel de studiu, dar în ponderi mult mai reduse (1% din popula ția de 14 ani; 5% din populația de 18 ani). Tabel 25. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul profesional 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ Vârsta 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 1,1 1,1 8,0 10,5 10,6 11,0 11,3 13,9 14,5 11,2 15 ani Feminin 0,5 0,6 4,8 6,6 7,0 7,5 7,6 10,1 10,7 8,0 Masculin 1,6 0,0 11,0 14,1 14,1 14,3 14,9 17,4 18,0 14,3 Total 3,0 4,1 6,2 10,2 12,4 12,0 13,1 14,2 16,8 16,4 16 ani Feminin 1,4 1,9 3,1 5,9 7,7 8,2 8,5 9,6 12,0 11,8 Masculin 4,6 6,2 9,2 14,3 17,0 16,7 17,5 18,7 21,2 20,7 Total 2,2 4,2 4,7 5,5 9,6 11,1 11,1 11,6 12,8 14,8 17 ani Feminin 0,8 1,9 2,1 2,9 5,6 6,7 7,0 7,3 8,3 10,6 Masculin 3,5 6,4 7,1 8,1 13,3 15,3 15,1 15,6 17,0 18,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional În anul școlar 2021/2022, aproape opt din zece elevi de clasa a VIII-a și-au continuat studiile în liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional. 4,2% dintre elevi nu și-au continuat studiile în clasa a IX-a. Față de anul școlar anterior, rata de tranziție a crescut ușor la nivelul învățământului liceal, concomitent cu o scădere în învățământul profesional. Continuă să se înregistreze diferențe pe sexe: tranziția în învățământul liceal este mai mare în cazul fetelor, iar în învățământul profesional este mai mare în cazul băieților. Rata de tranziție de la învățământul secundar inferior (gimnaziu) la cel secundar superior (liceu și învățământ profesional) se calculează prin raportarea numărului de elevi înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a, la numărul de elevi înscriși în clasa a IX-a (liceu și școală profesională) în anul școlar curent. Indicatorul este relevant pentru analiza accesului la învățământul secundar superior, precum și a capacității sistemului educațional de cuprindere a elevilor în acest nivel de studiu . Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional :  Acest indicator a avut valori oscilante în ultimii zece ani; în anul școlar 2021/2022, valoarea indicatorului a fost în scădere față de anul anterior.  O pondere de 95,8% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a şi-au continuat studiile în clasa a IX-a în anul școlar 2021/2022.  O pondere de 4,2% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a nu și -au continuat studiile în clasa a IX-a (abandon pe parcursul anului școlar, repetenție sau alte cauze ale pierderilor școlare) – valoare mai mare față de anul anterior cu 1,5 p .p. 33 Tabel 26. Rata de tranziție în învăță mântul liceal și profesional 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 96,7 96,7 94,4 93,9 93,7 94,9 94,3 95,3 97,3 95,8 Învățământ liceal și Feminin 94,4 94,6 93,4 93,9 93,8 94,7 94,5 95,4 97,1 95,8 profesional Masculin 98,8 98,7 95,4 93,8 93,6 95,2 94,2 95,1 97,5 95,7 Total 92,2 91,9 79,6 78,0 77,4 77,8 77,1 73,2 75,9 76,5 Învățământ Feminin 92,3 92,4 84,9 84,0 83,4 83,5 83,1 79,5 81,8 82,5 liceal Masculin 92,0 91,5 74,4 72,3 71,7 72,3 71,4 67,1 70,3 70,9 Total 4,5 4,8 14,9 15,9 16,3 17,1 17,2 22,1 21,4 19,3 Învățământ Feminin 2,1 2,2 8,5 9,9 10,4 11,2 11,4 15,9 15,3 13,3 profesional Masculin 6,9 7,2 20,9 21,6 21,8 22,9 22,8 28,0 27,2 24,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Rata de tranziție în învățământul liceal :  În perioada 2011-2013, desființarea învățământului profesional a condus la rate ample de tranziție în învățământul liceal (aproximativ 92%). Ulterior, reînființarea învățământului profesional (în anul școlar 2014/2015) a determinat scăderea bruscă a tranziției elevilor către liceu.  La nivelul anului școlar 2021/2022, aproape opt din zece elevi (76,5%) au optat pentru liceu – în ușoară creștere față de anul anterior.  Tranziția la liceu a fost mai mare în cazul populației școlare feminine, comparativ cu populația școlară masculină. Această diferență s-a păstrat în ultimii opt ani, situându-se în jurul a 10-12 p.p. În anul școlar de referință a raportului, rata de tranziție a înregistrat o tendință ascendentă echilibrată pe ambele sexe. Figura 12. Rata de tranziție în învățământul liceal, pe sexe 100 90 80 Total 70 60 Feminin 50 Masculin Rata de tranziție în învățământul profesional:  Valoarea indicatorului a crescut de la un an școlar la altul, începând cu 2014/2015 (anul de reînființare a învățământului profesional) și până în 2019/2020; în ultimii doi ani școlari, valoarea indicatorului a fost în ușoară scădere.  În anul școlar 2021/2022, doi din zece elevi (19,3%) au optat pentru învățământul profesional.  Diferența pe sexe s-a menținut (începând cu 2014/2015) în favoarea populației școlare masculine (cu aproape 12 puncte procentuale), comparativ cu populația școlară feminină. 34 Figura 13. Rata de tranziție în învățământul profesional 40 30 20 10 0 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2018/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 Total Feminin Masculin Rata abandonului școlar în învăță mântul liceal și profesional În anul școlar 2020/2021, rata abandonului școlar a înregistrat ușoare scăderi atât la nivelul liceului, cât și al învățământului profesional. Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filiera vocațională. Ponderea populației școlare masculine care abandonează studiile este mai amplă în învățământul liceal și mai redusă în învățământul profesional, comparativ cu ponderea populației școlare feminine. În contextul raportului de față, rata abandonului școlar este calculată prin raportarea numărului de elevi aflați în evidență la sfârșitul unui an școlar, la numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar (metoda intrare-ieșire). Rata abandonului școlar în învățământul liceal - Reînființarea învățământului profesional în 2014/2015 a determinat scăderea treptată a ratei abandonului școlar la liceu, până la valoarea de 1,6% (9768 de elevi) la finalul anului școlar 2020/2021. - Pe toată perioada analizată s-au păstrat diferențele pe sexe cu privire la abandonul școlar: în mod constant, o pondere mai mare a băieților abandonează liceul, comparativ cu fetele. Tabel 27. Rata abandonului școlar în învățământul liceal 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 2,8 2,8 3,7 3,5 2,5 2,5 2,5 1,9 1,6 Feminin 2,3 2,4 2,9 2,8 2,1 2,1 2,0 1,6 1,0 Masculin 3,2 3,2 4,5 4,2 3,0 2,9 2,9 2,2 2,2 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022. Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii înscriși în Programul „A doua șansă”. 35 Figura 14. Rata abandonului școlar în învăță mântul liceal 5 4 3 Total 2 Feminin 1 Masculin 0 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 Analiza situației abandonului școlar din ultimii ani de la nivelul învățământului liceal evidențiază reduceri ale valorii indicatorului la nivelul tuturor celor trei filiere. La nivelul anului școlar 2020/2021, se evidențiază următoarele aspecte:  Filiera teoretică – rata abandonului școlar a scăzut de la un an la altul, odată cu reînființarea învățământului profesional, ajungând la cea mai mică valoare din perioada analizată (0,6%). Valoarea indicatorului este ușor mai crescută la profilul real, față de profilul uman. Atrage atenția valoarea deosebit de ridicată de la nivelul învățământului special – 12,3%.  Filiera tehnologică – rata abandonului rămâne ridicată (3,1% în 2020/2021). Există diferențe între profiluri: cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilul tehnic (3,9%) și la profilul resurse naturale și protecția mediului (3%), iar cele mai mici la profilul servicii (2,3%). Învățământul special înregistrează o valoare ridicată (5,3%).  Filiera vocațională – ratele de abandon au avut valori reduse pe toată perioada analizată, ajungând la 0,4% în 2020/2021. Tabel 28. Rata abandonului școlar în învățământul liceal, pe filiere și profiluri de formare 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 2,8 2,8 3,5 3,5 2,5 2,5 2,5 1,9 1,6 Filiera teoretică 1,1 1,6 1,8 1,9 1,1 1,1 1,1 0,7 0,6 - real 1,7 2,2 2,2 2,4 1,3 1,3 1,4 0,8 0,7 - uman 0,4 0,8 1,2 1,1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 - special - - - - - 2,2 1,0 2,1 12,3 Filiera tehnologică 4,1 4,2 5,4 5,7 4,3 4,3 4,5 3,6 3,1 - tehnic 5,0 5,1 6,9 7,3 5,7 5,7 5,8 4,6 3,9 - resurse naturale si 4,4 4,1 5,4 6,1 4,8 4,5 5,1 3,9 3,0 protecția mediului - servicii
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

e8e113504e3719194bbe0fdefba70465f7304b0b9f9c72fd9ee1c21b07943d7c