Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

2,7 2,8 3,4 3,5 2,7 2,9 2,9 2,5 2,3 - special - - - - - 5,0 7,6 2,6 5,3 Filiera vocațională 1 0,1 1,6 1,4 1,5 1,2 0,8 0,8 0,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013 -2022 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii înscriși în Programul „A doua șansă ”. 36 Rata abandonului școlar în învățământul profesional  Odată cu reorganizarea învățământului profesional în 2014/2015, rata abandonului a scăzut semnificativ, până la valoarea de 2,3% la finalul anului 2020/2021.  Se constată o pondere mai mare a abandonului în cazul populației feminine, în comparație cu populația masculină. Tabel 29. Rata abandonului școlar în învățământul profesional 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 7,9 4,3 5,0 4,2 3,5 3,9 3,8 2,7 2,3 Feminin 10,5 7,1 6,2 4,9 4,1 4,9 4,5 3,1 2,6 Masculin 7,0 3,6 4,5 3,9 3,2 3,4 3,5 2,5 2,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022. Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii înscriși în Programul „A doua șansă”. Figura 15. Rata abandonului școlar în învățământul profesional 12 10 8 Total 6 Feminin 4 Masculin 2 0 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 I.E. Învățământul postliceal Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal În ultimii ani școlari, rata brută de cuprindere în învățământul postliceal a înregistrat valori relativ constante. Populația școlară feminină cuprinsă în acest nivel de educație este mai numeroasă decât cea masculină, decalajul dintre sexe crescând de-a lungul perioadei analizate. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal:  În ultimii ani, rata de cuprindere în acest nivel de studiu a avut valori relativ constante, în jur de 14- 15%.  În anul școlar 2021/2022, valoarea indicatorului este de 14,7%, în ușoară scădere față de anul anterior.  Analiza valorilor indicatorului pe sexe, de-a lungul perioadei analizate, relevă o accentuare a decalajului în favoarea populației școlare feminine – ajungându-se în ultimul an școlar la o diferență de 13,5 p.p. 37 Tabel 30. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 12,4 14,1 16,2 15,3 14,7 14,6 14,8 14,9 14,9 14,7 Feminin 17,4 19,2 22,0 20,7 20,2 20,3 20,9 21,2 21,7 21,7 Masculin 7,6 9,2 10,7 10,2 9,5 9,2 9,0 8,9 8,6 8,2 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Observație: În calcularea indicatorului, raportarea s-a făcut la populația de 19-21 ani. Figura 16. Evoluția ratei brute de cuprindere în învățământul postliceal 30 25 20 15 Total 10 Feminin 5 0 Masculin Ratele specifice de cuprindere în învăță mântul postliceal Ratele specifice de cuprindere în învăţământul postliceal au păstrat valori relativ constante în ultimii ani. La toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu, populația școlară feminină înregistrează o rată de cuprindere de peste două ori mai mare, comparativ cu cea masculină. Datele evidențiază că această formă de învățământ continuă să fie o opțiune atractivă pentru anu mite categorii de absolvenți de liceu. Ratele specifice de cuprindere în învățământul postliceal înregistrează următoarea situație:  Valorile indicatorului au fost relativ constante în ultimii trei ani.  La toate vârstele corespunzătoare învățământului postliceal, populația școlară feminină înregistrează valori de peste două ori mai mari, comparativ cu populația școlară masculină.  La nivel general, ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor; se poate estima că intrarea în învățământul postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru școlile postliceale la o vârstă mai mare decât cea teoretică corespunzătoare este, cel mai probabil, determinată de aspecte precum: nevoia absolvenților de liceu angajați pe piața muncii de a -și completa formarea profesională; creșterea ponderii absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat, care au acces direct la această rută de învățământ. 38 Tabel 31. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învăță mântul postliceal 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 3,5 4,2 4,3 4,5 4,4 4,3 4,1 3,9 3,8 3,8 19 ani Feminin 5,3 5,9 6,0 6,2 6,1 6,0 5,7 5,6 5,5 5,6 Masculin 1,9 2,5 2,6 2,8 2,8 2,7 2,5 2,3 2,3 2,0 Total 4,4 5,1 5,6 5,1 5,1 5,0 4,7 4,6 4,6 4,5 20 ani Feminin 6,3 7,1 7,9 7,0 7,1 7,1 6,6 6,6 6,7 6,6 Masculin 2,5 3,1 3,5 3,2 3,3 2,9 2,8 2,7 2,7 2,5 5,2 Total 28,4 31,3 38,3 35,0 33,2 34,2 35,6 35,8 35,7 34,8 21 ani Feminin 39,4 42,3 51,9 46,9 45,2 47,0 50,0 50,9 51,5 51,1 și peste Masculin 18,0 20,8 25,7 23,6 21,7 27,8 21,7 21,5 20,7 19,6 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Figura 17. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământul postliceal 50 40 30 19 ani 20 10 20 ani 0 21 ani Rata abandonului școlar în învățământul postliceal La finalul anului școlar 2020/2021, rata abandonului școlar în învățământul postliceal a scăzut față de anul școlar anterior. Se păstrează diferențe pe sexe ale valorii indicatorului. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal :  La finalul anului școlar 2020/2021 s-a înregistrat o ușoară scădere a valorii indicatorului față de anul precedent, cu 0,4 p.p.  Se păstrează diferențele pe sexe, populația feminină înregistrând rate de abandon mai scăzute decât cea masculină. Tabel 32. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total 8,9 7,9 10,7 9,7 10,0 9,2 9,7 7,5 7,1 Feminin 8,6 7,8 9,8 8,6 9,5 8,7 9,7 7,1 6,9 Masculin 9,5 8,2 12,4 11,8 11,0 10,3 9,8 8,5 7,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 39  Figura 18. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal 15 10 Total 5 Feminin 0 Masculin CAPITOLUL II. RESURSELE UMANE ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂ MÂNT PREUNIVERSITAR II.A. Evoluția efectivelor de personal din învățământul preuniversitar În ansamblu, efectivul de personal din învățământul preuniversitar este pe un ușor trend ascendent, având loc însă variații la nivelul ciclurilor de învățământ: creșteri la nivel preșcolar, primar și gimnazial și postliceal, respectiv scăderi la nivel liceal și profesional. Per total, atât personalul didactic din mediul urban, cât și cel din mediul rural înregistrează un trend ascendent, unele variații pe nivel fiind corelate cu mediul de rezidență. În anul școlar 2021/2022, numărul angajaților din învățământul preuniversitar înregistrează o creștere față de anul școlar anterior cu 2513 persoane. Creșteri ale efectivelor de personal din învățământul preuniversitar se constată la nivelul tuturor categoriilor de personal, cea mai consistentă fiind pentru personalul didactic (cu 1675 de persoane), apoi pentru personalul de întreținere și operațional (cu 606 persoane). Tabel 33. Structura efectivelor personalului din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021/2022 Personal Total % personal Personal Personal % din total didactic din Nivel Personal administr întreținere personal personal total didactic învățământ didactic ativ și personal/nivel auxiliar 2021/2022 2021/2022 operațional de studiu Preșcolar 36.266 1.898 1.370 17.731 57.265 19,6 63,3 Primar și gimnazial 118.067 9.866 2.791 21.798 152.522 52,1 77,4 Liceal 52.714 8.628 2.809 13.583 77.734 26,6 67,8 Profesional 1.430 356 180 336 2.302 0,8 62,1 Postliceal 1.840 345 414 178 2.777 0,9 66,3 Total personal 2021/2022 210.317 21.093 7.564 53.626 292.600 100,0 71,9 % personal pe categorii din 71,9 7,2 2,6 18,3 100,0 total personal 2021/2022 Total 2020/2021 208.642 20.941 7.484 53.020 290.087 Total 2019/2020 207.484 20.958 7.563 52.977 288.982 Total 2018/2019 207.393 20.836 7.558 52.794 288.581 Total 2017/2018 209.194 21.259 7.326 52.422 290.201 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2022 40 La nivelul categoriilor de personal din învățământul preuniversitar, cea mai mare pondere este înregistrată de personalul didactic (71,9%), urmată de personalul de întreținere și operațional (18,3%), personalul didactic auxiliar (7,2%) și personalul administrativ (2,6%). Valorile sunt const ante față de anul școlar anterior. Din totalul personalului din învățământul preuniversitar, peste jumătate (52,1%) funcționează în ciclul primar și gimnazial, 26,6% în liceu și 19,6% în învățământul preșcolar. În totalul personalului din sistemul de educație, ponderea profesorilor din învățământul profesional și ponderea profesorilor din învățământul postliceal sunt foarte reduse (0,8%, respectiv 0,9%). La nivelul ciclurilor de învățământ, cea mai importantă creștere a efectivelor de personal, comparativ cu anul anterior, a avut loc la nivelul învățământului preșcolar (cu 2063 de persoane), urmată de cea din învățământul primar și gimnazial (cu 1577 de persoane) și de cea din învățământul postliceal (cu 133 de persoane). Învățământul liceal și cel profesional înregistrează scăderi ale efectivelor de personal (cu 992, respectiv cu 268 de persoane); la aceste niveluri, scăderile sunt mai semnificative decât în anul școlar anterior. Figura 19. Ponderea personalului din învățământul preuniversitar, pe niveluri de studiu, 2021-2022 0,8% 0,9% 19,6% 26,6% Preșcolar Primar și gimnazial Liceal Profesional 52,1% Postliceal Ponderea personalului didactic din învățământul preuniversitar din totalul angajaților din învățământ este de 71,9%, datele fiind constante față de anul școlar anterior. Distribuția pe niveluri de învățământ a personalului didactic arată că:  peste jumătate (56,1%) este încadrat în învățământul primar și gimnazial;  un sfert din personalul didactic se regăsește în învățământul liceal (25,1%);  17,2 % din personalul didactic este cuprins în învățământul preșcolar;  în învățământul profesional și în cel postliceal se regăsesc mai puțin de 1% dintre profesori, pe fiecare dintre cele două niveluri;  tendințe ascendente ale efectivelor de cadre didactice se regăsesc în învățământul prim ar și gimnazial (cu 1464 de persoane), preșcolar (cu 1123 de persoane) și postliceal;  cea mai consistentă scădere a personalului didactic se înregistrează la nivel liceal (cu 855 de profesori). 41 Evoluția efectivelor de personal didactic diferă în funcție de mediul de rezidență și nivelul de educație la care predau. În anul școlar de referință:  s-au înregistrat creșteri ale efectivelor de personal atât în mediul urban (cu 1178 de persoane), cât și în mediul rural (cu 497 de persoane);  cele mai mari creșteri la nivelul mediului urban au fost înregistrate pentru personalul didactic care predă la gimnaziu, respectiv personalul din grădinițe;  cea mai consistentă creștere a personalului didactic din mediul rural se regăsește la gimnaziu;  la nivelul învățământulu