Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

le caracteristici:  după scăderea constantă din ultimii ani, a înregistrat o creștere de 3,6 p.p. în anul școlar 2021/2022, până la valoarea de 87%;  valoarea indicatorului a crescut pe ambele sexe, diferența menținându -se în favoarea băieților, dar mai redusă decât în anul școlar anterior;  discrepanța dintre valoarea indicatorului pe medii de rezidență este mai mare la nivelul învățământului gimnazial, decât în învățământul primar (72,7% rural și 101,4% urban, ambele valori fiind în creștere față de anul școlar anterior). Tabel 13. Rata brută de cuprindere în învăță mântul gimnazial 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 93,4 92,7 91,4 91,5 91,2 86,3 85,1 84,4 83,4 87,0 Feminin 91,2 91,9 90,6 90,5 90,5 85,3 84,1 83,6 82,6 86,6 Masculin 95,4 93,5 92,2 92,3 91,9 87,2 86,0 85,1 84,1 87,5 Urban 104,3 104,5 104,5 105,2 106,0 100,9 99,8 99,1 97,0 101,4 Rural 84,0 82,7 80,5 79,8 78,2 73,1 71,2 70,1 69,8 72,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul primar și gimnazial Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar a înregistrat ușoare oscilații de la un an școlar la altul; în 2021/2022, indicatorul înregistrează o creștere cu 1,7 p.p. față de anul școlar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniță. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste corespunzătoare învățământului primar și gimnazial au înregistrat ușoare oscilații față de anul anterior. Există în continuare procente relativ ridicate de elevi care depășesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învățământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). 19 Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă ponderea elevilor de o anumită vârstă cuprinși în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, în totalul populației (rezidente) de aceeași vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică. Ca și alți indicatori, ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările sistemului de învățăm ânt. Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar:  În anul școlar 2021/2022, trei sferturi dintre copiii de 6 ani sunt cuprinși în învățământul primar, valoarea indicatorului fiind în creștere cu 1,7 p.p. față de anul școlar anterior. În același timp, 16,8% dintre copiii de 6 ani (valoare relativ constantă față de anul șco lar anterior) au fost cuprinși în învățământul preșcolar. Ponderea copiilor de 6 ani din mediul urban cuprinși în învățământul primar este mai mare decât a celor din rural cu aproximativ 10 p.p. (80,3% în urban, respectiv 69,7% în rural). În mod constant, diferența valorii indicatorului pe sexe este în favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți îș i fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (76,8% fete, respectiv 74,4% băieți).  La celelalte vârste corespunzătoare învăță mântului primar, ratele specifice de cuprindere înregistrează ușoare oscilații față de anul anterior. Astfel, la nivelul elevilor de 7, 8 și 10 ani se înregistrează scăderea valorii indicatorului, în timp ce la cei de 9 ani, creșterea sa.  Pe medii de rezidență, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare învățământului primar, cea mai mare diferență înregistrându-se la vârsta de 9 ani (19,9 p.p.).  Se remarcă prezența în învăță mântul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depăș esc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 17,1% dintre copiii de 11 ani și 2,7% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar (valori în creștere față de anul școlar anterior). Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar întârziat (mai ales în învățământul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar. Tabel 14. Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăță mântul primar 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ Vârsta 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 73,1 81,2 85,8 82,2 81,4 79,4 83,4 76,9 73,9 75,6 Urban 73,9 83,3 95,4 92,3 91,7 88,5 92,6 83,7 78,1 80,3 6 ani Rural 72,2 78,8 75,8 71,7 70,2 69,6 73,3 68,9 68,8 69,7 Feminin 74,1 82,2 86,7 83,5 82,5 80,8 85,1 78,4 75,0 76,8 Masculin 72,2 80,3 84,9 81,0 80,3 78,1 81,9 75,5 72,9 74,4 Total 91,5 86,3 87,7 90,6 88,6 87,4 86,7 91,3 86,5 83,8 Urban 94,4 87,9 95,0 99,5 97,8 97,9 95,8 100,2 92,8 88,6 7 ani Rural 88,4 84,5 80,4 81,6 79,1 76,3 76,9 81,6 79,2 78,0 Feminin 91,3 86,5 87,8 90,3 88,5 87,4 86,6 91,5 86,8 83,8 Masculin 91,8 86,1 87,7 90,9 88,7 87,4 86,8 91,2 86,2 83,8 Total 92,5 92,2 87,8 90,8 91,1 90,2 89,0 88,9 93,8 88,6 8 ani Urban 96,7 95,1 95,2 98,9 100,5 100,3 100,0 98,9 102,7 95,6 20  Rural 88,3 88,9 80,4 82,6 81,7 79,8 77,2 78,2 84,1 80,7 Feminin 92,5 91,8 87,6 90,4 90,6 89,8 88,7 88,9 93,9 88,4 Masculin 92,4 92,5 88,0 91,1 91,7 90,5 89,2 89,0 93,6 88,8 Total 94,5 93,6 93,3 88,3 89,5 91,0 89,5 89,0 88,5 94,1 Urban 99,0 98,5 102,7 96,8 98,0 101,4 100,1 100,6 98,1 103,7 9 ani Rural 90,3 88,8 84,4 80,0 81,0 80,6 78,7 76,7 78,1 83,8 Feminin 93,7 93,4 93,1 88,3 88,8 90,8 89,2 88,9 82,7 94,1 Masculin 95,3 93,8 93,6 88,4 90,2 91,2 89,9 89,1 88,7 94,2 Total 75,5 77,2 76,2 74,3 69,7 82,6 83,8 83,6 83,1 83,0 Urban 80,2 82,1 85,4 82,7 75,4 89,4 91,8 92,0 92,4 91,3 10 Rural 71,3 72,6 68,0 66,3 64,0 75,8 75,8 75,1 73,2 74,1 ani Feminin 74,5 75,3 74,8 72,7 68,2 81,6 83,2 83,0 82,7 82,2 Masculin 76,4 79,0 77,5 75,7 71,1 83,5 84,4 84,2 83,5 83,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Figura 4. Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăță mântul primar 100 90 6 ani 80 7 ani 8 ani 70 9 ani 10 ani 60 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul gimnazial  Evoluția ratelor specifice de cuprindere a elevilor în învăță mântul gimnazial înregistrează creșteri față de anul școlar anterior pentru vârstele de 13 și 14 ani, și scăderi pentru vârstele de 11 și 12 ani.  Ca și în învățământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt sensibil mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu.  Observăm că mai puțin de două treimi dintre elevii de 11 ani din mediul rural sunt cuprinși în învățământul gimnazial.  Ponderea elevilor care depășesc vârsta oficială corespunzătoare învățământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 14,2% dintre copiii de 15 ani și 3,1% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învăță mântul gimnazial. Această categorie de elevi este în risc de abandon și necesită intervenții focalizate prin programe inițiate atât la nivel național, cât și la nivel județean sau local. 21 Tabel 15. Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul gimnazial 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ Vârsta 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 87,2 83,2 82,7 82,4 82,0 72,7 72,5 74,0 73,1 71,5 11 Urban 92,6 91,7 94,1 94,7 95,6 85,2 85,4 88,4 86,7 85,3 ani Rural 82,1 75,6 73,0 71,5 69,3 60,6 59,7 59,6 59,1 57,1 Feminin 83,8 84,7 83,6 83,3 83,0 73,9 73,4 75,2 74,6 73,0 Masculin 90,6 81,7 81,9 81,6 81,1 71,6 71,6 72,8 71,7 70,1 Total 91,1 90,5 88,9 88,6 87,7 87,7 83,8 84,8 85,9 85,4 12 Urban 101,6 101,4 100,0 101,2 100,8 102,3 97,6 98,1 99,9 99,4 ani Rural 82,2 81,2 79,7 77,8 76,1 74,2 70,4 71,7 71,9 71,2 Feminin 91,0 90,4 89,2 88,5 87,6 87,7 83,9 84,9 86,2 85,9 Masculin 91,1 90,6 88,7 88,6 87,8 87,7 83,7 84,7 85,6 84,9 Total 90,4 90,2 88,3 88,6 88,6 88,1 88,4 84,7 85,9 87,0 13 Urban 101,3 100,5 100,2 100,8 101,9 102,0 103,4 99,1 99,7 101,6 ani Rural 81,4 81,6 78,5 78,4 77,2 75,9 74,5 70,8 72,4 72,5 Feminin 90,1 90,1 88,2 88,5 88,5 87,8 88,4 84,6 85,6 86,7 Masculin 90,6 90,2 88,5 88,6 88,6 88,3 88,4 84,7 86,2 87,2 Total 69,1 71,2 72,9 70,6 70,6 71,7 71,4 71,1 66,4 78,5 14 Urban 79,7 82,3 85,0 82,4 82,0 83,8 83,6 84,0 76,2 90,0 ani Rural 60,2 62,2 63,1 60,9 61,2 61,5 60,6 59,1 57 67,3 Feminin 67,8 69,7 71,3 69,1 69,3 69,9 69,6 69,6 64,8 77,7 Masculin 70,3 72,7 74,4 71,9 71,8 73,3 73,0 72,5 68 79,2 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Figura 5. Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învățământul gimnazial 100 90 80 11 ani 70 12 ani 13 ani 60 14 ani 50 22 Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial În anul școlar 2020/2021 rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a scăzut ușor în comparație cu anul școlar anterior. La nivel general, 1, 2% dintre elevii de nivel primar și gimnazial au abandonat școala. Mediul rural, respectiv clasele de început de ciclu înregistrează valori ridicate ale abandonului școlar. Cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar din învățământul primar și gimnazial s- au înregistrat la nivelul populației școlare din mediul rural (1,7% total, 1,8% primar, 1,6% gimnaziu), respectiv la nivelul elevilor de clasele pregătitoare, I și a V-a. La finalul anului școlar 2020/2021, învățământul primar și gimnazial de masă cuprindea 1545,2 mii de elevi (exclusiv elevii din Programul „A Doua Șans ă”). Din totalul elevilor din învățământul primar și gimnazial de masă aflați în evidențe la final de an școlar, 97,4% au fost declarați promovați și 2,6% repetenți. Față de anul școlar anterior, rata de promovare a scăzut cu 1 p.p., valoare care se regăsește în rata de repetenție. Datele corespunzătoare pentru învățământul special sunt relativ constante în comparație cu anul școlar anterior: 17,2 mii de elevi la final de an școlar, din care 98,5% au fost declarați promovați și 1,5% repetenți. Pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieșire”) în anul 2020/2021 a fost de 1,2% (procent ce reprezintă în cifre absolute 18,4 mii de elevi).  În comparație cu anul anterior, valoarea indicatorului este în ușoară scădere.  Scăderea valorii indicatorului este determinată de tendința descendentă a acestuia în școli din mediul rural; în mediul urban valoarea indicatorului este constantă față de anul școlar anterio