Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

cuprindere, în special la nivelul învățământului gimnazial, unde diferențele între rural și urban ajung la valori de peste 28 puncte procentuale (72,7% rural și 101,4% urban). În anul școlar 2020 -2021, rata abandonului școlar a scăzut ușor în comparație cu anul școlar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar și gimnazial (18,4 mii de elevi) au abandonat școala.  Învățământul liceal și profesional În anul școlar 2021-2022, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior a fost de 84,4%, valoare în scădere față de anul școlar anterior. În anul școlar 2021 -2022, aproape opt din zece elevi, înscriși în clasa a VIII-a cu un an în urmă, și-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional. La nivelul anului 2020 -2021, 1,6% dintre elevii de liceu au 5  abandonat studiile, cei mai mulți dintre aceștia provenind din filiera tehnologică. În învățămân tul profesional, rata abandonului a scăzut ușor, în 2020-2021, față de anul școlar anterior (2,3%).  Învățământul postliceal și de maiștri Ratele specifice de cuprindere în învățământul postliceal au păstrat valori relativ constante în ultimii ani. O pondere consistentă a tinerilor cuprinși în învățământul postliceal și de maiștri sunt din grupa de vârstă de 21 ani și peste. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și maiștri a înregistrat o scădere la nivelul anului școlar 2020-2021, până la valoarea de 7,%. Resurse umane În anul școlar 2021-2022, numărul angajaților din învățământul preuniversitar (personal didactic, didactic auxiliar, administrativ, de întreținere și operațional) a înregistrat o ușoară creștere în comparație cu anul școlar precedent, ajungând la valoarea de 292,6 mii de persoane. Peste jumătate din personal funcționează în ciclul primar și gimnazial, puțin peste un sfert în liceu, o cincime în învățământul preșcolar și ponderi reduse în învățământul profesional și în cel postliceal și de maiștri. La nivelul ansamblului învățământului preuniversitar, personalul didactic are o pondere de 71,9% din totalul angajaților (210,3 mii de persoane). În anul școlar 2021-2022, ponderea personalului didactic calificat a avut valori cuprinse între 94,4% (la nivel postliceal) și 99,1% (la nivel liceal). Față de anul școlar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas relativ constant, 14 elevi la un cadru didactic, pe ansamblul învățământului preuniversitar. Rezultate ale elevilor la evaluările naționale  Rata de absolvire a învățământului gimnazial a fost de 66% la finele anului școlar 2020 -2021, valoare care trebuie analizată în contextul modificărilor de structură ale sistemului de învățământ (introducerea clasei pregătitoare din anul școlar 2012/2013). Astfel, absolvenții sunt, preponderent, elevi care au avut debutul școlar la 6 ani, în anul școlar 2012/2013, în clasa pregătitoare. O pondere consistentă a copiilor din această cohortă (17,8%) a avut debutul școlar întârziat, cu efecte negative asupra valorii indicatorului. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban în comparație cu ruralul (78,5% în urban și 53,8% în rural).  La evaluarea națională din anul 2022, ponderea elevilo r cu medii peste 5 a fost de 82,4%, creșterea fiind de aproape 6 p.p. față de anul școlar anterior. Media generală la nivel național a fost de 6,86, în ușoară creștere față de anul școlar anterior (cu 0,30).  77,6% dintre absolvenții de liceu au promovat examenul de Bacalaureat în 2022. Pe filiere de formare, cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la liceele teoretice, iar cea mai redusă la liceele tehnologice. Situația educației și formării profesionale din perspectiva indicatorilor europeni Din perspectiva indicatorilor europeni 2020, rata de părăsire timpurie a sistemului de educa ție și formare profesională a înregistrat o tendință lentă, dar constantă, de scădere. Decalajul dintre România și media UE- 27 a avut o tendință descendentă în ultimi i ani, însă ținta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. Rata de părăsire timpurie a școlii în 2021, în România, a fost de 15,5%. În vederea atingerii țintei asumate prin Proiectul ”România Educată”, vizând scăderea r atei de părăsire timpurie a școlii până la un nivel de cel mult 10%, până în 2030, în anul școlar 2021 -2022, Ministerul Educației a acordat granturi pentru 1.409 de școli cu risc crescut și mediu de abandon școlar prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat prin PNRR. 6 Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu este un indicator european care a avut ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2020, media UE-27 privind acest indicator a fost de 95,4%. În România s-au înregistrat creșteri importante ale valorii indicatorului, însă nu a fost atinsă ținta propusă, valoarea indicatorului, în 2020, fiind de 82,4%. În ultimul deceniu, România nu a reușit să înregistreze un progres consistent privind participarea adulților (25-64 de ani) la învățare pe tot parcursul vieții. Valorile indicatorului s-au situat în intervalul 1-2% în perioada 2011-2020; pentru 2021 se observă o creștere a valorii indicatorului până la 4,9%, însă valoarea este inferioară țintei stabilite la nivel național pentru 2020 (15%), precum și mediei UE-27 (10,8%). Partea a II-a a Raportului prezintă principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul școlar 2021 – 2022, corelate cu domeniile prioritare de acțiune din cadrul Proiectului „România Educată” care vizează: cariera didactică, managementul și guvernanța sistemului de educație, infrastructura sistemului de educație, curriculum și eva luare centrate pe competențe, educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, învățământ în limbile minorităților naționale, digitalizare, educație timpurie, învățământ profesional și tehnic, finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar, asigurarea calității în educație, consilierea și orientarea școlară; combaterea violenței în școli, dimensiunea internațională a învățământului preuniversitar românesc. Pentru asigurarea de șanse egale de acces și participare la un învățământ incluziv și de calitate pentru copiii/elevii din grupurile cu riscuri particulare, Ministerul Educației a continuat să deruleze programe sociale naționale anuale: Masa caldă, Transportul elevilor, Sprijin material pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), Bani de liceu, Euro 200, Rechizitele școlare, Bursa profesională, Burse de ajutor social, Tichete sociale pe suport electronic, Programul pentru școli al României. În conformitate cu țintele asumate în PNRR, s-au adoptat noi reglementări privind standardele minime pentru asigurarea calității activităților educaționale care vizează dotarea integrată a unităților școlare - dotarea cu mobilier școlar, echipamente și materiale didactice pentru laboratoare școlare și echipamente digitale și tehnologice și proiectarea, dotarea și funcționarea școlilor în contextul tranziției către clădiri verzi și inteligente. În anul școlar 2021-2022, Ministerul Educației a proiectat instrumente de evaluare pentru evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a, evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a, evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a, evaluarea națională, examenul național de bacalaureat precum și subiecte și bareme de evaluare pentru etapa națion ală a olimpiadelor școlare. S-a desfășurat Programul-Pilot Național de Testare Standardizată, obiectivul urmărit fiind testarea unei modalități digitale de evaluare pentru determinarea nivelului de competențe atins de elevi la finalul unui an școlar, la di sciplinele Limba română, Matematică și Istorie. Partea a III-a a Raportului privind starea învățământului preuniversitar pentru anul 2021 -2022 stabilește obiectivele strategice ale Ministerului Educației, pentru anul 2023, aferente domeniilor prioritare din proiectul ”România Educată”, respectiv : Dezvoltarea carierei didactice; Îmbunătățirea managementului și redefinirea guvernanței sistemului de educație ; Îmbunătățirea finanțării sistemului de invatamant preuniversitar ; Dezvoltarea infrastructurii învățământului preuniversitar ; Actualizarea curriculumului și evaluării centrate pe competențe ; Asigurarea unei educații incluzive și de calitate pentru toți copiii ; Susținerea și promovarea alfabetizării funcționale ; Promovarea educației STEM; Susținerea digitalizării educației; Dezvoltarea educației timpurii; Dezvoltarea învățământului profesional; Asigurarea rezilienței. 7 În perioada de referință, a fost inițiat și supus consultării publice proiectul Pachetului legislativ al educației, format din Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior. Acest proiect este fundamentat pe conținutul Raportului Proiectului „România Educată” și reprezintă cadrul legal care să susțină procesul de aderare al României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) . Prin finanțare din PNRR, s -au implementat măsuri ale Proiectului ”România Educată”, asigurând, în anul școlar 2021-2022, atingerea următoarelor rezultate, cu rol de accelerare a procesului de reformă a educației: dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate; reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii; operaționalizarea rutei duale complete, prin asigurarea accesului pentru calificări profesionale între nivelurile 3, 4, 5 și 6; adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației; actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar. Prezentul Raport înregistrează progresele în implementarea Proiectului ”România Educată”, rezultatele de etapă obținute confirmând justețea deducerii premiselor care au stat la baza elaborării acestui proiect de țară și a selectării obiectivelor clare, cuantificabile și sustenabile, aferente domeniilor strategice ale acestui Proiect ce asigură stabilitate și credibilitate sistemului educațional preuniversitar. Ne dorim ca raportul de față să reprezinte un instrument util specialiștilor în domeniu, interesați de starea și creșterea calității învățământului preuniversitar, în vederea dezvoltării și implementării de politici publice și desfășurării de acțiuni menite să conducă la atingerea obiectivelor asumate și la obținerea rezultatelor așteptate pentru un sistem performant de învățământ preuniversitar. 8  PARTEA I – ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ CAPITOLUL I. PARTICIPARE ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR I.A. Ansamblul sistemului de învățământ Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar În anul școlar 2021/2022, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2905,3 mii, în ușoară creștere față de anul școlar anterior. Pe niveluri de educație, s-au înregistrat creșteri ale efectivelor de elevi în învățământul gimnazial și în cel preșcolar. La toate celelalte niveluri, populația școlară a scăzut cu valori cuprinse între 2,2-23 de mii de elevi. În ultimii ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învăță mânt preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul. În anul școlar 2021/2022, sistemul de învățământ preuniversitar a înregistrat o ușoară creștere a numărului de elevi (cu aproape 2000 de elevi), cuprinzând 2905,3 mii de elevi. Tabel 1. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ Nivel de învățământ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 3267369 3214845 3164470 3079944 3034127 3006995 2979797 2947012 2903424 2905342 Total Urban 1744390 1723430 * * * * * * * * Rural 1522979 1491415 * * * * * * * * Total 581144 568217 559565 534742 521196 521161 525411 526216 505179 517898 Preșcolar Urban 324288 318963 315174 300817 292953 297244 304483 307018 292910 301464 Rural 256856 249254 244391 233925 228243 223917 220928 219198 212269 216434 Total 931951 942747 943494 935394 924419 944170 927783 899964 873118 862248 Primar Urban 485036 501520 511622 514512 512872 528959 524550 513137 497715 492896 Rural 446915 441227 431872 420882 411547 415211 403233 386827 375403 369352 Total 925259 935824 936270 928340 917387 937200 920912 893169 866553 855764  Primar Urban 478714 494982 504754 507809 506172 522275 517951 506623 491419 486702 de masă Rural 446545 440842 431516 420531 411215 414925 402961 386546 375134 369062 Total 6692 6923 7224 7054 7032 6970 6871 6795 6565 6484  Primar Urban 6322 6538 6868 6703 6700 6684 6599 6514 6296 6194 special Rural 370 385 356 351 332 286 272 281 269 290 Total 812241 800507 778663 768035 762547 725202 717321 712895 707201 737212 Gimnazial Urban 418225 413352 323455 405079 413280 402892 407280 412045 409428 430367 Rural 394016 387155 455208 362956 349267 322310 310041 300850 297773 306845 Total 802324 790276 768266 757668 752271 715291 707560 703045 697429 727381  Gimnazial Urban 408956 403715 313660 395319 403593 393573 398027 402685 400122 420966 de masă Rural 393368 386561 454606 362349 348678 321718 309533 300360 297307 306415 Total 9917 10231 10397 10367 10276 9911 9761 9850 9772 9831 9  Gimnazial Urban 9269 9637 9795 9760 9687 9319 9253 9360 9306 9401 special Rural 648 594 602 607 589 592 508 490 466 430 Total 829517 774335 726403 673615 647940 634448 626511 614767 616533 593586 Liceu Urban 445081 410197 * * * * * * * 557853 Rural 384436 364138 * * * * * * * 35733 Total 19732 26484 50788 68682 84309 90125 90396 100693 109636 104918 Profesional Urban 7064 8057 * * * * * * * 90312 Rural 12668 18427 * * * * * * * 14606 Total 92784 102555 105557 99476 93716 91889 92375 92477 91757 89480 Postliceal Urban 64696 71341 * * * * * * * 87272 Rural 28088 31214 * * * * * * * 2208 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2013-2022 Note: Începând cu anul școlar 2014/2015, INS nu mai oferă date defalcate după domiciliul părinților pentru învățământul liceal, profesional și postliceal. Datele nu includ elevii cuprinși în Pro