Raport anual ANRE 2015

stemele de transport, sistemele de distribuţie a gazelor naturale, precum şi la instalaţiile Gaze Naturale Lichefiate;  asigurarea funcţionării instalaţiilor tehnologice de suprafaţă din câmpurile de producţie, a depozitelor de înmagazinare, a sistemelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, în condiţii de siguranţă şi eficienţă;  asigurarea capacităţii de înmagazinare a gazelor naturale pentru nevoile curente şi pentru cele care contribuie la securitatea energetică a ţării. În domeniul eficienţei energetice în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, s-a înfiinţat, în cadrul ANRE, Departamentul pentru eficienţă energetică care contribuie la realizarea următoarelor obiective strategice:  îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentării cu energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.  implementarea politicii naţionale de eficienţă energetică prin: - eliminarea barierelor în calea promovării eficienţei energetice; - promovarea mecanismelor de eficienţă energetică şi a instrumentelor financiare pentru economia de energie; - educarea şi conştientizarea consumatorilor finali asupra importanţei şi beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice; - cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie şi organismele publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica naţională de eficienţă energetică; - promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei.  asigurarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în toate sectoarele economiei naţionale, cu referiri speciale privind: 8  - introducerea tehnologiilor cu eficienţă energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsură şi control, precum şi a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienţei energetice şi previzionarea consumurilor energetice; - promovarea utilizării la consumatorii finali a echipamentelor şi aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum şi a surselor regenerabile de energie; - reducerea impactului asupra mediului al activităţilor industriale şi de producere, transport, distribuţie şi consum al tuturor formelor de energie; - aplicarea principiilor moderne de management energetic; - acordarea de stimulente financiare şi fiscale, în condiţiile legii; - dezvoltarea pieţei pentru serviciile energetice. Programul strategic al ANRE privind activitatea de reglementare pentru perioada 2016 - 2018 Obiectivul general al ANRE pentru anul 2016 este de a își îmbunătăți continuu activitatea de reglementare prin utilizarea la maximum a resurselor umane de care dispune, în vederea dezvoltării unui cadru modern de reglementare, unitar și simplu de aplicat pentru toți participanții la piață, de la micul consumator casnic până la marile corporații active în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale. Prin activitățile avute în vedere în cadrul Programului de Reglementări pentru anul 2016, ANRE contribuie la obiectivele strategice prezentate mai jos: a. promovarea unei piețe interne europene de energie electrică și gaze naturale sigură, competitivă și durabilă din punct de vedere al mediului și al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienților și furnizorilor din Uniunea Europeană, precum și garantarea condițiilor adecvate pentru funcționarea eficientă și sigură a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, în principal prin 19 reglementări. b. protecția consumatorului, inclusiv prin informarea cât mai corectă și completă a consumatorilor, în principal prin 14 reglementări . c. dezvoltarea unui sistem energetic național sigur, fiabil și eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienței energetice și integrarea surselor regenerabile de energie, precum și a producției distribuite atât în rețeaua de transport, cât și în rețeaua de distribuție, în principal prin 17 reglementări. d. creșterea gradului de transparență prin respectarea de către operatorii economici din sectorul energiei și gazelor naturale a obligațiilor ce le revin, în principal prin 8 reglementări . e. facilitarea accesului la rețea pentru capacitățile noi de producție, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanți la piața de energie electrică și gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie, în principal prin 8 reglementări. f. creșterea eficienței funcționării sistemelor de transport și distribuție a energiei și pentru a accelera integrarea în piață pe baza asigurării de stimulente operatorilor de rețea 9  electrică/sisteme de gaze naturale și celorlalți utilizatori de rețele electrice/sisteme de gaze naturale, în principal prin 4 reglementări. În vederea asigurării atât unui cadru de reglementare predictibil și transparent cât și a armonizării permanente a reglementărilor ANRE cu prevederile legislative naționale și europene din domeniul energiei, ANRE a decis revizuirea trimestrială a Programului de Reglementări. Pentru perioada 2017-2018, activitatea de reglementare a ANRE se va concentra asupra: - stabilirii tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuție gaze naturale pentru a patra perioadă de reglementare, - revizuirii de reglementări în vederea îmbunătățirii performanțelor piețelor cu amănuntul de energie electrică și gaze naturale, - revizuirii regulamentului de măsurare a cantităților de gaze naturale și a metodologiei de calcul a consumului tehnologic al sistemului de distribuție a gazelor naturale, - modificării și completării ale Codului rețelei pentru sistemul național de transport gaze naturale. În anul 2015, Comitetul de reglementare al ANRE a emis: 779 de decizii, 27 de avize şi 180 de ordine. În anexa nr.1 sunt prezentate cele 180 de acte administrative, aferente sectorului gazelor naturale, energiei electrice şi eficienţei energetice, emise în anul 2015 şi publicate în Monitorul Oficial al României. În anexa nr. 2 este prezentată o evaluare a modului de îndeplinire a indicatorilor de performanţă la nivelul ANRE în conformitate cu indicatorii propuşi de Consiliul Reglementatorilor Europeni în Domeniul Energiei – CEER, pentru autorităţile naţionale de reglementare din UE. 10 II. EVOLUŢII ŞI TENDINŢE LA NIVEL EUROPEAN Anul 2015 a fost dedicat preponderent definirii și implementării unei strategii a uniunii energetice europene. În acest context, Comisia Europeană a publicat, în data de 25 februarie 2015, strategia sa privind realizarea unei Uniuni energetice robuste, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Aceasta stabilește, în cinci dimensiuni de politică interconectate - securitate energetică, solidaritate şi încredere, piaţă internă a energiei, eficienţă energetică, decarbonizare a economiei și cercetare, inovare şi competitivitate -, obiectivele Uniunii energetice, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru a atinge aceste obiective. Principalele măsuri privesc adoptarea unei noi legislații menite să redefinească și să reformeze piața energiei electrice, asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește contractele pentru gaze naturale, dezvoltarea substanțială a cooperării regionale ca un pas important în vederea creării unei piețe integrate, cu un cadru mai strict reglementat, adoptarea de noi acte legislative pentru a asigura furnizarea de energie electrică și gaze naturale, majorarea finanțării din partea UE pentru eficiența energetică sau stabilirea unui nou pachet privind energia din surse regenerabile, orientarea strategiei europene de cercetare și inovare în domeniul energiei, raportarea anuală privind „starea Uniunii energetice”, pentru a da doar câteva exemple. Documentul a fost însoțit de alte două comunicări. O comunicare privind interconectarea rețelelor de energie electrică, care stabilește măsurile necesare pentru a atinge obiectivul de 10 % privind interconexiunile de energie electrică până în anul 2020, adică minimul necesar pentru ca energia electrică să poată circula și să poată fi comercializată între statele membre. Aceasta desemnează statele membre care îndeplinesc în prezent obiectivul, precum și proiectele necesare pentru a reduce decalajul până în 2020. O a doua comunicare care stabilește o viziune pentru un acord global privind clima. Se propune acord transparent, dinamic și obligatoriu din punct de vedere juridic, cu angajamente ambițioase și echitabile din partea tuturor părților. De asemenea, ca parte a strategiei privind uniunea energetică, Comisia a prezentat în data de 15 iulie 2015 noi propuneri vizând: furnizarea de beneficii pentru consumatorii de energie, reorganizarea pieței europene de energie electrică, actualizarea sistemului de etichetare utilizat în domeniul eficienței energiei și revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. Propunerile CE pun în evidență principiul „eficiența energiei înainte de toate” și plasează consumatorii casnici și comerciali în centrul pieței europene a energiei. În data de 10 iulie a.c., 15 țări din UE și din Comunitatea Energiei au convenit să colaboreze pentru accelerarea construirii legăturilor de infrastructură de gaze naturale și să abordeze aspectele tehnice și de reglementare care încă mai afectează securitatea aprovizionării și dezvoltarea în regiune a unei piețe de energie complet integrate și competitive. Lansare oficială a acestei inițiative s-a realizat prin semnarea la Dubrovnik a unui Memorandum de înțelegere. Activitatea comună în cadrul inițiativei Comisiei Europene pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC) va pune accentul nu numai pe construirea de noi conducte de gaze naturale, ci și pe utilizarea optimă a infrastructurii existente. Planul de acțiune anexat memorandumului identifică o serie de proiecte de infrastructură care vor contribui la diversificarea surselor de aprovizionare, astfel încât fiecare stat membru din regiune să aibă acces la cel puțin trei surse 11 diferite de gaze naturale. Aceste proiecte prioritare vor fi monitorizate îndeaproape pentru a asigura implementarea lor rapidă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Proiectele de infrastructură vor fi finanțate de către participanții la piață, dar în cazul în care este necesar pentru a asigura finalizarea la timp a acestor proiecte, țările CESEC vor lua în calcul implicarea Băncii Europene de Investiții (BEI) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Inițiatorii proiectelor sunt, de asemenea, încurajați în special să utilizeze oportunitățile oferite de noul Fond european pentru investiții strategice (FEIS). Memorandumul de înțelegere și planul său de acțiune au fost semnate de vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, de comisarul UE Miguel Arias Cañete și de către miniștrii energiei și reprezentanții acestora din Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia și Ucraina (Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova vor semna într-un stadiu ulterior). Primul raport privind starea uniunii energetice a fost publicat în data de 18 noiembrie 2015. Raportul analizează progresele înregistrate pe parcursul ultimelor nouă luni și identifică aspecte care necesită atenție în 2016, formulând concluzii politice la nivel de stat membru, regional și european. În ceea ce privește schimbările climatice, starea uniunii energetice subliniază contribuția Europei la negocierile de la Paris. În acest sens, UE susține un obiectiv cu caracter obligatoriu de reducere a emisiilor la nivelul întregii economii interne cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Pentru ca tranziția să fie de succes și echitabilă din punct de vedere social, cetățenii vor trebui să își asume răspunderea pentru acest proces, prin participarea activă la piața energiei, deoarece ei sunt cei care, în ultimă instanță, ar trebui să beneficieze de pe urma acesteia. Evenimentele geopolitice au menținut problema energetică printre prioritățile ordinii de zi. Anul 2015 a fost caracterizat de tensiunile constante dintre Rusia și Ucraina, de persistența prețurilor scăzute la petrol cu impact asupra piețelor energetice din toată lumea, de anunțarea unor noi inițiative comerciale pentru infrastructuri suplimentare de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia, de noile perspective deschise de acordul nuclear cu Iranul, precum și de o scădere continuă a producției interne de combustibili fosili. În plus față de reducerea emisiilor de dioxid de carbon (inclusiv prin recurgerea la resurse regenerabile de energie) și de securitatea energetică, strategia privind uniunea energetică produce în continuare rezultate în ceea ce privește eficiența energiei, piața internă a energiei și cercetarea, inovarea și competitivitatea, deoarece toate aceste priorități sunt legate intrinsec. Starea uniunii energetice prezintă, de asemenea, elemente esențiale pentru un mecanism de guvernanță care să conducă la politici mai previzibile, mai transparente și mai stabile, menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice. Orientările privind planurile naționale integrate în domeniul energiei și al schimbărilor climatice constituie punctul de plecare al statelor membre pentru elaborarea planurilor lor pentru perioada 2021-2030. Metodologia propusă în ceea ce privește indicatorii-cheie este primul pas în direcția măsurării și monitorizării gradului de îndeplinire a obiectivelor uniunii energetice. Starea uniunii energetice a fost, de asemenea, însoțită de 28 de fișe informative, care oferă o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește uniunea energetică în fiecare stat membru. 12 Cu acest prilej au fost de asemenea publicate:  Cea de a 2-a listă de proiecte de interes comun care prezintă proiectele de infrastructură care sunt urgent necesare pentru a atinge obiectivele de politică energetică stabilite (195 de proiecte care vor permite o dezvoltare treptată a uniunii energetice, prin integrarea piețelor de energie din Europa și prin diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport),  Raportul privind progresele înregistrate în materie de eficiență a energiei: Raportul cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului de eficiență a energiei de 20 % până în 2020 arată că, în pofida progreselor semnificative înregistrate, eforturile colective ale statelor membre corespund unui procent de economii de energie primară de doar 17,6 % față de previziunile pentru 2020. Cu toate acestea, Comisia își menține speranța că obiectivul de 20 % va fi atins, cu condiția ca legislația existentă a UE să fie pusă în aplicare integral, ca eforturile să se intensifice, ca nivelul de ambiție să crească și ca mediul de investiții să se îmbunătățească,  Raportul intermediar privind politicile climatice: Raportul demonstrează că UE a înregistrat un succes deosebit în decuplarea creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, UE se îndreaptă către îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor cu 20 % pentru 2020, precum și a obiectivelor Protocolului de la Kyoto. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul pentru 2030,  Tendințele în materie de consum energetic: Documentul de lucru al serviciilor Comisiei ilustrează faptul că piețele cu amănuntul de energie electrică și gaze nu funcționează încă așa cum ar trebui, în ciuda progreselor înregistrate,  Raportul privind punerea în aplicare a strategiei europene pentru securitate energetică: Acest raport oferă o imagine actualizată cu privire la poziția Uniunii Europene vizavi de securitatea energetică și la măsurile luate în direcția îmbunătățirii acesteia de la momentul adoptării strategiei, în mai 2014,  Raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind securitatea nucleară: Raportul concluzionează că există, în general, un nivel bun de conformitate cu Directiva din 2009 privind securitatea nucleară,  Rezumatul privind stocurile de petrol: Directiva privind stocurile de petrol îi impune Comisiei să prezinte în mod regulat rapoarte asupra stocurilor de petrol disponibile în statele membre. Documentul de lucru al serviciilor Com