Vezi raport RO

discriminării sau victimizării secundare și rolul procurorilor în dovedirea prejudecăţii drept motiv pentru comiterea infracțiunilor motivate de ură. Potrivit metodologiei, prejudecata poate rezulta ex re, din modul în care a fost săvârșită infracțiunea sau dintr-o serie de indicatori, enumerați în lista de indicatori, care ar trebui verificați de organele de drept. Există doar doi indicatori de părtinire specifici privind infracțiunile motivate de ură anti-LGBTI exemplificați în metodologie: victima aparține unei minorități sexuale; suspectul este membru al unui grup care promovează homofobia. Ca atare, alți indicatori comuni, cum ar fi desfăşurarea unui eveniment LGBT, limbajul homofob sau apropierea de o locaţie LGBT, nu sunt enumerați în mod specific ca indicatori de prejudecată. Metodologia conține, de asemenea, îndrumări practice privind colectarea de probe cu privire la mobilul infracţiunii motivate de ură. Metodologia conține prevederi cu privire la procedura de urmat în legătură cu victimele infracțiunilor motivate de ură, inclusiv referirea acestora către serviciile de asistență pentru victime, asigurarea confidențialității în timpul investigațiilor și menținerea comunicării cu victimele și accesul

la informații despre derularea investigațiilor. Metodologia oferă un set specific de pași în relația cu victima violenței fizice. La finalul cercetării, când nu a fost stabilită răspunderea penală, metodologia îndreaptă procurorul să sesizeze cauza către alte autorități competente, printre care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.144

                                     c)          Infracţiunea motivată de ură comisă de oamenii legii

Nu există prevederi specifice pentru asigurarea unei proceduri independente pentru infracțiunile motivate de ură și/sau incidentele motivate de ură presupus a fi comise de personalul care aplică legea, în afară de urmărirea penală desfăşurată de procurori. Ca regulă generală, doar procurorii (nu polițiștii) vor cerceta presupusele infracțiuni comise de polițiștii care efectuează cercetări penale.145 Pentru restul polițiștilor, cercetările penale pot fi efectuate de alți polițiști sub supravegherea procurorilor. Rechizitoriul se depune la instanță, care se pronunță asupra condamnării. Toate procedurile disciplinare sunt suspendate până la încheierea urmăririi penale. În anul 2021, a fost emis un ordin al Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se urmăreşte eficientizarea anchetelor penale în cauzele în care agenţii statului sunt cercetaţi pentru fapte de rele tratamente comise în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Ordinul introduce monitorizarea în mod special a acestor cauze şi preluarea investigaţiei la nivelul unităţilor superioare de parchet, în urma analizei modului de instrumentare.146 Ordinul vizează cauzele în care se efectuează urmărirea

penală având drept obiect infracțiunile de cercetare abuzivă prevăzută de art. 280 Cod penal, supunere la rele tratamente prevăzută de art. 281 Cod penal, tortură prevăzută de art. 282 Cod penal și purtare abuzivă prevăzută de art. 296 Cod penal, comise de polițiști, funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor și/sau jandarmi.147

                                     d)          Investigarea ineficientă a infracțiunilor motivate de ură

În ultimii 16 ani, niciuna dintre plângerile de infracțiuni motivate de ură depuse de persoane LGBTI cu sprijinul ONG-urilor din București și din restul țării nu a condus la deschiderea de urmăririi penale împotriva unor persoane, cu atât mai puţin la rechizitori și condamnări. Mai mult, ONG-urile declară că urmăririle penale in rem durează mult timp (peste intervalul de timp rezonabil pentru strângerea și scoaterea la iveală a tuturor probelor) și nu toate probele disponibile sunt luate în considerare de către oamenii legii.148 Ilustrativă pentru această concluzie este constatarea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele privind incidentele homofobe, pe care le prezentăm în continuare.

144Ibid. 145România, Legea 218/2002 privind Statutul polițistului (Legea nr. 218/2002 privind statutul polițistului), art.27. 146 Ordinul nr. 59 din 9 aprilie 2021 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 147 Această precizare a fost oferită de Parchetul General, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4

octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 148Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a 1419-a reuniune (decembrie 2021) (DH) - Regula 9.2 - Comunicarea unui ONG (Coaliția

Anti-Discriminare din România) (18.11.2021) în cauza MC și AC v. România (Cererea nr. 12060/12).

33