Vezi raport RO

LGBTI. Mai mult, indicatorii trebuie să identifice comunitățile protejate – în cazul nostru, să dea definiții despre ce înseamnă acronimul LGBTI și cine este identificat sub acest acronim. Ca bună practică, este important ca aceste definiții să fie redactate în consultare cu reprezentanții comunității LGBTI. În urma consultării pe acest raport, IGPR a anunţat că va ţine cont de sugestia enunţată mai sus la elaborarea Metodologiei de investigare a infracţiunilor motivate de ură.135

Rămâne totuşi neclar în ce măsură poliţiştii chiar folosesc ghidul de mai sus, care este forţa sa legală, având în vedere că în consultările anterioare, autorităţile au răspuns că polițiștii îşi bazează ancheta exclusiv pe prevederile Codului de procedură penală, care se aplică în general, la investigarea tuturor infracțiunilor penale.136 În acelaşi timp, după doi ani de la publicarea ghidului, atât ECRI137, precum și Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei138 au criticat autorităţile pentru că „nu [au] dezvoltat încă proceduri îmbunătăţile de identificare a indicatorilor de prejudecată şi a atras atenţia că încadrarea corectă a infracţiunilor motivate de ură este esenţială pentru asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de justiţie penală împotriva acestor acte.”139 Matricea statistică și metodologia de colectare a datelor în domeniul infracțiunilor motivate de ură, pe care Inspectoratul General al Poliției Române le-a adoptat în mai 2022,140 reprezintă doar instrumente de colectare a datelor și nu o metodologie de investigare, care conține indicatori de prejudecată și cerințe probatorii (vezi informații detaliate de mai sus, în Secțiunea II.B). Aceste neajunsuri sunt esențiale pentru crearea premiselor pentru o

anchetă eficientă a infracţiunilor motivate de ură la nivelul poliției.

                                 b)         La nivelul procurorilor

În ceea ce privește nivelul parchetului, nu există procurori specializați în domeniul infracțiunilor motivate de ură, dar există o metodologie de investigare a infracțiunilor motivate de ură. În particular, Parchetul General a adoptat Ordinul 184/2020 pentru aprobarea Metodologiei de investigare a infracțiunilor motivate de ură destinată procurorilor să le folosească în propria activitate de anchetă și în supravegherea anchetei desfășurate de poliție.141 Metodologia nu a fost publicată în Monitorul Oficial și a fost accesată doar în scop de cercetare din partea Ministerului Public. Această metodologie trebuia să fie adoptată în comun de Ministerul Public și de Ministerul Afacerilor Interne, pentru a fi utilizată împreună de poliție și de procurori atunci când investighează infracţiuni motivate de ură.142 Întrucât a fost adoptată doar la nivelul Parchetului General, metodologia poate fi aplicată doar indirect de către poliţia judiciară care investighează infracţiunile motivate de ură, prin intermediul activităţii de supraveghere desfăşurată de procuror conform articolelor 55-56 din Codul de procedură penală, după cum ne-au informat reprezentanţii poliţiei consultaţi pentru acest raport.143 Nu deţinem

informaţii dacă s-a înregistrat vreun progres în adoptarea metodologiei şi de către Ministerul Afacerilor Interne.

Nota explicativă a metodologiei detaliază raţiunea pentru care a existat necesitatea adoptării acestei îndrumări speciale în investigarea infracțiunilor motivate de ură, făcând referire la mesajul de intoleranță pe care autorii infracțiunilor motivate de ură îl transmit comunității în ansamblu, atenția deosebită pe care legea impune ca procurorii să o acorde în raport cu victima pentru a evita săvârșirea

135 Această precizare a fost oferită de IGPR, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022,

Biblioteca Naţională, Bucureşti. 136 Inspectoratul General al Politiei Romane, Raspunsul nr.511.468/07.07.2022, pct. 49. 137ECRI, Raport privind România (ciclul al cincilea de monitorizare), 5.06.2019 și ECRI, Concluzii privind implementarea recomandărilor în

ceea ce privește România Sub rezerva urmăririi interimare, 3.03.2022, CRI(2022)04. 138Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a 1406-a reuniune DH (07-09 iunie 2021) – Note, pct. 3, privind executarea hotărârii CtEDO

în cauza Lingurar împotriva României, 16 aprilie 2019, 48474/14. 139 ECRI, Concluzii privind implementarea recomandărilor în ceea ce privește România Sub rezerva urmăririi interimare, 3.03.2022,

CRI(2022)04, punctul 2, pagina 5. 140 Inspectoratul General al Politiei Romane, Raspunsul nr.511.468/07.07.2022. 141Parchetul General, Ordinul 184/2020 pentru aprobarea Metodologiei de cercetare a infracțiunilor motivate de ură. 142Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a 1355 - a reuniune (23-25 septembrie 2019), punctul 4, CM/Notes/1355/H46-30. 143 Consultări cu Poliţia Română, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022.

32