Vezi raport RO

împotriva unei persoane.59 Prin urmare, nu se poate dovedi eficacitatea cu care se aplică prevederile legale în vigoare când este vorba despre criteriul orientare sexuală.

                                 c)         Pedepsirea discursului instigator la ură

Legea penală română pedepsește discursul instigator la ură în temeiul unei dispoziții generale din Codul penal, articolul 369 (Incitarea la violență, ură sau discriminare) și a două legi penale speciale care nu se aplică discursului instigator la ură împotriva comunităţii LGBTI, deoarece acestea se concentrează pe discursurile instigatoare la ură antisemite și rasiste60. Articolul 369 din Codul penal pedepsește Incitarea la violență, ură sau discriminare ca fiind fapta de: „[i]ncitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte… .”

O astfel de infracțiune se pedepsește cu închisoare de la șase luni la 3 ani sau cu amendă.61

Curtea Constituțională a clarificat conținutul infracțiunii, într-o decizie mai sus citată.62 Acţiunea de incitare la violență, ură sau discriminare este îndreptată către public, ceea ce înseamnă un număr nedeterminat de persoane.63 După cum a subliniat Judecătoria Miercurea Ciuc , într-un dosar în care era vorba despre presupuse fapte de incitare la violență asupra maghiarilor, infracțiunea pedepsită la art. 369 din Codul penal nu are drept scop răspândirea de idei în scop de informare, prezentare, sensibilizare, sub formă de propagandă care este „un mod insidios de însămânțare a urii, implicând o acțiune sistematică” (aceste acte fiind reglementate de Art.15 din Legea antidiscriminare, detaliate mai jos în această secțiune), ci acţiunea de incitare presupune „îndemnarea, instigarea publicului la un rezultat imediat, nu unul viitor”.64 Prin urmare, în caz de Incitare, făptuitorul urmărește ca publicul să adopte imediat un anumit comportament, ceea ce dă gravitate acţiunii, prin „crearea unei amenințări la adresa bunei înțelegeri între membrii societății”.65 În același timp, așa cum a subliniat Curtea Constituțională, incitarea la violență, ură sau discriminare este o infracțiune de pericol și nu o

infracțiune de rezultat, în sensul că „este necesar și suficient ca incitarea să fie de natură a crea sau

59Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a 1419-a reuniune (decembrie 2021) (DH) - Regula 9.2 - Comunicarea unui ONG (Coaliția Anti-

Discriminare din România) (18.11.2021) în cauza MC și AC v. România (Cererea nr. 12060/12): „- În vara anului 2019, Asociația ACCEPT a depus două plângeri penale la Secția de Poliție numărul 8 împotriva unui vecin din apropierea sediului organizației noastre care a amenințat și hărțuit persoane LGBTIQ+ venite în comunitate pentru a lua parte la grupuri de suport. Într-un caz, făptuitorul a distrus parțial mașina unei femei transgender. Pentru una dintre cele două plângeri am fost chemați, împreună cu victimele infracțiunilor motivate de ură, la audieri la poliție abia anul acesta, iar pentru a doua plângere nu am primit niciun răspuns. - În decembrie 2020, Asociația ACCEPT a depus două plângeri penale la Secţia de Poliție numărul 8. Una dintre plângeri a fost făcută ca urmare a vandalizării picturii curcubeu pe care voluntarii asociației au desenat-o pe clădirea sediului ACCEPT […]. Niciuna dintre aceste două plângeri penale nu a determinat autoritățile în vreun fel să investigheze cine este autorul acestor infracţiuni motivate de ură.” 60România, Ordonanța de Urgență a Guvernului 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor fasciste, legionare,

rasiste sau xenofobe și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid împotriva umanității și crime de război (Ordonanță de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război), din 13.02.2002, publicată în Monitorul Oficial nr.214/ 28.03.2002. România, Legea 2/2021 privind anumite măsuri de prevenire și combatere a antițiganismului (Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului), din 4.01.2021, publicată în Jurnalul Oficial nr.8/5.01.2021 . 61România, Codul penal din 2009 (Legea 286/2009) ( Codul Penal din 2009 (Legea nr. 286/2009) ), din 17 iulie 2009, art. 369, modificat prin

Legea 170/2022 din 3.06.2022, publicată în Jurnalul Oficial nr.548 din 6.06.2022. 62 Curtea Constituțională a României, Decizia nr.228/2022 , din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai 2022. 63Curtea Constituțională a României, Decizia nr.228/2022 , din 28 aprilie 2022, alin.36, publicată în Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai

2022. 64Judecatoria Miercurea Ciuc, Sentinta penala nr. 723/2021, din 10.11.2021. 65 Ibid.

19