Vezi raport RO

motivată de ură. Cu toate acestea, nu există o legislație și un document de politici care să permită o abordare intersecțională a infracțiunilor motivate de ură și nu există consecințe juridice ale unei astfel de constatări din cauza regulilor legate de circumstanțe agravante multiple, așa cum este descris mai jos, în Secțiunea III.C.

În cadrul mesei rotunde de consultare asupra primei versiuni a acestui raport, organizaţiile neguvernamentale au atras atenţia asupra formulării tezei finale a art.77 lit.h, după virgulă: „pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte”. În opinia lor, dacă textul va fi aplicat mai larg, nu doar pentru a califica alte împrejurări de acelaşi fel pentru a le considera printre criteriile protejate, ci pentru fiecare criteriu deja specificat în listă fiind nevoie să se administreze dovezi care să ateste că făptuitorul s-a raportat la respectivul criteriu ca la o cauză a inferiorităţii pretinsei victime în raport cu celelalte persoane, atunci s-ar îngreuna excesiv sarcina organelor de urmărire penală şi unele cazuri ar scăpa nesancţionate, deoarece în multe cazuri nu este vorba despre perceperea victimei ca fiind inferioară, ci că nu se încadrează într-un anumit tipar sau dimpotrivă este considerată superioară şi tocmai pentru acest motiv trebuie să se răzbune sau să o pună la punct.47 În condiţiile în care în ultimii 16 ani de când a fost introdusă această circumstanţă agravantă nu există niciun caz de aplicare a sa de către

judecător, nu avem certitudinea că nu va fi aplicată în modul limitativ de mai sus, mai ales în condiţiile în care Curtea Constituţională într-una din cele două cauze privind art.369 din Codul penal (Incitarea la violenţă, ură sau discriminare), a calificat criteriile protejate din art.369 ca fiind „criterii considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte”, împrumutând această calificare de la art.77 lit.h, deoarece textul nu se regăseşte la art.369.48

                                 b)     Infracțiuni de sine stătătoare care pedepsesc infracțiunile
                                 motivate de ură

Unele comportamente care se încadrează în conceptul de infracțiune motivată de ură sunt incriminate în legislația românească drept infracțiuni de sine stătătoare. Printre aceste infracțiuni specifice de drept penal, relevante pentru protecția împotriva infracțiunilor motivate de ură împotriva comunităţii LGBTI sunt: Tortura care are un motiv de discriminare (articolul 282.( 1)(d) din Codul penal), Abuzul în serviciu prin limitarea unor drepturi întemeiat pe discriminare (articolul 297.(2) din Codul penal).

Articolul 282.(1)(d) din Codul penal pedepsește fapta de tortură, constând în „[f]apta funcţionarului public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau a altei persoane care acţionează la instigarea sau cu consimţământul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinţe fizice ori psihice”, când motivul săvârșirii acestei fapte se întemeiază pe orice formă de discriminare. O astfel de infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.49 Legea penală nu precizează definiția discriminării sau temeiurile protejate, lăsând incriminarea neclară și imprevizibilă, în baza standardelor stabilite de jurisprudența Curții Constituționale în acest domeniu, detaliate mai sus. Această infracțiune este menită să abordeze comportamentul funcționarilor publici care provoacă intenționat suferințe fizice sau psihice, atingând un anumit grad de severitate, așa cum este descris în jurisprudența CtEDO, de obicei, dar fără a se limita la, locuri de detenție, în timpul arestului poliției sau care presupune exercitarea în alt mod a puterii asupra unui individ.50 Nu există niciun caz în țară urmărit pentru tortură, cu atât mai puţin de

tortură aplicată din cauza discriminării. Într-un singur caz în care a apărut problema torturii, disputa

47 Discuţii în cadrul Mesei Rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 48 Curtea Constituţională a României, Decizia nr.228/2022, 28 aprilie 2022, publicată in the Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai 2022,

paragf.44. 49România, Codul penal din 2009 (Legea 286/2009) ( Codul Penal din 2009 (Legea nr. 286/2009) ), din 17 iulie 2009, articolul 282.(1).(d),

publicat în Monitorul Oficial nr. 510 din 24.07.2009. 50Curtea Constituțională a României, Decizia nr.561/2021 din 15 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr.1076 din 10 noiembrie

2021.

17