Vezi raport RO

cu societatea civilă, organismul național de egalitate și cu unitățile specializate ale Consiliului Europei, în special în domeniul consolidării capacităților” ale forțelor de drept și ale sistemului judiciar din domeniul infracțiunilor motivate de ură.86 Cu toate acestea, din cauza lipsei de progrese concrete înregistrate pentru victimele infracțiunilor motivate de ură, ECRI a declarat în același an că autoritățile nu au făcut progrese în ceea ce privește nivelul de cooperare dintre comunitățile afectate și oamenii legii. În special, ECRI a subliniat lipsa unor măsuri specifice privind consolidarea cooperării dintre poliție și grupurile vulnerabile, în special comunitățile de romi și LGBT, și rapoartele comunicate de actorii societății civile către ECRI care sugerează că victimele rămân deosebit de reticente în a raporta incidentele motivate de ură.87 81 Vezi Societatea Academică Română, Analiza comparativă a legislației și jurisprudenței în domeniul discursului discriminatoriu sau instigator la ură, septembrie 2015. A se vedea și Coaliția Antidiscriminare, Rezumatul Amicus curiae trimis Curții Constituționale în Dosarul nr. 2496AI/2021. 82România, Legea 170/2022 pentru modificarea articolului 369 din Legea 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial nr.548 din 06.06.2022. 83Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sportului, Secretariatul General al Guvernului, Institutul Național pentru Studiul Holocaustul în România „Elie Wiesel”, Agenția Națională pentru Romi. A se vedea Prim-ministru, Decizia 173/2022 privind înființarea Comitetului Interministerial pentru monitorizarea implementării naționale (Decizia nr. 173/2022 privind înființarea Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023), din 28 februarie 2022, Anexă, publicată în Monitorul Oficial Nr.198 din 28.02.2022. 84 Strategia națională de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, pentru perioada 2021-2023 și Planul de acțiune al acesteia, adoptate prin (Hotărârea Guvernului nr. 539/2021 de aprobare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 și a Planului de acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursul instigator la ură, 2021-2023), din 13 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial Nr. 517 din 19.05.2021 85 Ibid. 86Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a 1419 - a reuniune (30 noiembrie – 02 decembrie 2021), CM/Notes/1419/H46-27. 87 ECRI, Concluzii privind implementarea recomandărilor cu privire la România Sub rezerva urmăririi interimare , 3.03.2022, CRI(2022)04. 22 Nu au existat evoluții în ceea ce privește expunerea și contestarea homofobiei/bifobiei/transfobiei/ intersexfobiei instituționale care acționeză ca bariere în calea raportării, în ciuda constatării Curții Europene a Drepturilor Omului în ACCEPT Association și alții, la care ne referim mai jos, în Secțiunea III. B.88 IV. Secțiunea II: Colectarea datelor CM/Rec (2010)5, Secțiunea IA5 5. „Statele membre ar trebui să se asigure că sunt colectate și analizate date relevante cu privire la prevalența și natura discriminării și intoleranței pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen și, în special, despre „infracțiuni motivate de ură” și incidente motivate de ură legate de orientarea sexuală sau identitate sexuală." A. Înregistrarea cazurilor de infracțiuni motivate de ură Potrivit celui mai recent sondaj FRA, în România, comunitatea LGBTI intervievată declară un nivel ridicat al ratelor atacurilor fizice sau sexuale motivate de faptul că victima este LGBTI (15%),89 în timp ce doar 4% dintre respondenți au raportat poliției aceste atacuri fizice sau sexuale.90 Este important de menționat că România se numără printre cele cinci țări din UE cu cel mai mare scor în ceea ce privește respondenții care se tem de o reacție homofobă și/sau transfobă din partea poliției ca motiv pentru care nu au raportat un atac fizic sau sexual (38%), comparativ cu media UE de 25%.91 Respondenții români au, de asemenea, mai puține șanse de a fi out și se tem să se exprime în public, având în vedere că 53% nu sunt aproape niciodată deschisi să fie LGBTI, în timp ce 40% indică că evită adesea sau întotdeauna anumite locuri sau locații de teamă să nu fie agresați, amenințați sau hărțuiţi.92 Cu excepția acestor informații colectate la nivelul UE, nu există alte anchete de victimizare care să măsoare nivelul de victimizare, subraportare și subînregistrare a infracțiunilor motivate de ură, ceea ce este problematic mai ales în contextul ratelor ridicate de atacuri fizice și sexuale împotriva persoanelor LGBTI și a faptului că foarte puține cazuri au fost decise cu privire la infracţiunile motivate de ură, după cum se arată mai jos. Până în 2022, poliția nu a înregistrat numărul de cazuri raportate în care s-a reţinut circumstanța agravantă, ci doar numărul de cazuri raportate în cadrul infracțiunii de Incitare la ură, violență sau discriminare (37 cazuri raportate în 2017, 60 cazuri raportate în 2018, 31 cazuri raportate în 2019, 96 cazuri raportate în 2020 și 66 cazuri raportate în 2021). Dintr-un total de 290 de cazuri raportate în 5 ani, polițiștii au efectuat urmărire penală in personam (în care au identificat o persoană-suspect) în mai puțin de 10% din cazuri (24 cazuri), în restul dosarelor au efectuat urmăriri penale in rem, în timp ce un număr de 21 de cazuri (cu 17 persoane) au fost declinate parchetului, în baza competenţei materiale sau după calitatea persoanei. În consecință, procurorii nu au primit de la poliţie probe minime esențiale pentru începerea cercetărilor penale, în peste 90% din cazurile raportate.93 88Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Asociația ACCEPT și alții împotriva României , cererea nr.19237/16, hotărâre din 1 iunie 2021. 89 Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Un drum lung de parcurs pentru egalitatea LGBTI , 2020, p.39. 90Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Un drum lung de parcurs pentru egalitatea LGBTI , 2020, p.46. 91Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Un drum lung de parcurs pentru egalitatea LGBTI , 2020, p.48. 92Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Un drum lung de parcurs pentru egalitatea LGBTI , 2020, p.49 93 Inspectoratul General al Politiei Romane, Raspunsul nr.511.468/07.07.2022. 23 În ceea ce priveşte infracţiunile de Tortura bazată pe discriminare și Abuzul în serviciu prin limitarea anumitor drepturi bazat pe discriminare, datele se colectează în sistemul de colectare a datelor de statistică judiciară, fiind introduse în sistemul ECRIS de către personalul specializat de la nivelul instanţelor şi actualizate trimestrial pe baza activităţii instanţelor. Cu toate acestea, ele nu sunt de obicei avute în vedere de autorităţi atunci când se referă la datele privind infracţiunile motivate de ură, fiindu-ne puse la dispoziţie la cerere, pentru redactarea acestei analize.94 În plus, reies anumite limitări ale sistemului statistic în ceea ce priveşte furnizarea de date privind aceste infracţiuni, ceea ce denotă că până acum acestea nu au fost avute în vedere în mod special. De exemplu, privind situația persoanelor condamnate definitiv, datele disponibile pot fi raportate doar în funcție de obiectul principal al cauzei și nu pot fi dezagregate după criterii referitoare la atributele acestor obiecte. De asemenea, datele privind volumul de activitate pot fi raportate în funcție de obiectul principal al cauzei, fără a putea fi însă dezagregate, în cadrul acestui raport în funcție de circumstanțierile specifice (atributele) aplicabile în cauzele respective. Astfel, situația generală privind activitatea de fond de pe rolul instanțelor din România, este raportată în funcție de obiectul principal al cauzelor (art. 282, respectiv art. 297 Cod penal), în timp ce particularizările specifice, cu privire la săvârșirea faptelor prevăzute de art. 282 Cod penal în contextul aliniatului (1) litera d), respectiv de art. 297 Cod penal în contextul aliniatului (2) pot fi raportate în cadrul unui raport statistic distinct de cel referitor la volumul cauzelor, din perspectiva situației cauzelor soluționate. Este problematic ca astfel de date să nu primească atenţia cuvenită, având în vedere că presupușii autori ai acestor infracțiuni sunt reprezentanți ai statului față de care statul ar trebui să fie în mod special interesat să colecteze și să înregistreze date despre infracţiunile motivate de ură. La cerere, poliţia a comunicat autorului acestui raport că în ultimii 5 ani au fost înregistrate 2 cazuri sub infracţiunea Tortură bazată pe discriminare şi între 20 şi 50 de cazuri înregistrate anual sub infracţiunea Abuz în serviciu prin limitarea anumitor drepturi bazat pe discriminare (45 de cazuri înregistrate în 2017, 20 de cazuri înregistrate în 2018, 25 de cazuri înregistrate în 2019, 50 de cazuri înregistrate în 2020 şi 47 de cazuri înregistrate în 2021). 95 Dintre acestea, la nivelul unităţilor de parchet 0 cazuri de Tortură bazată pe discriminare au fost cu începerea urmăririi penale in personam şi 0 cazuri au fost declinate parchetului, în timp ce pentru infracţiunea Abuz în serviciu prin limitarea anumitor drepturi bazat pe discriminare, 3 cazuri au fost cu începerea urmăririi penale in personam, cu 3 suspecţi şi 23 de cazuri au fost declinate parchetului în baza competenţei materiale sau după competenţa persoanei, cu 19 persoane. Din totalul cauzelor soluţionate în fond la parchete, în perioada 2017-2021, privind infracţiunea Abuz în serviciu prin limitarea anumitor drepturi bazat pe discriminare, doar o cauză a fost soluţionată, în anul 2017.96 În ceea ce privește datele furnizate de Ministerul Justiției, în perioada 2017-2021, nu se evidenţiază dacă a existat vreun caz condamnat de instanțe cu circumstanța agravantă prevăzută de art.77.h din Codul penal pe niciun motiv protejat, nu doar orientare sexuală și identitate de gen97 sau vreun caz condamnat pentru Abuz în serviciu prin limitarea anumitor drepturi întemeiat pe discriminare (articolul 297.(2) din Codul penal) și doar cinci cauze s-au hotărât privind Incitarea la ură, violență și discriminare (articolul 369 din Codul penal), rezultând 2 persoane condamnate, dar nu există date disponibile cu privire la ce criterii protejate se refereau aceste 2 condamnări.98 94 Aceste informaţii mai detaliate au fost oferite de Ministerul Justiţiei, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 95 Consultări cu Poliţia Română, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 96 Aceste informaţii mai detaliate au fost oferite de Ministerul Justiţiei, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 97 Informaţiile şi clarificările oferite în luna februarie 2023 direct autorilor raportului indică faptul că Ministerul Justiţiei colectează date privind Situația cauzelor soluționate în fond, pe rolul instanțelor din România, al căror obiect a fost circumstanțiat de atributul ”infracțiune motivată de ură”, disponibile pentru anii 2019-2021. Cu toate acestea, datele puse la dispoziţie nu indică dacă este vorba despre cauze în care au fost dispuse condamnări cu reţinerea circumstanţei agravante de la art.77 lit.h şi nici dacă sunt cauze care au fost trimise în judecată cu reţinerea respectivei circumstanţe agravante, de către procuror. Aşadar, aceste date statistice nu conƫin informaƫii relevante necesare pentru analiza eficacităţii aplicării legii în domeniul infracţiunilor motivate de ură. 98 Ministerul Justiției, Răspuns din 11 iulie 2022. 24  B. Aspecte metodologice ale înregistrării și colectării datelor oficiale a) Nu există o definiție comună pentru infracțiunea motivată de ură Nu există o definiție comună de monitorizare a „infracțiunilor motivate de ură” în cadrul poliției, al parchetelor și al instanțelor, dar aceste instituții colectează de obicei date despre aplicarea aceluiași set de prevederi legale: circumstanțele agravante (Art.77.h), Abuz în serviciu prin limitarea anumitor drepturi întemeiate pe discriminare (articolul 297.(2) din Codul penal) și Instigarea la violență, ură sau discriminare (articolul 369 din Codul penal), cu unele variaţii. De exemplu, poliţia colectează date despre infracţiunea Incitare la violenţă, ură sau discriminare începându cu anul 2017, iar din 2022 colectează date privind circumstanţa agravantă de la art.77.h, inclusiv defalcat pe criteriile protejate.99 Autoarea acestui raport nu a primit acces la modelul statistic propriu-zis sau la informații detaliate despre această matrice statistică și metodologia de implementare a matricei, adoptată la nivelul Poliției Române. Motivarea refuzului a constat în argumentul că matricea pentru colectarea datelor statistice în domeniul investigației infracțiunilor motivate de ură ar fi un document de uz intern, iar definițiile utilizate în această metodologie ar avea un caracter orientativ și ar fi destinate să servească identificarea și stabilirea criteriilor de discriminare.100 Parchetul a început colectarea criteriului protejat şi a datelor privind Incitarea la violenţă, ură sau discriminare din anul 2017101, în timp ce Ministerul Justiției încă nu colectează date privind circumstanţa agravantă şi criteriile protejate.102 b) Nu există informații despre indicatorii de prejudecată pentru colectarea datelor Dacă pentru infracţiunile de sine stătătoare prezentate la secţiunea II.A.1.b, indicatorii sunt cuantificaţi din momentul sesizării infracţiunii, pentru celelalte infracţiuni motivate de ură, care fac obiectul Situaţiei statistice privind infracţiunile motivate de ură, indicatorii sunt cuantificaţi din momentul reţinerii circumstanţei agravante prevăzută la art.77.h, de către organul de cercetare penală al poliţiei judiciare sau de către procuror.103 Această din urmă modalitate de colectare prezintă mai multe neajunsuri. În primul rând, momentul înregistrării datelor este îndepărtat faţă de momentul sesizării, deoarece pentru a se reţine circumstanţa agravantă, trebuie să se colecteze şi să se evalueze probe, să se întocmească un referat de către poliţie sau o rezoluţie de către procuror. În al doilea rând, datele colectate astfel sunt rezultatul investigării plângerii, iar nu o simplă şi rapidă încadrare pe baza unor indicatori de prejudecată care rezultă din declaraţia victimei, a martorilor sau din observaţiile iniţiale ale organului de cercetare penală, care urmează a fi susţinute sau nu prin probe. În mai 2022, Inspectoratul General al Poliției Române a adoptat o matrice statistică și o metodologie de colectare a datelor în domeniul infracțiunilor motivate de ură.104 Aceste documente nu sunt publice și nu știm dacă conțin o listă de indicatori de prejudecată pe care poliția trebuie să-i evalueze, să verifice și să raporteze date sub numărul de cazuri de infracțiuni motivate de ură raportate. Din informațiile limitate disponibile, percepția victimei nu este luată în considerare în procesul de 99 Ibid. 100 Consultări cu Poliţia Română, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 101 Ordinul nr. 298 din 20 decembrie 2017 privind modificarea Ordinului nr. 213 din 2014 privind organizarea și funcționarea sistemului informațional al Ministerului Public, cu referire la introducerea Anexei nr. 19: Situația semestrială/anuală privind infracțiunile motivate de ură / la care s-a aplicat circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 litera h) din Codul penal sau la care elementul de ură face parte din conținutul constitutive al infracțiunii prevăzute de art. 369 Cod penal, art. 297 alin. 2 Cod penal, etc. și a anexei 20 privind infracțiunile prev. de OUG 31/2002, fiind colectate inclusiv date privind motivul de ură din cele menționate la art. 77 lit. h) Cod penal. 102Ministerul Justiției, Răspuns din 11 iulie 2022. 103 Aceste informaţii mai detaliate au fost oferite de IGPR, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 104 Inspectoratul General al Poliţiei Române, Raspunsul nr.511.468/07.07.2022. 25 colectare a datelor. Rezultatele aplicării acestor noi reguli de colectare a datelor nu sunt încă disponibile.105 Poliția a furnizat autorilor acestui raport o listă de indicatori ai discriminării pe care i-ar folosi în investigarea infracțiunilor motivate de ură, așa cum este stipulat în Ghidul Polițistului de Investigații Criminale (2019) (la această listă ne referim mai jos în Secțiunea III.B.a). Deși aceasta este o listă foarte utilă, care ar putea fi îmbunătățită cel puțin în ceea ce privește