Vezi raport RO

infracțiunile motivate de ură anti- LGBTI, nu este clar dacă și cum o utilizează polițiştii care colectează date statistice despre infracțiunile motivate de ură și dacă matricea statistică și metodologia aferentă se bazează pe aceeași listă sau nu. De asemenea, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 539 din 13 mai 2021 privind aprobarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 și a Planului de acțiuni al Strategiei naționale de prevenire și combatere a semitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului de ură, aferente perioadei 2021-2023, până la sfârșitul lunii noiembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne trebuie să elaboreze o metodologie unitară pentru identificarea infracțiunilor motivate de ură, precum și pentru colectarea sistematică a datelor statistice despre acest tip de infracțiune.106 c) Lipsa de comparabilitate și trasabilitate După ce se înregistrează o plângere penală la poliție, se furnizează un număr de dosar și polițiștii încep să efectueze urmărirea penală in rem, cu privire la faptă, culegând probe pentru diferiții indicatori ai infracțiunii. Rezultatul acestui proces ia forma unui referat transmis procurorului care conține o propunere de începere (sau nu) a urmăririi penale și întregul dosar întocmit la nivelul poliției. Poliția colectează date despre cazurile de infracțiuni motivate de ură în acest moment al procesului. În mod similar, parchetul colectează date la finalul procedurilor care se desfășoară la nivelul procurorului, descriind tipul de ordonanță emisă de procuror, precum și rezultatele cauzei deduse judecății, sub aspectul condamnării sau achitării. La nivelul judecătorului, datele vor fi colectate la momentul pronunțării unei hotărâri în cauză. Alte deficiențe ale colectării de date privind infracțiunile motivate de ură constau în faptul că nu există proceduri comune de colectare a datelor sau linii directoare stabilite în cadrul poliției, al parchetelor și al instanțelor și al altor agenții, motiv pentru care datele colectate nu sunt comparabile. Mai mult, datele nu sunt colectate printr-un sistem computerizat la nivel național. La nivelul poliţiei, revizuirea datelor se face de către Serviciul de Statistică Judiciară şi Evidenţe Speciale, care urmăreşte permanent modul de cuantificare a indicatorilor statistici pentru a asigura corectitudinea şi calitatea lor. IGPR ne-a informat că matricea statistică este în perioada de testare şi orice inadvertenţă apărută va fi remediată în timp util.107 d) Intersecționalitatea și alți indicatori importanți În ceea ce privește intersecționalitatea, la acest moment, aceasta nu este luată în considerare; poliția va identifica criteriul predominant și va înregistra infracțiunea motivată doar de acel criteriu, începând cu anul 2022 (așa cum este descris mai sus).108 Mai mult, în prezent, datele nu sunt separate după calitatea autorului, pentru a identifica datele privind infracțiunile motivate de ură comise de 105 Ibid. 106 Consultări cu Poliţia Română, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 107 Aceste informaţii mai detaliate au fost oferite de IGPR, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 108 Inspectoratul General al Politiei Romane, Raspunsul nr.511.468/07.07.2022, pct. 22. 26 reprezentanţi ai statului și datele privind violența în familie împotriva persoanelor LGBTI, de exemplu. Cu toate acestea, IGPR ne-a comunicat că macheta statistică menţionată mai sus asigură un nivel de agregare / dezagregare a indicatorilor privind infracționalitatea motivată de ură, care permite integrarea altor elemente, în momentul în care vor fi identificate noi moduri de operare / modalități / circumstanțe de comitere a faptei / etc. care ar putea influența într-un mod semnificativ indicatorii statistici.109 e) Protejarea datelor Noua Lege privind protecția datelor, reglementează anumite derogări explicite de la exercitarea anumitor drepturi ale persoanei precum dreptul de acces, dreptul la rectificare, dreptul la restricţionarea prelucrării şi dreptul la opoziţie, în contextul colectării de date cu caracter personal, printre alte scopuri, pentru cercetare științifică sau istorică sau pentru statistici, activitate de prelucrare a datelor cu caracter personal care este permisă de art.9 alin.2 lit.j din Regulamentul (UE) 2016/679 Regulamentul general privind protecţia datelor.110 Aceste prevederi legale exprese ar trebui să clarifice o preocupare mai veche a autorităților române care refuzau să colecteze date privind criteriile protejate,111 în toate domeniile, inclusiv privind infracțiunile motivate de ură, pe baza unei interpretări restrictive a vechii Legi privind protecția datelor.112 Legea anterioară interzicea „utilizarea datelor cu caracter personal privind originea rasială sau etnică, convingerile politice, religioase, filozofice sau similare, apartenența la sindicat, precum și a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viața sexuală”.113 Legea veche făcea o excepție în scopul colectării datelor, dar formularea era foarte circumstanțiată: „când legea prevede în mod expres aceasta în scopul protejării unui interes public important, cu condiția ca prelucrarea să se efectueze cu respectarea drepturilor persoanei vizate şi a celorlalte garanții prevăzute de prezenta lege.” 114 Noua prevedere legală stipulează o excepție generală în domeniul colectării datelor, făcând cadrul legal mult mai clar decât în trecut și permițând instituțiilor în condiţiile legii să prelucreze date privind victimizarea anti-LGBTI în conformitate cu Legea protecției datelor, de exemplu.115 Această politică publică poate fi considerată o bună practică internațională. 109 Aceste informaţii mai detaliate au fost oferite de IGPR, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 110Legea 190/2018 privind măsurile de transpunere a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date , și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Legea 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește și prelucrarea datelor cu caracter personal privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)), din 18 iulie 2018, articolul 8, publicat în Jurnalul Oficial nr. 651 din 26.07.2018. 111Rețeaua europeană de experți juridici în egalitatea de gen și nediscriminare, Romanița Iordache, Raport de țară. Nediscriminare (2021) , pp.25-26. 112Legea 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la utilizarea datelor cu caracter personal și libera circulație a datelor cu caracter personal (Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date), din 21.11.2001 , Articolul 7.(1), publicat în Monitorul Oficial nr.790 din 12.12.2001 (nu mai este în vigoare). 113Ibid. 114Legea 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la utilizarea datelor cu caracter personal și libera circulație a datelor cu caracter personal (Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date), din 21.11.2001, articolul 7.(2), publicat în Monitorul Oficial nr.790 din 12.12.2001 (nu mai este în vigoare). 115Legea 190/2018 privind măsurile de transpunere a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date , și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Legea 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește și prelucrarea datelor cu caracter personal privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)), din 18 iulie 2018, articolul 8.(1), publicat în Jurnalul Oficial nr.651 din 26.07.2018. 27 Nicio cercetare anti-LGBTI privind infracţiunile motivate de ură nu a fost finanțată sau comandată de statul român. Nu există organizaţii ale societăţii civile care să efectueze monitorizarea sistematică a infracţiunilor motivate de ură. Nu există sondaje de victimizare disponibile. Datele privind infracțiunile motivate de ură nu sunt publicate, dar sunt disponibile la cerere în baza Legii privind liberul acces la informațiile de interes public.116 Aceste date nu se discută cu comunitatea LGBTI și cu publicul larg. Pe lângă adoptarea matricei statistice în domeniul infracțiunilor motivate de ură, de către poliție, nu avem cunoștință de alte eforturi naționale curente de îmbunătățire a raportării infracțiunilor motivate de ură. V. Secțiunea III. Raportare, investigare și condamnare CM/Rec (2010)5, Secțiunea IA1 1. „Statele membre ar trebui să asigure investigații eficiente, prompte și imparțiale în presupusele cazuri de infracțiuni și alte incidente, în care orientarea sexuală sau identitatea de gen a victimei este suspectată în mod rezonabil că a constituit un motiv pentru făptuitor; ei ar trebui să se asigure în continuare că se acordă o atenție deosebită investigării unor astfel de infracțiuni și incidente atunci când se presupune că sunt comise de agenții de aplicare a legii sau de alte persoane care acționează în calitate oficială și că cei responsabili pentru astfel de acte sunt aduși în mod efectiv în fața justiției și, după caz, pedepsiţi pentru a evita impunitatea.” 2. „Statele membre ar trebui să se asigure că, la stabilirea sancțiunilor, un motiv de prejudecată legată de orientarea sexuală sau identitatea de gen poate fi luat în considerare ca circumstanță agravantă.” A. Raportare a) Condiții pentru depunerea unei plângeri sau a unei sesizări Procedura standard de depunere a unei plângeri este cea depusă de victimă, în scris, personal, la secția de poliție sau prin poștă, prin fax sau prin e-mail la secția de poliție sau la parchet. Persoana nu primește la fața locului numărul de înregistrare al sesizării, ci uneori luni mai târziu, la solicitarea persoanei, ceea ce face mai dificilă asigurarea comunicării ulterioare cu privire la dosar și creează incertitudinea că plângerea sa este efectiv luată în considerare. În cazul plângerilor care nu sunt depuse personal, poliția invită petentul la secția de poliție să declare dacă dorește să mențină plângerea și să dea declarație de martor, procedură care se desfășoară uneori la mult timp după primul contact al victimei cu poliția. Acest lucru este, de asemenea, descurajant pentru victimă și potențial dăunător pentru acuratețea informațiilor furnizate de victimă și de alți martori. În teorie, raportarea terților este admisă de către organele de drept, cu excepția infracțiunilor care pot fi investigate doar la plângerea victimei, cum ar fi violul, de exemplu.117 Cu toate acestea, în 116Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice (Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public), publicată în Monitorul Oficial nr.663 din 23.01.2001. 117 România, Cod procedură penală, Legea 135/2010, art.288, 290. 28 practică, nu există servicii disponibile la ONG-uri sau la alte entități constând în transmiterea plângerii la poliție, cu permisiunea victimei, atunci când victimei îi este frică să discute direct cu poliția. Raportarea online este disponibilă pe site-ul Poliției Române,118 însă persoana trebuie să se identifice și să-și furnizeze datele personale; raportarea anonimă nu este luată în considerare.119 Titlul formularului care poate fi accesat online este „petiție” (în română petiție), ceea ce pentru cetăţeanul obişnuit este mai larg și mai puțin specific decât „sesizare”. Acesta din urmă este termenul legal folosit de fapt în Codul de procedură penală. Mai mult, nu există informații atașate formularului de petiție, care să explice că persoanele pot semnala online, în formularul respectiv, orice incidente penale. Acest lucru creează confuzie în rândul terților care doresc să raporteze online un caz. În acelaşi timp, poliţia consultată de autor pentru redactarea acestui raport a arătat că atunci când petiţia depusă prin formularul online conţine elemente care indică o infracţiune, conform articolelor 288 şi 292 din Codul de procedură penală, organul de cercetare penală are posibilitatea să considere o sesizare din oficiu, înregistrează petiţia şi comunică răspunsul petiţionarului conform prevederilor Ordinului nr.33 din 21 februarie 2020 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor, acordarea de audienţe şi consilierea cetăţenilor în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.120 b) Sprijinul victimelor pentru raportare Asociația ACCEPT are practica de a însoți victimele atunci când se prezintă la poliție, invocând o prevedere din Legea 211/2004 privind protecția victimelor infracțiunilor, care permite ca victimele să fie însoțite de o persoană la alegerea lor, la primul contact cu autoritățile, pentru a facilita comunicarea.121 Nu toți oamenii legii știu despre acest drept al victimei și solicită în schimb prezența unui avocat care deține o împuternicire, ceea ce nu este întotdeauna accesibil victimei sau organizației de sprijin. ACCEPT nu a publicat informații despre numărul de victime pe care le însoțesc anual la poliție, serviciu pe care îl furnizează pe baza resurselor limitate din fonduri private sau pe bază de voluntariat. Nu există fonduri publice disponibile pentru astfel de activitate. Pe de altă parte, participarea ONG-urilor la procedurile penale este admisibilă numai pe baza unei împuterniciri furnizate unui avocat care este angajat de ONG-ul care are mandat de reprezentare din partea victimei; nu există nici fonduri publice accesibile ONG-urilor care să poată oferi acest tip de sprijin victimelor infracțiunilor motivate de ură. Mai mult decât atât, nu există o procedură legală a terților care intervin în procedurile de drept penal, doar în procedurile de drept civil și nu este clar dacă în aceste circumstanțe judecătorul ar permite un memoriu de tip amicus curiae din partea unui ONG care nu este parte sau reprezentant al unei părţi în cauză. c) Implicarea organismului național de egalitate Au existat cazuri în care procurorii care se ocupă de plângeri penale privind presupuse infracțiuni motivate de ură au consultat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru a clarifica conținutul infracțiunii, dacă fapta ţine de dreptul penal sau de dreptul administrativ. De exemplu, într- un dosar din 2013 privind o postare pe Facebook a unui grup informal din Timișoara care oferea o sumă de bani fiecărei femei de origine romă care este supusă sterilizării, procurorul a consultat organul național de egalitate cu privire la caracterul penal al discursului de ură.122 Într-un dosar similar 118 https://politiaromana.ro/ro/petitii-online . 119România, Cod procedură penală, Legea 135/2010, Art.290. 120 Consultări cu Poliţia Română, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 121România, Legea 211/2004 privind anumite măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor (Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor), articolul 4.(6), publicat în Jurnalul Oficial nr.505 din 27.05.2004. 122Hotnews, 'Timişoara: Criminal case on racism, after a nationalist group added a reward for Rome women that subway sterilization' ('Timişoara: Dosar penal pentru rasism, după ce o grupare naţională a anuntat că recompensează femeile rome care se sterilizează'), 11.01.2013. 29 care a avut loc în același an, referitor la declarațiile publice făcute de un reprezentant local cu privire la sterilizarea femeilor de origine romă ca propunere de politică publică, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a trimis dosarul la parchet, care a retrimis cazul către NCCD. Cel din urmă a pedepsit reprezentantul local pentru contravenție, în loc de infracțiune.123 Un dialog sistematic între procurori și CNCD ar putea duce la o mai bună înțelegere a fenomenelor de rasism, homofobie, transfobie, mai ales cu condiția ca CNCD să-și consolideze expertiza și capacitatea internă în ultimele două domenii. Cu toate acestea, în timp, serviciile de urmărire penală, inclusiv poliția ar trebui să-