Vezi raport RO

Analiza tematică a implementării Recomandării CM/ Rec( 2010)5 a Comitetului de Miniștri către statele membre ale Consiliului Europei privind măsurile de combatere a discriminării pe bază de orientare sexuală sau identitate de gen INFRACŢIUNI MOTIVATE DE URĂ ȘI ALTE INCIDENTE MOTIVATE CU URĂ ÎMPOTRIVA PERSOANELOR LGBTI DIN ROMÂNIA RAPORT NAŢIONAL IANUARIE 2023 Opiniile exprimate în această lucrare sunt cele ale autorilor lor și nu reflectă neapărat politica oficială a Consiliului Europei. Acest raport a fost pregătit pentru Consiliul Europei de Iustina Ionescu, în colaborare cu Stéphanie Cramer Marsal și Piotr Godzisz. 2 Cuprins I. Rezumat executiv ........................................................................................................................... 4 II. Introducere..................................................................................................................................... 6 A. Contextul analizei tematice a Recomandării CM/Rec(2010)5 ................................................ 6 B. Domeniul de aplicare al raportului ......................................................................................... 6 C. Care sunt standardele internaționale aplicabile? ................................................................... 7 1. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.......................................................... 7 2. Alte instrumente internaționale relevante ....................................................................... 11 D. Metodologia și structura raportului...................................................................................... 14 III. Secțiunea I – Context juridic, politic și instituțional ..................................................................... 16 A. Context juridic și politic......................................................................................................... 16 1. Domeniul de aplicare ........................................................................................................ 16 2. Revizuirea cadrului legal existent și a propunerilor de cadru legislativ/de politici .......... 21 B. Răspuns și cooperare instituțională ...................................................................................... 22 IV. Secțiunea II: Colectarea datelor ................................................................................................... 23 A. Înregistrarea cazurilor de infracțiuni motivate de ură .......................................................... 23 B. Aspecte metodologice ale înregistrării și colectării datelor oficiale ..................................... 25 V. Secțiunea III. Raportare, investigare și condamnare................................................................... 28 A. Raportare .............................................................................................................................. 28 B. Investigarea ........................................................................................................................... 30 C. Politica de urmărire penală și de condamnare ..................................................................... 35 VI. Secțiunea IV: Drepturile victimelor .............................................................................................. 37 A. Conținutul prevederilor legale și politicilor publice referitoare la drepturile victimelor ..... 37 B. Probleme de implementare .................................................................................................. 39 VII. Secțiunea V: Protecția împotriva infracțiunilor motivate de ură anti-LGBTI în detenție ............. 40 A. Măsuri în vigoare pentru a asigura siguranța și demnitatea deținuților .............................. 40 B. Probleme de implementare .................................................................................................. 42 C. Mecanismul de plângere disponibil ...................................................................................... 42 VIII. Secțiunea VI: Conștientizare și formare ....................................................................................... 43 A. Măsuri de conștientizare ...................................................................................................... 43 B. Prevederi de formare ............................................................................................................ 45 IX. Concluzii ....................................................................................................................................... 48 X. Recomandări ................................................................................................................................ 50 3 I. Rezumat executiv Secțiunea I Context juridic, politic și instituțional Orientarea sexuală și genul sunt enumerate în mod explicit drept motive pentru infracțiuni motivate de ură în Codul Penal , dar identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt. De la introducerea sa în 2006, prevederea privind circumstanțele agravante nu a fost niciodată aplicată în cazurile de infracțiuni motivate de ură în cadrul SOGIESC. Strategia națională de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură nu include infracţiunile motivate de ură anti-LGBTI . Deși există o anumită cooperare în ceea ce privește infracțiunile motivate de ură împotriva LGBTI între autorități, societatea civilă și organismele specializate ale Consiliului Europei, nu există măsuri specifice pentru a spori cooperarea între poliție și grupurile vulnerabile precum LGBTI și romi. Nu au existat evoluții în ceea ce privește expunerea și contestarea fobiei LGBTI instituționale ca bariere în calea raportării. Secțiunea II Colectarea datelor România nu are studii naționale privind situația persoanelor LGBTI , dar datele din sondajele internaționale relevă un nivel ridicat de victimizare și un nivel scăzut de raportare, adesea din cauza fricii de reacții homofobe sau transfobe din partea forțelor de ordine. Sistemul de colectare a datelor privind infracțiunile motivate de ură a fost criticat pentru deficiențele sale. Nu există o definiție comună a infracțiunilor motivate de ură și nicio colaborare instituțională în acest domeniu. Poliția a introdus o nouă metodologie pentru colectarea datelor în mai 2022, dar nu este clar care indicatori de părtinire sau motive protejate sunt incluși , deoarece metodologia și matricea statistică nu au fost făcute publice. Datele privind infracţiunile motivate de ură nu sunt publicate, dar pot fi disponibile la cerere. Evidențele oficiale arată că, între 2017 și 2021, nu au existat cazuri în care motivarea părtinitoare anti-LGBTI a unei infracțiuni a fost recunoscută ca circumstanță agravantă. Noile reglementări privind protecția datelor permit instituțiilor să prelucreze date privind victimizarea anti- LGBTI. Secțiunea III Raportare, investigare și condamnare România nu are proceduri adecvate de raportare a infracțiunilor motivate de ură și nu există servicii de raportare terțe care să ajute victimele cărora le este frică să vorbească cu poliția. Sesizarea online este posibilă prin intermediul site-ului Poliției Române, dar raportarea anonimă nu este disponibilă. Victimele au dreptul de a fi însoțite de o persoană la alegerea lor atunci când raportează o infracțiune, însă polițiștii nu sunt întotdeauna la curent cu acest drept. Prevederile legale legate de infracțiunile motivate de ură au fost rareori aplicate, iar răspunsul sistemului de justiție penală la astfel de infracțiuni rămâne inadecvat. Nu a existat nicio condamnare a unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni motivate de ură motivată de părtinire bazată pe SOGIESC până în 2021. Secțiunea IV Drepturile victimelor Serviciile de asistență pentru victime din România nu abordează în mod specific situația victimelor infracțiunilor motivate de ură sau a victimelor LGBTI. Nu există locuri de cazare de urgență dedicate persoanelor LGBTI expuse riscului de a rămâne fără adăpost din cauza infracționalității. Asistenții sociali, ofițerii de poliție și personalul instanței nu sunt obligați să beneficieze de formare de sensibilizare LGBTI. ONG-urile care lucrează pentru comunitatea LGBTI oferă sprijin juridic și psihologic victimelor, dar aceste servicii depind de munca pro bono sau de granturi de la donatori privați . Finanțarea publică nu este disponibilă pentru serviciile de sprijinire a victimelor pentru persoanele LGBTI. Parchetul și Ministerul Justiției implementează un proiect de îmbunătățire a răspunsului 4 sistemului de justiție penală la infracțiunile motivate de ură și a mecanismelor de protecție și asistență pentru victimele infracțiunilor motivate de ură. Secțiunea V Protecția împotriva infracțiunilor motivate de ură anti-LGBTI în detenție Persoanele private de libertate în România pot fi considerate vulnerabile pe baza unei posibile discriminări, inclusiv pe baza SOGI . Nu există date despre câte ori au fost utilizate diferite măsuri protejate pentru persoanele LGBTI. Plasarea de rutină a deținuților LGBTI în izolare nu este interzisă în mod expres, dar potrivit autorităților , măsurile luate de administratorii penitenciarului vizează protejarea drepturilor și evitarea discriminării. Deținuților transgender care nu și-au schimbat sexul în actele de stare civilă nu li se oferă opțiunea de a fi alocați în instituții pentru bărbați sau femei pe baza autoidentificării de gen. Nu există o pregătire specifică privind siguranța și demnitatea deținuților LGBTI pentru ofițerii penitenciarului. Secțiunea VI Conștientizare și formare Nu există campanii de conștientizare și educație care vizează publicul larg cu privire la infracţiunile motivate de ură împotriva LGBTI. În schimb, a fost organizată o campanie pentru interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex în constituție și un proiect de lege care să interzică „propaganda gay” în rândul copiilor a fost depus în legislatură . Nu există nicio cercetare privind nivelul de cunoștințe despre definiția legală a infracțiunilor motivate de ură în rândul poliției, procurorilor, justiției și personalului penitenciar. Lipsa urmăririlor penale sugerează că capacitatea statului de a detecta, urmări și condamna infracțiunile motivate de ură anti-LGBTI este scăzută. Nu există nicio cerință ca autoritățile relevante să fie instruite cu privire la infracţiunile motivate de ură. Instruirea ad- hoc este oferită de experți de la organizații internaționale, organismul național de egalitate și ONG- uri. 5 II. Introducere A. Contextul analizei tematice a Recomandării CM/Rec(2010)5 Prezentul raport face parte dintr-un proiect care oferă analiza tematică a implementării Recomandării CM/Rec (2010)5 a Comitetului de Miniștri privind măsurile de combatere a discriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate 1de gen de către statele membre ale Consiliului Europei.2 Acest proiect a fost inițiat de Consiliul Europei la începutul anului 2021. Acesta își propune să ofere sprijin eforturilor în curs de promovare a dialogului la nivel național cu privire la unele aspecte considerate importante pentru promovarea drepturilor omului ale persoanelor LGBTI. Până în prezent, pe lângă România, Albania și Franța s-au oferit, de asemenea, să participe la această analiză tematică și să folosească această oportunitate pentru a-și avansa procesul național de reformă. B. Domeniul de aplicare al raportului Recomandarea CM/ Rec( 2010)5 Prezenta analiză tematică3 se concentrează pe Secțiunea A intitulată „Infracțiuni motivate de ură” și alte incidente motivate de ură din Recomandarea CM/ Rec( 2010)5. Această secțiune se încadrează în titlul general intitulat „Dreptul la viață, securitate și protecție împotriva violenței”. Conform paragrafelor 1-5 din Secțiunea A, „statele membre ar trebui să asigure investigații eficiente, prompte și imparțiale în presupusele cazuri de infracțiuni și alte incidente, în care orientarea sexuală sau identitatea de gen a victimei este suspectată în mod rezonabil că a constituit un motiv pentru autor; (….) [aceștia] ar trebui să se asigure că (…) un motiv părtinitor legat de orientarea sexuală sau identitatea de gen poate fi luat în considerare ca circumstanță agravantă; [aceștia] ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că victimele și martorii „infracțiilor motivate de ură” legate de orientare sexuală sau identitate de gen și alte incidente motivate de ură sunt încurajați să raporteze aceste infracţiuni și incidente; [aceștia] ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a asigura siguranța și demnitatea tuturor persoanelor aflate în închisoare sau în alte moduri private de libertate, inclusiv persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (….); [și în cele din urmă, aceștia] ar trebui să se asigure că sunt colectate și analizate date relevante cu privire la (….) „ infracțiuni motivate de ură ” și incidente motivate de ură legate de orientarea sexuală sau identitatea de gen”. Prin urmare, conținutul prezentului raport este ancorat în aceste recomandări. De asemenea, este ghidat de texte de referință pe tema infracțiunilor motivate de ură, cum ar fi definiția Organizației pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE ODIHR) și ia în considerare interpretarea în evoluție a standardelor de drepturile omului (vezi mai jos). Ce este infracţiunea motivată de ură? Ce sunt „alte incidente motivate de ură”? Nu există o definiție unitară a infracțiunilor motivate de ură la nivel internațional. Cu toate acestea, ODIHR OSCE oferă o definiție de referință: definiția sa neobligatorie din punct de vedere juridic se referă la infracțiunile motivate de ură ca „acte de natură penală care au avut ca motiv părtinirea sau prejudecata față de anumite grupuri de oameni” 4. Infracțiunile motivate de ură cuprind două 1 În continuare SOGI. 2 A se vedea textul recomandării disponibil în diferite limbi: https://www.coe.int/en/web/sogi/rec-2010-5 3 Prezenta analiză face parte din al doilea ciclu de analize tematice ale Recomandării CM/Rec(2010)5 . Prima analiză a fost finalizată în 2021 și s-a ocupat de recunoașterea legală a genului . 4 Vedeți „Ce este infracţiunea motivată de ură?” la https://hatecrime.osce.org/. 6 elemente: o conduită calificată drept infracțiune și o motivație părtinitoare. Prin urmare, infracțiunea motivată de ură se înțelege că are loc atunci când un făptuitor a vizat în mod intenționat o persoană sau o proprietate asociată cu – sau chiar percepută ca fiind membru al – unui grup care împărtășește o caracteristică protejată printre care orientarea sexuală, identitatea și expresia de gen. Pe lângă infracțiunile motivate de ură, Recomandarea CM/ Rec( 2010)5 se referă la „ alte incidente motivate de ură ”: din Raportul explicativ la recomandare rezultă că acestea „cuprind orice incident sau act – indiferent dacă este definit de legislația națională ca având natură penală sau nu – împotriva persoanelor sau proprietăților care implică o țintă selectată din cauza conexiunii sale reale sau percepute sau a apartenenței la un grup. Termenul este suficient de larg pentru a acoperi o serie de manifestări de intoleranță, de la incidente cu un pericol social scăzut pe motiv de prejudecată până la infracţiuni”. Deși accentul principal al acestui raport este pe infracțiunile motivate de ură, „alte incidente motivate de ură” vor fi, de asemenea, examinate în secțiunile sale relevante. Raportul va lua în considerare și înțelegerea și practica autorităților interne cu privire la aceste subiecte. C. Care sunt standardele internaționale aplicabile? Infracţiunile motivate de ură au fost abordate de o serie de organisme internaționale din cadrul și din afara sistemului Consiliului Europei (CoE) 5. Paragrafele de mai jos se vor concentra pe obligațiile statului de a combate infracțiunile motivate de ură, care pot fi derivate din jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare Curtea). Alte instrumente internaționale relevante (recomandările CoE, actele juridice relevante ale UE și instrumentele OSCE ODIHR) au, de asemenea, măsuri detaliate suplimentare pentru combaterea infracțiunilor motivate de ură. Acestea sunt, de asemenea, menționate în această secțiune. 1. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului Jurisprudența Curții a dezvoltat doctrina „obligațiilor pozitive” de a efectua o investigație eficientă a infracțiunilor motivate de ură. Din aceste obligații pozitive rezultă că statelor membre ale CoE le sunt impuse îndatoriri suplimentare, atât din punc