Vezi raport RO

și dezvolte propria expertiză și capacitatea de a investiga infracțiunile motivate de ură și de a le trimite în judecată în instanță, în loc să le trimită la CNCD, unde pedeapsa cea mai mare poate să nu fie proporțională cu gravitatea faptei. În ceea ce privește infracțiunile motivate de ură împotriva comunității LGBTI, nu există un dialog similar între organismul național de egalitate și organele de cercetare penală, iar procurorii nu au deschis nicio urmărire penală împotriva unei persoane (in personam), ci numai urmăriri penale privind fapta (in rem)a, care au fost întrerupte după mai mulţi ani de la săvârşirea faptelor, ceea ce denotă un model de investigație ineficientă din cauza prejudecăţilor privind persoanele LGBTI, aspect constatat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în două hotărâri din ultimii 6 ani – MC și AC împotriva României124 și Asociația ACCEPT și alții împotriva României125 (discutat mai sus în Secțiunea I.A.2) . d) Subraportare Subraportarea, despre care organizațile societății civile au menționat că există din cauza reticenței victimelor de a raporta incidentele de ură la poliție,126 nu este o preocupare pentru autorități. Acest lucru a fost subliniat în Concluziile pentru România din 2021 ale ECRI.127 Organizația și-a exprimat îngrijorarea că autoritățile nu au făcut progrese în ceea ce privește nivelul de cooperare dintre comunitățile afectate și oamenii legii, aşa cum rezultă de lipsa unor măsuri specifice privind consolidarea cooperării dintre poliție și grupurile vulnerabile, în special comunitățile de romi și LGBT, care să se concentreze pe îmbunătățirea raportării infracțiunilor motivate de ură.128 B. Investigarea În 16 ani de la adoptarea primelor prevederi legale relevante pentru infracțiunile motivate de ură și în 7 ani de la adoptarea versiunilor actuale, nu a existat nicio condamnare a unei persoane pentru săvârșirea de infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI și nicio urmărire penală deschisă împotriva unei persoane (doar cercetări preliminare). Această situație a determinat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să declare, la cinci ani de la procesul de executare a hotărârii CEDO în MC și AC, că prevederile legale referitoare la infracțiunile motivate de ură „au fost rareori aplicate, iar răspunsul justiției penale faţă de astfel de infracțiuni rămâne, deocamdată, inadecvat”.129 Vom sublinia mai jos câteva dintre deficiențele răspunsului justiţiei la infracțiunile motivate de ură. a) La nivelul poliţiei Cercetarea penală în cazurile de presupuse infracțiuni motivate de ură se efectuează de regulă de către polițiști, care adună toate probele și înaintează dosarul procurorului, cu propunere de începere sau nu a urmăririi penale, hotărâre care revine procurorului. În anul 2021, Inspectoratul General al 123România, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Raport anual 2013, p.24. 124Curtea Europeană a Drepturilor Omului, MC și AC împotriva României, cererea nr.1260/12, hotărârea din 12 aprilie 2016. 125 Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Asociația ACCEPT și alții împotriva României, cererea nr.19237/16, hotărâre din 1 iunie 2021. 126ECRI, Concluzii privind implementarea recomandărilor cu privire la România Sub rezerva urmăririi interimare, 3.03.2022, CRI(2022)04. 127Ibid. 128Ibid. 129 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a 1419 - a reuniune (30 noiembrie – 02 decembrie 2021), CM/Notes/1419/H46-27. 30 Poliției Române a înființat o unitate specializată de investigare a infracțiunilor motivate de ură, în cadrul poliției naționale, denumită Biroul de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură și căte un polițist specializat în fiecare unitate teritorială de poliție, care lucrează în cadrul Serviciului de Investigații Criminale (au și alte sarcini).130 La momentul redactării raportului, Biroul pentru investigarea infracțiunilor motivate de ură lucra cu 5 polițiști (4 cu funcții executive și un ofițer repartizat la comanda biroului).131 Activitatea principală este în prezent implementarea activităților prevăzute în Proiectul „Acțiune integrată pentru combaterea infracțiunilor motivate de discriminare, în special a celor îndreptate împotriva comunităților de romi și asigurarea unui standard de înaltă calitate a serviciului de poliție – PDP3”, finanțat de Norvegia, Mecanism financiar 2014-2021. Proiectul a stat la baza înființării acestui birou și a cuprins, printre alte activități, instruire de specialitate în domeniul investigarii infracțiunilor motivate de ură, inclusiv privind indicatori de prejudecată, la care au participat ofițeri din teritoriu cu atribuții pe această linie de activitate (vezi mai jos detaliat informaţii la Sectiunea VI.B). Ofițerii BIIMU au fost implicați în elaborarea modelului de colectare a datelor statistice privind infracțiunile motivate de ură și fac parte și din grupurile de lucru inter și intraministeriale care au ca obiect investigarea infracțiunilor motivate de ură. În plus, oficiul are rolul de coordonare și monitorizare la nivel național a problemelor din acest domeniu, având și atribuții de cercetare a faptelor cu caracter penal care au ca obiect infracțiuni motivate de ură. La momentul redactării raportului, la nivelul BIIMU erau în investigare un număr de 11 dosare penale.132 Polițiștii consultați pentru acest raport au indicat133 că în cadrul cercetării infracțiunilor motivate de ură, polițiștii ar utiliza o listă de indicatori de discriminare, enumerați la pagina 85 din Ghidul Polițistului de Investigații Criminale editat în anul 2019 de către Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care a fost distribuit tuturor serviciilor de urmărire penală, unde sunt enumerați următorii indicatori: "a. referințe despre victimă: este o persoană care aparține unei comunități protejate; b. referințe despre autor: modul de acțiune este cunoscut autorităților ca fiind specific grupurilor care comit infracțiuni cu un motiv discriminatoriu, a fost implicat în astfel de incidente sau este membru al unui grup care promovează ura, extrema dreaptă, este naționalist, etc.; c. circumstanțe legate de comportamentul autorului: anumite cuvinte rostite la locul faptei, comentarii, gesturi, semne, simboluri, graffiti sau desene la locul faptei; d. circumstanțe legate de ținta infracțiunii: fapta a avut loc în cimitire sau alte spații comune de întâlnire pentru persoane aparținând unor grupuri minoritare; e. împrejurări legate de locul sau momentul săvârșirii faptei: coincide cu o sărbătoare sau o dată relevantă pentru victimă sau a fost săvârșită într-un loc care este general cunoscut sau perceput ca zonă aparținând sau frecventată de un anumit grup minoritar; f. victima sau martorii au perceput fapta ca fiind motivată de prejudecată; g. absența unui motiv (chiar aparent).”134 Aceasta este o listă foarte utilă de indicatori care ar putea fi îmbunătățiți prin exemple concrete de circumstanțe în care sunt comise infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor LGBTI. De exemplu, când se vorbește despre loc sau timp, ghidul ar putea identifica zonele de cruising pentru bărbați gay, cluburi gay şi evenimentele gay pride; atunci când vorbim despre cuvintele rostite la locul infracţiunii, ar fi relevant ca poliția să aibă o listă de cuvinte derogatorii folosite pentru comunitatea 130România, Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. I/1823/26.04.2021, intrând în vigoare la 15.05.2021. A se vedea Inspectoratul General al Poliției Române, Răspunsul nr.511.468/07.07.2022, pct. 43, 46. 131 Informaţiile oferite în luna februarie 2023 direct autorilor raportului indică faptul că ulterior redactării raportului, BIIMU a realizat schema completă – 6 ofiţeri de poliţie. 132 Consultări cu Poliţia Română, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022şi informaţii oferite în luna februarie 2023. 133 Ibid. 134 Ibid. 31 LGBTI. Mai mult, indicatorii trebuie să identifice comunitățile protejate – în cazul nostru, să dea definiții despre ce înseamnă acronimul LGBTI și cine este identificat sub acest acronim. Ca bună practică, este important ca aceste definiții să fie redactate în consultare cu reprezentanții comunității LGBTI. În urma consultării pe acest raport, IGPR a anunţat că va ţine cont de sugestia enunţată mai sus la elaborarea Metodologiei de investigare a infracţiunilor motivate de ură.135 Rămâne totuşi neclar în ce măsură poliţiştii chiar folosesc ghidul de mai sus, care este forţa sa legală, având în vedere că în consultările anterioare, autorităţile au răspuns că polițiștii îşi bazează ancheta exclusiv pe prevederile Codului de procedură penală, care se aplică în general, la investigarea tuturor infracțiunilor penale.136 În acelaşi timp, după doi ani de la publicarea ghidului, atât ECRI137, precum și Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei138 au criticat autorităţile pentru că „nu [au] dezvoltat încă proceduri îmbunătăţile de identificare a indicatorilor de prejudecată şi a atras atenţia că încadrarea corectă a infracţiunilor motivate de ură este esenţială pentru asigurarea funcţionării eficiente a sistemului de justiţie penală împotriva acestor acte.”139 Matricea statistică și metodologia de colectare a datelor în domeniul infracțiunilor motivate de ură, pe care Inspectoratul General al Poliției Române le-a adoptat în mai 2022,140 reprezintă doar instrumente de colectare a datelor și nu o metodologie de investigare, care conține indicatori de prejudecată și cerințe probatorii (vezi informații detaliate de mai sus, în Secțiunea II.B). Aceste neajunsuri sunt esențiale pentru crearea premiselor pentru o anchetă eficientă a infracţiunilor motivate de ură la nivelul poliției. b) La nivelul procurorilor În ceea ce privește nivelul parchetului, nu există procurori specializați în domeniul infracțiunilor motivate de ură, dar există o metodologie de investigare a infracțiunilor motivate de ură. În particular, Parchetul General a adoptat Ordinul 184/2020 pentru aprobarea Metodologiei de investigare a infracțiunilor motivate de ură destinată procurorilor să le folosească în propria activitate de anchetă și în supravegherea anchetei desfășurate de poliție.141 Metodologia nu a fost publicată în Monitorul Oficial și a fost accesată doar în scop de cercetare din partea Ministerului Public. Această metodologie trebuia să fie adoptată în comun de Ministerul Public și de Ministerul Afacerilor Interne, pentru a fi utilizată împreună de poliție și de procurori atunci când investighează infracţiuni motivate de ură.142 Întrucât a fost adoptată doar la nivelul Parchetului General, metodologia poate fi aplicată doar indirect de către poliţia judiciară care investighează infracţiunile motivate de ură, prin intermediul activităţii de supraveghere desfăşurată de procuror conform articolelor 55-56 din Codul de procedură penală, după cum ne-au informat reprezentanţii poliţiei consultaţi pentru acest raport.143 Nu deţinem informaţii dacă s-a înregistrat vreun progres în adoptarea metodologiei şi de către Ministerul Afacerilor Interne. Nota explicativă a metodologiei detaliază raţiunea pentru care a existat necesitatea adoptării acestei îndrumări speciale în investigarea infracțiunilor motivate de ură, făcând referire la mesajul de intoleranță pe care autorii infracțiunilor motivate de ură îl transmit comunității în ansamblu, atenția deosebită pe care legea impune ca procurorii să o acorde în raport cu victima pentru a evita săvârșirea 135 Această precizare a fost oferită de IGPR, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 136 Inspectoratul General al Politiei Romane, Raspunsul nr.511.468/07.07.2022, pct. 49. 137ECRI, Raport privind România (ciclul al cincilea de monitorizare), 5.06.2019 și ECRI, Concluzii privind implementarea recomandărilor în ceea ce privește România Sub rezerva urmăririi interimare, 3.03.2022, CRI(2022)04. 138Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a 1406-a reuniune DH (07-09 iunie 2021) – Note, pct. 3, privind executarea hotărârii CtEDO în cauza Lingurar împotriva României, 16 aprilie 2019, 48474/14. 139 ECRI, Concluzii privind implementarea recomandărilor în ceea ce privește România Sub rezerva urmăririi interimare, 3.03.2022, CRI(2022)04, punctul 2, pagina 5. 140 Inspectoratul General al Politiei Romane, Raspunsul nr.511.468/07.07.2022. 141Parchetul General, Ordinul 184/2020 pentru aprobarea Metodologiei de cercetare a infracțiunilor motivate de ură. 142Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a 1355 - a reuniune (23-25 septembrie 2019), punctul 4, CM/Notes/1355/H46-30. 143 Consultări cu Poliţia Română, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 32 discriminării sau victimizării secundare și rolul procurorilor în dovedirea prejudecăţii drept motiv pentru comiterea infracțiunilor motivate de ură. Potrivit metodologiei, prejudecata poate rezulta ex re, din modul în care a fost săvârșită infracțiunea sau dintr-o serie de indicatori, enumerați în lista de indicatori, care ar trebui verificați de organele de drept. Există doar doi indicatori de părtinire specifici privind infracțiunile motivate de ură anti-LGBTI exemplificați în metodologie: victima aparține unei minorități sexuale; suspectul este membru al unui grup care promovează homofobia. Ca atare, alți indicatori comuni, cum ar fi desfăşurarea unui eveniment LGBT, limbajul homofob sau apropierea de o locaţie LGBT, nu sunt enumerați în mod specific ca indicatori de prejudecată. Metodologia conține, de asemenea, îndrumări practice privind colectarea de probe cu privire la mobilul infracţiunii motivate de ură. Metodologia conține prevederi cu privire la procedura de urmat în legătură cu victimele infracțiunilor motivate de ură, inclusiv referirea acestora către serviciile de asistență pentru victime, asigurarea confidențialității în timpul investigațiilor și menținerea comunicării cu victimele și accesul la informații despre derularea investigațiilor. Metodologia oferă un set specific de pași în relația cu victima violenței fizice. La finalul cercetării, când nu a fost stabilită răspunderea penală, metodologia îndreaptă procurorul să sesizeze cauza către alte autorități competente, printre care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.144 c) Infracţiunea motivată de ură comisă de oamenii legii Nu există prevederi specifice pentru asigurarea unei proceduri independente pentru infracțiunile motivate de ură și/sau incidentele motivate de ură presupus a fi comise de personalul care aplică legea, în afară de urmărirea penală desfăşurată de procurori. Ca regulă generală, doar procurorii (nu polițiștii) vor cerceta presupusele infracțiuni comise de polițiștii care efectuează cercetări penale.145 Pentru restul polițiștilor, cercetările penale pot fi efectuate de alți polițiști sub supravegherea procurorilor. Rechizitoriul se depune la instanță, care se pronunță asupra condamnării. Toate procedurile disciplinare sunt suspendate până la încheierea urmăririi penale. În anul 2021, a fost emis un ordin al Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care se urmăreşte eficientizarea anchetelor penale în cauzele în care agenţii statului sunt cercetaţi pentru fapte de rele tratamente comise în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Ordinul introduce monitorizarea în mod special a acestor cauze şi preluarea investigaţiei la nivelul unităţilor superioare de parchet, în urma analizei modului de instrumentare.146 Ordinul vizează cauzele în care se efectuează urmărirea penală având drept obiect infracțiunile de cercetare abuzivă prevăzută de art. 280 Cod penal, supunere la rele tratamente prevăzută de art. 281 Cod penal, tortură prevăzută de art. 282 Cod penal și purtare abuzivă prevăzută de art. 296 Cod penal, comise de polițiști, funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor și/sau jandarmi.147 d) Investigarea ineficientă a infracțiunilor motivate de ură În ultimii 16 ani, niciuna dintre plângerile de infracțiuni motivate de ură depuse de persoane LGBTI cu sprijinul ONG-urilor din București și din restul țării nu a condus la deschiderea de urmăririi penale împotriva unor persoane, cu atât mai puţin la rechizitori și condamnări. Mai mult, ONG-urile declară că urmăririle penale in rem durează mult timp (peste intervalul de timp rezonabil pentru strângerea și scoaterea la iveală a tuturor probelor) și nu toate probele disponibile sunt luate în considerare de către oamenii legii.148 Ilustrativă pentru această concluzie este constatarea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele privind incidentele homofobe, pe care le prezentăm în continuare. 144Ibid. 145România, Legea 218/2002 privind Statutul polițistului (Legea nr. 218/2002 privind statutul polițistului), art.27. 146 Ordinul nr. 59 din 9 aprilie 2021 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 147 Această precizare a fost oferită de Parchetul General, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 148Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a 1419-a reuniune (decembrie 2021) (DH) - Regula 9.2 - Comunicarea unui ON