Vezi raport RO

alin.47-50, publicată în Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai 2022 57România, Legea nr.60/1991 privind adunările publice (Legea 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice), din 23 septembrie 1991, articolul 29, republicată în Monitorul Oficial nr.186 din 14.03.2014. 58 Informaţii mai detaliate au fost oferite de Ministerul Justiţiei, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, din 4 octombrie 2022, de la Biblioteca Naţională, Bucureşti. A se vedea Anexa 3 MJ. 18 împotriva unei persoane.59 Prin urmare, nu se poate dovedi eficacitatea cu care se aplică prevederile legale în vigoare când este vorba despre criteriul orientare sexuală. c) Pedepsirea discursului instigator la ură Legea penală română pedepsește discursul instigator la ură în temeiul unei dispoziții generale din Codul penal, articolul 369 (Incitarea la violență, ură sau discriminare) și a două legi penale speciale care nu se aplică discursului instigator la ură împotriva comunităţii LGBTI, deoarece acestea se concentrează pe discursurile instigatoare la ură antisemite și rasiste60. Articolul 369 din Codul penal pedepsește Incitarea la violență, ură sau discriminare ca fiind fapta de: „[i]ncitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte… .” O astfel de infracțiune se pedepsește cu închisoare de la șase luni la 3 ani sau cu amendă.61 Curtea Constituțională a clarificat conținutul infracțiunii, într-o decizie mai sus citată.62 Acţiunea de incitare la violență, ură sau discriminare este îndreptată către public, ceea ce înseamnă un număr nedeterminat de persoane.63 După cum a subliniat Judecătoria Miercurea Ciuc , într-un dosar în care era vorba despre presupuse fapte de incitare la violență asupra maghiarilor, infracțiunea pedepsită la art. 369 din Codul penal nu are drept scop răspândirea de idei în scop de informare, prezentare, sensibilizare, sub formă de propagandă care este „un mod insidios de însămânțare a urii, implicând o acțiune sistematică” (aceste acte fiind reglementate de Art.15 din Legea antidiscriminare, detaliate mai jos în această secțiune), ci acţiunea de incitare presupune „îndemnarea, instigarea publicului la un rezultat imediat, nu unul viitor”.64 Prin urmare, în caz de Incitare, făptuitorul urmărește ca publicul să adopte imediat un anumit comportament, ceea ce dă gravitate acţiunii, prin „crearea unei amenințări la adresa bunei înțelegeri între membrii societății”.65 În același timp, așa cum a subliniat Curtea Constituțională, incitarea la violență, ură sau discriminare este o infracțiune de pericol și nu o infracțiune de rezultat, în sensul că „este necesar și suficient ca incitarea să fie de natură a crea sau 59Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a 1419-a reuniune (decembrie 2021) (DH) - Regula 9.2 - Comunicarea unui ONG (Coaliția Anti- Discriminare din România) (18.11.2021) în cauza MC și AC v. România (Cererea nr. 12060/12): „- În vara anului 2019, Asociația ACCEPT a depus două plângeri penale la Secția de Poliție numărul 8 împotriva unui vecin din apropierea sediului organizației noastre care a amenințat și hărțuit persoane LGBTIQ+ venite în comunitate pentru a lua parte la grupuri de suport. Într-un caz, făptuitorul a distrus parțial mașina unei femei transgender. Pentru una dintre cele două plângeri am fost chemați, împreună cu victimele infracțiunilor motivate de ură, la audieri la poliție abia anul acesta, iar pentru a doua plângere nu am primit niciun răspuns. - În decembrie 2020, Asociația ACCEPT a depus două plângeri penale la Secţia de Poliție numărul 8. Una dintre plângeri a fost făcută ca urmare a vandalizării picturii curcubeu pe care voluntarii asociației au desenat-o pe clădirea sediului ACCEPT […]. Niciuna dintre aceste două plângeri penale nu a determinat autoritățile în vreun fel să investigheze cine este autorul acestor infracţiuni motivate de ură.” 60România, Ordonanța de Urgență a Guvernului 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid împotriva umanității și crime de război (Ordonanță de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război), din 13.02.2002, publicată în Monitorul Oficial nr.214/ 28.03.2002. România, Legea 2/2021 privind anumite măsuri de prevenire și combatere a antițiganismului (Legea nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului), din 4.01.2021, publicată în Jurnalul Oficial nr.8/5.01.2021 . 61România, Codul penal din 2009 (Legea 286/2009) ( Codul Penal din 2009 (Legea nr. 286/2009) ), din 17 iulie 2009, art. 369, modificat prin Legea 170/2022 din 3.06.2022, publicată în Jurnalul Oficial nr.548 din 6.06.2022. 62 Curtea Constituțională a României, Decizia nr.228/2022 , din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai 2022. 63Curtea Constituțională a României, Decizia nr.228/2022 , din 28 aprilie 2022, alin.36, publicată în Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai 2022. 64Judecatoria Miercurea Ciuc, Sentinta penala nr. 723/2021, din 10.11.2021. 65 Ibid. 19 amplifica sentimentele publicului de adversitate și intoleranță, starea de pericol pentru valorile protejate fiind prezumată de legiuitor”, nu este nevoie să se demonstreze că un astfel de rezultat a existat efectiv. Incitarea la violență, ură sau discriminare este o singură infracțiune și nu trei infracțiuni diferite cu pedepse diferite și rămâne la latitudinea judecătorului să decidă o pedeapsă proporțională, în funcție de virulența discursului, printre alte aspect relevante. Mai mult, infracțiunea nu poate fi săvârșită decât cu intenție,66 în condițiile în care fapta de incitare la violență, ură sau discriminare se pedepsește potrivit art. 369, numai atunci când se întemeiază pe unul dintre criteriile protejate enumerate în mod expres în lista restrânsă, un anumit criteriu trebuie să fi fost „considerat de către făptuitor drept cauză de inferioritate a unei persoane în raport cu alte persoane și susceptibil de a genera sentimente de ură sau dorința de a discrimina o categorie socială”.67 Orientarea sexuală este inclusă în mod explicit în listă, deci este un criteriu protejat, în timp ce identitatea de gen nu este protejată, pe baza aprecierii făcute de Curtea Constituțională în decizia sus-menționată, constatând că criteriile protejate din definirea infracțiunii trebuie să fie enumerate explicit de lege, în caz contrar legea penală nu este clară și previzibilă: „Dispoziţiile penale supuse controlului sunt formulate într-un sens larg, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi din perspectiva altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii. [ Curtea]... consideră necesară reglementarea criteriilor pe baza cărora se poate defini un grup de persoane împotriva căruia (în ansamblu sau individual, ca membru) poate fi săvârșită fapta de instigare publică la violenţă, ură sau discriminare, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a legii penale.”68 Până la finele anului 2021, nu exista nicio urmărire penală pentru incitarea la violență, ură sau discriminare pe criterii de orientare sexuală sau identitate de gen.69 Discursul instigator la ura poate fi pedepsit şi în condiţiile legii civile, într-o acţiune civilă în delict civil70 sau de drept administrativ, de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, conform Legii antidiscriminare, citată mai sus.71 Legea anti-discriminare definește discursul instigator la ură ca fiind: „orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia." 66Curtea Constituțională a României, Decizia nr.228/2022 , din 28 aprilie 2022, alin.44, publicată în Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai 2022. 67Curtea Constituțională a României, Decizia nr.228/2022 , din 28 aprilie 2022, alin.39, publicată în Monitorul Oficial nr.532 din 31 mai 2022. 68Curtea Constituțională a României, Decizia nr.561/2021 din 15 septembrie 2021 , alin.34, publicată în Monitorul Oficial nr.1076 din 10 noiembrie 2021. 69 Informaţii oferite în luna februarie 2023 direct autorilor raportului indică faptul că la nivelul IGPR în cursul anului 2022 au fost înregistrate (s-a început urmărirea penală in rem) un număr de 7 infracţiuni prevăzute și pedepsite de art. 369 Cod penal, pe motiv de orientare sexuală. 70România, Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și pedepsirea tuturor formelor de discriminare (Ordonanta 137/2000 privind prevenirea și sancţionarea tuturor formelor de discriminare), art.27.(1), republicată în Monitorul Oficial nr.166 din 07.03.2014. 71România, Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și pedepsirea tuturor formelor de discriminare (Ordonanta 137/2000 privind prevenirea și sancţionarea tuturor formelor de discriminare), art.20.(1), republicată în Monitorul Oficial nr.166 din 07.03.2014. 20 Criteriul identității de gen nu este prezent în listă, dar pentru că este o prevedere de drept administrativ, și nu o prevedere de drept penal, conform Curții Constituționale, lista de criterii este neexhaustivă, ceea ce înseamnă că identitatea de gen ar fi protejată implicit.72 Pedepsele administrative pot consta într-un avertisment scris sau o amendă cuprinsă între 200 euro (1.000 lei) și 6.000 euro (30.000 lei) dacă discriminarea a fost împotriva unei persoane și 400 euro (2.000 lei) și 20.000 euro (100.000 lei), dacă discriminarea a fost împotriva unui grup de persoane sau a unei comunităţi.73 Legea 504/2002 privind audiovizualul74 și Codul de reglementare a conținutului audiovizual75 interzic toate programele care conțin orice formă de incitare la ură pe motive de rasă, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală. Identitatea de gen nu este reglementată în mod explicit de aceste prevederi legale. Mai mult, Legea 148/2000 privind publicitatea interzice publicitatea care include discriminarea pe criterii de rasă, sex, limbă, origine, origine socială, identitate etnică sau naționalitate. Orientarea sexuală și identitatea de gen nu sunt acoperite în mod explicit.76 2. Revizuirea cadrului legal existent și a propunerilor de cadru legislativ/de politici Singura evaluare independentă a cadrului juridic și politic privind infracțiunile motivate de ură anti- LGBTI a fost efectuată în cadrul executării hotărârilor CtEDO, MC și AC c. România77 și Asociația ACCEPT și alții c. România.78 Cele două hotărâri se referă la lipsa unei investigații eficace a plângerilor de violență homofobă și abuz verbal în preajma unor evenimente publice, precum marșul gay pride din 2006 organizat la București, în primul caz, și o proiecție publică a unui film în timpul lunii istoriei gay 2013, în al doilea caz. Cu toate acestea, executarea hotărârilor judecătorești se limitează la lipsa unei investigații eficiente a infracțiunilor motivate de ură (pe care le vom detalia mai jos) și nu evaluează modul în care cadrul legal și politic răspunde nevoilor victimelor din grupul LGBTI. Cele mai recente recomandări făcute de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, în noiembrie 2021, au îndemnat autoritățile să: furnizeze informații cu privire la sfera și conținutul măsurilor instituționale, practice și de consolidare a capacităților propuse pentru a îmbunătăți răspunsul justiției penale la infracțiunile motivate de ură și intervalul de timp prevăzut pentru implementarea acestora, să abordeze deficiențele dispozițiilor de drept penal care pedepsesc incitarea la ură sau discriminare, așa cum a remarcat recent Curtea Constituțională, să își finalizeze rapid planurile de modernizare a sistemului existent de colectare a datelor relevante și să continue monitorizarea îndeaproape a impactului acțiunilor de a asigura un răspuns eficient al dreptului penal la infracțiunile motivate de ură.79 Comitetul a recunoscut cooperarea autorităților care aplică legea cu organismul național de egalitate, Unitatea SOGI și societatea civilă, în special în domeniul consolidării capacităților.80 72Curtea Constituțională a României, Decizia nr.561/2021 din 15 septembrie 2021, alin.27-32, publicată în Monitorul Oficial nr.1076 din 10 noiembrie 2021. 73România, Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și pedepsirea tuturor formelor de discriminare (Ordonanta 137/2000 privind prevenirea și sancţionarea tuturor formelor de discriminare), art.26, republicată în Monitorul Oficial nr.166 din 07.03.2014. 74România, Legea 504/2002 privind audiovizualul ( Legea 504/2002 a audiovizualului ), din 11.07.2002, articolul 40, publicată în Monitorul Oficial nr.534 din 22.07.2002. 75România, Consiliul Național al Audiovizualului, Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual (Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual), din 24.02.2011, articolul 47, publicată în Monitorul Oficial nr.174. din 11.03.2011. 76România, Legea 148/2000 privind publicitatea (Legea 148/2000 privind publicitatea), din 26.07.2000, articolul 6, publicată în Monitorul Oficial nr.359 din 02.08.2000. 77Curtea Europeană a Drepturilor Omului, MC și AC împotriva României, cererea nr.1260/12, hotărârea din 12 aprilie 2016. 78Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Asociația ACCEPT și alții împotriva României , cererea nr.19237/16, hotărâre din 1 iunie 2021. 79Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, a 1419 - a reuniune (30 noiembrie – 02 decembrie 2021), CM/Notes/1419/H46-27. 80 Ibid. 21 Modificările propuse ale definiției instigării la violență, ură sau discriminare, conform hotărârilor Curții Constituționale, făcute de Comitetul de Miniștri, menționate la paragraful de mai sus și susținute de mai multe organizații ale societății civile în diferite ocazii,81au fost implementate de Parlament prin adoptarea modificării articolului 369 din Codul penal, care a intrat în vigoare la 9 iunie 2022.82 Nu există alte propuneri de modificare a prevederilor legale în domeniul infracțiunilor motivate de ură susținute de Guvern sau dezbateri ale societății civile în acest sens, la momentul redactării acestui raport. B. Răspuns și cooperare instituțională Nu există mecanisme de coordonare privind infracțiunile motivate de ură/discursul instigator la ură sau cu privire la colectarea de date privind infracțiunile motivate prin ură/discursul instigator la ură. În februarie 2022, primul-ministru a înființat un comitet format din reprezentanţi ai diferitelor ministere,83 sub coordonarea unui secretar de stat în cadrul Cancelariei primului-ministru, care va monitoriza implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, pentru perioada 2021-2023 și Planul său de acțiune.84 Această strategie se concentrează pe combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, prin îmbunătățirea colectării datelor și a legislației existente, evaluarea și actualizarea programelor de formare, inclusiv a celor pentru organele de drept și pentru judecători și procurori, evaluarea și actualizarea programelor școlare, dezvoltarea de programe culturale pilot, consolidarea eforturilor României la nivel internațional.85 Problemele legate de discursul motivat de ură sau infracțiunile motivate de ură împotriva comunității LGBTI nu sunt abordate de strategie și planurile de acțiune ale acesteia, iar organizațiile societății civile LGBTI nu au fost consultate în procesul de elaborare a strategiei și în implementarea acesteia. În 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a apreciat „sinergiile promițătoare