Vezi raport RO

ntervenție multidisciplinară și interinstituțională în acordarea serviciilor de sprijin și protecție pentru victimele infracțiunilor), publicată în Jurnalul Oficial nr.587 din 13.05.2021. 37 aceste instituții, pașii care trebuie urmați în asistența unei victime, etc. Modificările adoptate în 2019 la Legea 211/2004 prevăd că evaluarea victimelor, respectiv procesul de identificare a nevoilor de asistenţă şi protecţie, precum şi a serviciilor de sprijin şi protecţie adecvat, va avea în vedere caracteristicile personale ale victimei.166 Nu există o detaliere a acestor caracteristici personale în lege şi nicio referire la ele în Metodologia din 2021. Mai mult, nu avem informaţii că identitatea de gen și orientarea sexuală ar fi în vreun fel vizată, cu consecinţe în practică, din moment ce serviciile de suport pentru victime nu vizează în mod special victimele infracţiunilor motivate de ură în general şi a infracţiunilor motivate de ură anti-LGBTI în special. Faptul că tot în 2019, a fost introdus principiul general al nediscriminării, criteriul orientării sexuale fiind explicit menţionat, dar nu şi identitatea de gen, nu acoperă nevoia de a exista măsuri speciale pentru victimele infracţiunilor motivate de ură anti- LGBTI. Sistemul public existent de sprijinire a victimelor nu are protocoale specifice sau alte măsuri dedicate victimelor infracțiunilor motivate de ură anti-LGBTI, nici măcar pentru anumite grupuri LGBTI cu vulnerabilitate sporită, cum ar fi persoanele LGBTI cu dizabilități sau adolescenții LGBTI. 167 Totodată, Ministerul Muncii, consultat pentru acest raport, a indicat că serviciile de informare, sprijin și protecție a victimelor infracțiunilor prevăzute în Legea 211/2004 trebuie să urmeze principiile generale, precum respectarea nevoilor victimei, evitând victimizarea, respectarea demnității umane, nediscriminarea și participarea victimei la procesul decizional.168 Prin nediscriminare, Ministerul Muncii înțelege recunoașterea statutului de victimă și asigurarea faptului că accesul la serviciile de sprijin și protecție se realizează fără discriminare pe baza unor criterii precum: rasă, naționalitate, cetățenie, origine etnică sau socială, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, bunuri, handicap, vârstă, sex, orientare sexuală, statutul lor în ceea ce privește reședința sau sănătatea.169 Serviciile de asistență juridică sunt disponibile victimelor infracțiunilor motivate de ură anti-LGBTI, similar altor victime ale infracțiunilor, cu condiția ca venitul lor lunar pe membru de familie să nu fie mai mare decât salariul minim brut lunar, în anul în care au depus cererea şi ca victima să fi depus plângere penală în 60 de zile de la momentul incidentului.170 Adăposturile sunt concepute pentru femeile și copiii care sunt victime ale violenței domestice (într-un cuplu heterosexual) și pentru persoanele fără adăpost, nu pentru victimele LGBTI ale violenței.171 Ministrul Muncii a comunicat în consultările pentru acest raport că, în conformitate cu art.3 din legea 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi cu principiile privind nediscriminarea, auto-determinarea şi egalitatea de şanse din Legea 292/2011 a asistenţei sociale, o femeie care fuge de violența unei partenere lesbiană trebuie să fie acceptată într-un adăpost pentru victimele violenţei domestice; totuşi, autorităţile nu au putut indica numărul lesbienelor care au fost asistate în ultimii cinci ani.172 O abordare heteronormativă exclude și discriminează automat alte categorii de victime ale violenței domestice care aparțin comunității LGBTI: femeile trans victime ale violenței domestice care nu au parcurs procedura de recunoaştere juridică a genului nu sunt acceptate în adăpost, deoarece doar victimele care au sexul feminin în actul de identitate se califică; de asemenea, tinerii LGBTI nu se califică pentru adăpost, în ciuda faptului că sunt victime ale violenței în familie, din partea părinților 166 Ordonanță de urgență 24/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, precum şi a altor acte normative, Art.I pct.9, art.39 alin.2 lit.c publicată în Jurnalul Oficial nr.274 din 10.04.2019. 167Legea 211/2004 privind anumite măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor (Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor), publicată în Monitorul Oficial nr.505 din 27.05. 2004. 168 Consultări cu Ministerul Muncii, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 169 Consultări cu Ministerul Muncii, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 170Legea 211/2004 privind anumite măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor (Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor), art.15-16, publicată în Jurnalul Oficial nr.505 din 27.05.2004. 171A se vedea România, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Răspunsul din 18 iulie 2022 la întrebările 2 și 5. 172 Consultări cu Ministerul Muncii, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 38 lor. Asistenţii sociali, poliţiştii şi personalul instanţelor nu sunt obligați să primească instruire la un nivel adecvat contactului lor cu victimele. ONG-urile care lucrează pentru comunitatea LGBTI oferă sprijin juridic și psihologic victimelor LGBTI, dar aceste servicii depind de profesioniști care lucrează pro bono sau de finanțare bazată pe proiecte de la donatori privați sau finanțare UE. Finanțarea publică de la bugetul de stat nu este disponibilă pentru serviciile de sprijinire a victimelor pentru persoanele LGBTI. În general, finanțarea de stat pentru ONG-urile care oferă sprijin victimelor violenței domestice, traficului sau victimelor copii se bazează pe proiecte, atunci când ONG-ul are un parteneriat cu o anumită autoritate publică sau a câștigat o cerere de propuneri, de obicei pentru servicii sociale sau campanii de informare. Sprijinul este limitat și pe termen scurt, ceea ce afectează sustenabilitatea și planificarea activităților ONG- urilor. Autoritățile publice nu colectează informații despre imaginea generală a ajutorului de stat acordat ONG-urilor care oferă servicii de sprijinire a victimelor, ceea ce sugerează o finanțare oarecum nesistematică și limitată a organizațiilor de sprijin. B. Probleme de implementare Nu există măsuri de politică publică privind protecția victimelor, cu excepția unei prevederi introduse în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, adoptată de Ministerul Justiției, care planifică instruiri pentru judecători și procurori cu privire la metodele de audiere a victimelor infracțiunilor cu un accent deosebit pe victimele infracțiunilor sexuale și pe impactul traumei complexe, ca parte a obiectivului specific de dezvoltare a competențelor practice pentru aceste categorii de profesioniști în drept.173 Strategia menționată mai sus nu prevede un accent deosebit asupra victimelor LGBTI ale infracțiunilor motivate de ură. Proiectul „Protecția victimelor infracțiunilor”, implementat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (parte a Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021) în parteneriat cu Ministerul Justiţiei, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din București, sectoarele 2-5, are ca obiectiv general să contribuie la asigurarea unui sistem de justiție penală eficient, accesibil și calitativ pentru copiii victime ale infracțiunilor, respectiv pentru victimele infracțiunilor motivate de ură, cu un accent special pe populația de etnie romă. În ceea ce priveşte victimele infracţiunilor motivate de ură se urmăreşte îmbunătățirea răspunsului sistemului de justiţie în materie penală la infracțiunile motivate de ură și a mecanismelor de protecție și asistență pentru victimele infracțiunilor motivate de ură, prin combinarea activităților de cercetare, analiză, colectare de date, formare profesională şi implicarea reprezentanţilor societății civile. Contribuția FR A în acest proiect va fi una substanțială, având în vedere experiența Agenției în materie, asistența tehnică oferită asigurând obiectivitatea şi neutralitatea livrabilelor proiectului. Rezultatele analizei tematice vor sta la baza construcției celorlalte activități referitoare la elaborarea de ghiduri privind identificarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor motivate de ură, elaborarea programei de formare profesională, respectiv constituirea unui Grup de lucru la nivel înalt privind infracțiunile motivate de ură.174 Două proiecte implementate în prezent de Consiliul Superior al Magistraturii vizează îmbunătățirea nivelului de încredere în justiție și creșterea gradului de conștientizare cu privire la drepturile petenţilor, în special drepturile grupurilor vulnerabile.175 Cu toate acestea, victimele infracțiunilor 173 România, Ministerul Justiției, Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 (Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022- 2025), Acțiunea 3.2.1 pag. 45, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.436 din 30 martie 2022, publicată în Jurnalul Oficial nr.322bis din 2 aprilie 2022. 174 Informaţii despre proiect sunt disponibile aici. 175 România, Consiliul Superior al Magistraturii, Răspunsul nr.8622/2022 din 19 iulie 2022. 39 motivate de ură și persoanele LGBTI nu sunt identificate ca grupuri vulnerabile prin aceste inițiative. În primul proiect, Consiliul Superior al Magistraturii a actualizat și a publicat176 în anul 2019 un pachet care conține informații cu accent pe drepturile grupurilor vulnerabile și o campanie de informare, lansată pe data de 12 august 2022, care abordează inclusiv drepturile grupurilor vulnerabile și liberul acces la justiție;177 nu există niciun indiciu că victimele infracțiunilor motivate de ură și persoanele LGBTI sunt acoperite de definiția grupului vulnerabil utilizat în acest proiect.178 În cadrul celui de-al doilea proiect, Consiliul Superior al Magistraturii organizează 9 sesiuni de formare privind accesul la justiție al grupurilor vulnerabile pentru profesioniștii din domenii non-juridice, spre exemplu personal din cadrul autorităților locale sau reprezentanți ai ONG-urilor, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la provocările întâmpinate de comunitățile de romi și alte grupuri vulnerabile și creșterea capacității de diseminare a informațiilor despre mecanismele de asistență juridică disponibile pentru aceste grupuri.179 De asemenea, se vor organiza 2 conferințe pe aceeași temă, cu participarea profesioniștilor din domeniul juridic (judecători, procurori, etc.) și din domeniul non- juridic.180 VII. Secțiunea V: Protecția împotriva infracțiunilor motivate de ură anti-LGBTI în detenție CM/Rec (2010)5, Secțiunea IA 4 4. „Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a asigura siguranța și demnitatea tuturor persoanelor aflate în închisoare sau în alte moduri private de libertate, inclusiv a persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender și, în special, să ia măsuri de protecție împotriva agresiunii fizice, violului și altor forme de abuz sexual, fie că au fost comise de alți deținuți sau de personal; ar trebui luate măsuri pentru a proteja și respecta în mod adecvat identitatea de gen a persoanelor transgender.” A. Măsuri în vigoare pentru a asigura siguranța și demnitatea deținuților Regulile de executare a pedepselor181 stabilesc un statut separat pentru persoanele private de libertate care sunt persoane vulnerabile, iar orientarea sexuală este unul dintre primele criterii de vulnerabilitate identificate în mod explicit de regulament. Comisia pentru stabilirea, individualizarea și modificarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate ia decizia de a considera o persoană vulnerabilă, pe baza identificării acesteia ca aparținând unuia dintre criteriile protejate, cumulat cu prezența unui pericol pentru respectiva persoană, pentru ceilalți sau pentru centrul de detenție.182 Această hotărâre poate interveni la începutul sau pe durata perioadei de detenție, la cererea motivată a persoanei în cauză, a altor persoane private de libertate sau din oficiu când apare pericolul descris mai sus, constatat pe baza analizei documentelor, a observaţiilor specialiştilor care 176 https://drive.google.com/file/d/1lVUlKFFZ8WwGBBQ1xOfWZ-n-_RxPiJu3/view 177 https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=b4b1b782-c285-4682-8f48-dcf5546c61c8-InfoCSM 178Titlul proiectului este „TAE- Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”. A se vedea România, Consiliul Superior al Magistraturii, Răspunsul nr.8622/2022 din 19 iulie 2022. 179România, Consiliul Superior al Magistraturii, Răspunsul nr.8622/2022 din 19 iulie 2022. 180 Consultări cu Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza primului draft al Analizei tematice 2022, 26.09.2022. 181România, Regulamentul din 2016 privind aplicarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Regulamentul din 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispusă de organele judiciare în cursul procesului penal), art.34-36, publicată în Monitorul Oficial nr.271 din 11.04.2016. 182România, Regulamentul din 2016 privind aplicarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Regulamentul din 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispusă de organele judiciare în cursul procesului penal), art.35, publicat în Monitorul Oficial nr.271 din 11.04.2016. 40 asigură evaluarea multidisciplinară a deținuților sau a informărilor primite de la personalul unității, în urma solicitării scrise formulate de către persoana privată de libertate. Identificarea vulnerabilității, pe criteriul orientării sexuale, se realizează, la nivelul unităților penitenciare subordonate, conform unde proceduri interne privind identificarea persoanelor private de libertate cu potențial de discriminare/risc de vulnerabilitate.183 Scopul procedurii vizează definirea conceptului de vulnerabilitate, stabilirea criteriilor de identificare a persoanelor vulnerabile, a modului de lucru cu acestea și de consemnare a datelor în documentele specifice, precum și a măsurilor de siguranță și monitorizare dispuse de administrația locului de deținere, atunci când se impune. Orientarea sexuală şi ceea ce procedura denumeşte „identitatea sexuală” sunt corect definite: ”Orientare sexuală - este definită ca atracția emoțională, sexuală sau afectivă constantă față de indivizi de un anume gen. (...). Identitate sexuală - modul în care fiecare individ se percepe din punct de vedere psihologic, ca bărbat sau ca femeie. (...)”.184 În sprijinul aplicării măsurilor de protecţie, psihologul are responsabilitatea completării, în Fișa psihologică din Dosarul de Educație și Asistență Psihosocială a deținutului, a potențialului de discriminare/vulnerabilitate, în cazul celor cu vulnerabilități generate de orientarea sexuală, precum și a monitorizării acestora pe timpul executării măsurilor sau pedepselor privative de libertate.185 Măsurile de protecție constau în: plasarea temporară a persoanei vulnerabile într-o altă cameră de detenție în vederea eliminării factorilor de risc, la hotărârea directorului centrului de detenție, stabilirea locurilor, perioadelor de timp, itinerariilor și persoanelor care întâlnesc respectivul deținut, desemnarea de personal cu experiență pentru protecția, escorta, supravegherea, monitorizarea sau intervenția operativă, instituirea unui sistem de răspuns rapid de către persoanele cu putere de decizie în cazul manifestării pericolului potențial, examinarea rapidă a tuturor petițiilor introduse de deținuți, familiile acestora sau terți privind acuzațiile de acte de violență, desfășurarea unor programe educaționale adecvate, precum și asistență psihologică și socială. În cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente, se poate produce transferul în alt penitenciar sau într-un spital-penitenciar.186 Nu există o prevedere explicită care să introducă regula conform căreia măsurile de protecție ar trebui să evite plasarea deținuților LGBTI în izolare, dar modul în care este interpretat regulamentul lasă impresia că scopul urmărit nu este de a impune o măsură de izolare, ci o măsură de protecție. Mai mult, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) ne-a comunicat în urma consultărilor pentru acest raport că măsurile întreprinse de administrația penitenciarului urmăresc protejarea drepturilor și evitarea discriminării, neavând un caracter sancționatoriu (de tipul izolării) şi că pe durata clasificării, aceste măsuri de protecţie sunt monitorizate de către personalul de specialitate responsabil. Sunt necesare mai multe informații de la autorități dacă și cum aceste măsuri de protecție sunt efectiv accesate în