Vezi raport RO

practică și dacă deținuții LGBTI sunt plasați în mod obișnuit în izolare. De exemplu, ne lipsesc informaţii în câte cazuri s-a luat măsura de protecţie a plasării într-o altă cameră de detenţie din motiv de orientare sexuală şi ce procent reprezintă din numărul total de cazuri când se aplică această măsură de protecţie; ANP ne-a comunicat în consultările pe acest raport că la nivelul instituţiei nu sunt centralizate date statistice relaționate exclusiv criteriului de vulnerabilitate orientare sexuală.187 De asemenea, nu avem informaţii ce măsuri au în vedere autorităţile pentru a evita transformarea acestei măsuri de protecţie în măsură de izolare. 183 Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Procedura P.S./DRS-DM-DSDRP-005 privind identificarea persoanelor private de libertate cu potențial de discriminare/risc de vulnerabilitate. 184 Id., Expunere de motive. 185 Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Procedura P.S./DRS-DM-DSDRP-005 privind identificarea persoanelor private de libertate cu potențial de discriminare/risc de vulnerabilitate. 186România, Regulamentul din 2016 privind aplicarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Regulamentul din 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispusă de organele judiciare în cursul procesului penal), art.36, publicat în Monitorul Oficial nr.271 din 11.04.2016. 187 Această precizare a fost oferită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 41 Persoanelor lipsite de libertate care sunt transgender şi nu și-au schimbat sexul în actele de stare civilă nu li se oferă posibilitatea de a fi repartizați într-o unitate pentru bărbați sau pentru femei, pe baza identității lor de gen autodeterminate. Identitatea de gen nu este menționată în mod explicit în lista criteriilor de vulnerabilitate din regulamentul de mai sus, dar termenii „identitate sexuală”188 şi „transgender”189 sunt definiţi pe larg în procedura privind identificarea persoanelor private de libertate cu potenţial de discriminare/risc de vulnerabilitate. Aşadar, unităţile penitenciar trebuie să citească şi acest criteriu în lista deschisă care se încheie cu sintagma „orice alte situații, stări sau circumstanțe similare care pot crea o vulnerabilitate pentru deţinut” din Regulament şi să aplice procedura de mai sus.190 Sunt necesare mai multe informații de la autorități dacă și cum sunt aplicate aceste măsuri de protecție deținuților trans. De exemplu, nu avem informații câte persoane transgender au cerut și au primit măsurile de protecție descrise mai sus sau alte măsuri de protecție, dacă există și câte persoane transgender au fost transferate în camere de protecție în ultimii cinci ani. B. Probleme de implementare Nu există cursuri specifice privind siguranța și demnitatea deținuților LGBTI pentru lucătorii din penitenciare. Nu există un program special de monitorizare a drepturilor deținuților care să se concentreze pe nediscriminarea bazată pe orientarea sexuală și identitatea de gen, astfel încât problemele care afectează aceste persoane sunt necunoscute. C. Mecanismul de plângere disponibil Mecanismul general de plângere în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care supraveghează respectarea drepturilor în detenție este disponibil tuturor deținuților.191 Nu există măsuri speciale de protecție pentru deținuții LGBTI, cu excepția celor descrise mai sus. Art.52 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare prevede că în cazul în persoanei condamnate i-a fost afectată în mod grav sănătatea ori integritatea corporală, personalul medical are obligația de a întocmi un referat medical, de a consemna în fișa medicală cele constatate, precum și declarațiile persoanei condamnate în legătură cu acestea sau cu orice altă agresiune și de a anunța conducerea unității. În plus, administrația penitenciarului are obligaţia legală de a înștiința, de îndată, judecătorul de supraveghere a privării de libertate, parchetul 188 Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Procedura P.S./DRS-DM-DSDRP-005 privind identificarea persoanelor private de libertate cu potențial de discriminare/risc de vulnerabilitate, Secţiunea 1. Expunere de motive, „Identitate sexuală - modul în care fiecare individ se percepe din punct de vedere psihologic, ca bărbat sau ca femeie.” 189 Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Procedura P.S./DRS-DM-DSDRP-005 privind identificarea persoanelor private de libertate cu potențial de discriminare/risc de vulnerabilitate, Secţiunea 1. Expunere de motive, „Transgender - este un termen umbrelă folosit pentru a descrie acele persoane a căror identitate sau expresie de gen diferă de așteptările convenționale date de sexul atribuit lor la naștere. Această categorie cuprinde: transsexualii - care trăiesc sau doresc să trăiască permanent ca membri ai sexului opus, travestiții - care se îmbracă în hainele sexului opus, persoanele intersex - care din punct de vedere genetic nu pot fi încadrate în niciunul dintre cele două genuri (masculin, feminin), androginii, lesbienele foarte masculine, bărbații gay efeminați, oamenii care ar preferă să folosească alte pronume sau niciunul dintre ele, heterosexuali atipici etc. A fi transgender nu însemnă că ești homosexual. Mulți dintre transgenderi sunt heterosexuali. Identitatea sexuală și orientarea sexuală sunt două chestiuni distincte. De exemplu o persoană înregistrată în actul de identitate ca femeie, dar care se simte bărbat, în cazul în care se simte atras de femei, se va considera bărbat heterosexual și nu femeie lesbiană. Persoanele private de libertate care au altă orientare sexuală decât cea majoritară sau sunt bănuite că ar avea o orientare sexuală diferită (de orientare homosexuală sau bisexuală, transgender) constituie o categorie cu potențial de discriminare, caracterizată prin lipsa unui tratament egal. O persoană poate fi discriminată chiar și atunci când este asociată sau înrudită cu o persoană de orientare sexuală diferită.” 190România, Regulamentul din 2016 privind aplicarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Regulamentul din 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispusă de organele judiciare în cursul procesului penal), art.34.(1).j, publicat în Monitorul Oficial nr.271 din 11.04.2016. 191Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și măsurile de reținere dispuse de către justiție în cursul procesului penal (Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal), art.56, publicată în Monitorul Oficial nr. 514 din 14.08.2013. 42 și Administrația Națională a Penitenciarelor, familia persoanei condamnate, o persoană apropiată acesteia sau, după caz, reprezentantul legal cu privire la situaţia respectivă. Mai mult, în cazul în care constată urme de violență sau persoana condamnată acuză violențe, medicul care efectuează examenul medical are obligația de a consemna în fișa medicală cele constatate și declarațiile persoanei condamnate în legătură cu acestea sau cu orice altă agresiune și de a sesiza de îndată procurorul, iar persoana condamnată are dreptul de a solicita să fie examinată, în penitenciar, de un medic legist. ANP ne-a comunicat în cadrul consultărilor pe baza acestui raport că pentru combaterea torturii, tratamentelor inumane sau degradante şi a altor rele tratamente, începând cu data de 1 februarie 2022, la nivelul aparatului central a fost înființată camera operațională, ce reprezintă un mecanism prin care ofițerii specialiști siguranța deținerii și regim penitenciar verifică toate incidentele produse în unitățile subordonate, modul de gestionare a acestora, imaginile video surprinse și conformitatea documentelor întocmite. Personalul desemnat în această cameră operațională decide când un eveniment negativ se poate declara ca soluționat, iar în cazurile în care sunt necesare efectuarea unor verificări suplimentare sau transmiterea de noi documente și imagini video, are posibilitatea de a dispune polițiștilor de penitenciare din unități să nu părăsească serviciul până la lămurirea incidentelor sub toate aspectele.192 Nu avem mai multe informaţii în legătură cu baza legală şi de reglementare a acestui mecanism şi eficacitatea sa practică. VIII. Secțiunea VI: Conștientizare și formare CM/Rec (2010)5, Secțiunea IA3 3. (…) în acest scop, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că structurile de aplicare a legii, inclusiv sistemul judiciar, au cunoștințele și aptitudinile necesare pentru a identifica astfel de infracţiuni și incidente […].” A. Măsuri de conștientizare De la primele cercetări sociologice ale societății românești care pun întrebări despre homosexuali, în 1993, s-a înregistrat un progres semnificativ și constant în atitudinile sociale – de la 75% din populație care nu dorea să aibă un vecin gay193 în 1993, la 65% în 1999-2000 și 56% în 2010-2012.194 Cel mai recent sondaj național realizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, din 2018, a constatat că 52% dintre respondenți au indicat că orientarea sexuală nu este importantă pentru ei atunci când se referă favorabil sau nefavorabil la o altă persoană și 80% dintre respondenți ar accepta ca o persoană cu orientare homosexuală să locuiască în România, 73% să locuiască pe aceeași stradă și 63% să fie coleg de muncă.195 Nu există campanii de conștientizare și educare care să vizeze publicul larg cu privire la infracțiunile motivate de ură împotriva LGBTI (ca parte a unei campanii generale împotriva infracţiunilor motivate de ură sau specifică LGBTI). Spre deosebire de alte țări europene, România nu a organizat sub egida Consiliului Europei o campanie națională NoHate. Dimpotrivă, așa-numita „Coaliție pentru Familie” a 192 Aceste informaţii au fost oferite de ANP, în urma Mesei rotunde de consultare asupra Analizei tematice preliminare, 4 octombrie 2022, Biblioteca Naţională, Bucureşti. 193Ovidiu Voicu, Dinamica gradului de acceptare/respingere a persoanelor homosexuale în societatea românească, în ultimii 20 de ani, 2017. 194Dagmar Herzog, Sexuality in Europe, Cambridge University Press, 2011, p.185. 195România, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Sondaj la nivel național privind discriminarea în România și percepțiile actuale asupra infracțiunilor motivate de ură, 2018. 43 organizat o campanie pentru a promova referendumul privind modificarea definiției familiei din Constituția României (să fie restrânsă la căsătoria între un bărbat și o femeie), pe care o parte a societăţii civile l-a interpretat ca fiind o campanie de ură împotriva LGBTI.196 După eșecul referendumului, au existat mai multe încercări de a scoate în afara legii orice discuție despre orientarea sexuală, identitatea de gen și genul diferit de sex, desfăşurată în sectorul educațional, indiferent de vârsta persoanelor. De exemplu, după adoptarea legilor anti-gay în Ungaria, un proiect de lege similar a fost propus în Parlamentul României, susținut de partidele politice minoritare maghiare197 și de Alianța pentru Uniunea Românilor, un partid minoritar din Parlamentul României care a a fost descris în mod repetat ca fiind un partid de extremă dreapta, acesta anunțând că va introduce încă un proiect de lege prin care să interzică aşa-numita „propaganda gay” în rândul copiilor, înțeleasă ca orice informație despre homosexualitate sau identitate de gen furnizată minorilor.198 Nicio autoritate publică sau partid politic nu și-a exprimat public opoziția față de astfel de declarații şi iniţiative, cu excepția unui deputat din USR- PLUS, un partid de opoziție.199 Proiectul de lege menţionat mai sus este în prezent în dezbatere în Parlament.200 O astfel de inițiativă vine în ciuda unei decizii a Curții Constituționale a României, publicată în Jurnalul Oficial la data de 21 ianuarie 2021, care a constatat neconstituționale prevederi legale care interzic educația privind genul și identitatea de gen, adoptate în 2020 de Parlament. Curtea Constituțională a afirmat că astfel de modificări legislative intră în conflict cu standardele constituționale și internaționale ale drepturilor omului care reflectă schimbările de-a lungul timpului în rolurile sociale atribuite femeilor și bărbaților și înlăturarea stereotipurilor de gen, precum și recunoașterea identității de gen în cazul persoanelor transgender.201 Curtea Constituțională a recunoscut în mod explicit că sexul biologic și identitatea de gen nu sunt întotdeauna aceleași, contrar ideii prezentate de interdicția consacrata în amendament, care a fost contestat și trimis spre control constituțional.202 În 2019, modificările aduse Legii educației naționale nr. 1/2011 (LEN) au interzis în mod expres violența psihologică - bullying în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. În definiția violenței psihologice – bullying, aspectele discriminării și excluderii sociale vizate de actele de violență împotriva victimei includ, printre altele, genul sau orientarea sexuală a victimei. Mai mult, implementarea planului anti-bullying la nivelul fiecărei unități școlare include activități de informare și conștientizare cu privire la fenomenul de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți, informarea cu privire la procedurile specifice de prevenire, identificare și intervenție și încurajarea participării la raportarea bullying-ului, medierea acestora, responsabilitățile personalului didactic în scopul intervenției imediate, alături de activități care contribuie la promovarea valorilor și misiunii școlii și la realizarea obiectivului „școală cu toleranță zero față de violență” prevăzut de regulament de ordine interioară. De asemenea, școlile pot implementa programe, proiecte și campanii de creștere a coeziunii în cadrul grupului de copii și în comunitatea copii-adulți, conștientizarea 196 Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a 1348 - a reuniune (iunie 2019) (DH) - Regula 9.2 - Comunicarea unui ONG (Coaliția Anti- Discriminare din România) (02.04.2019) în cauza MC și AC v. România (Cererea nr. 12060/12). 197Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar. Vezi DW (2021) „România pe urmele lui Viktor Orban?” ('România pe urmele lui Viktor Orban?'), 11.08.2021, disponibil la https://www.dw.com/ro/rom%C3%A2nia-pe-urmele-lui-viktor-orban/a-58829534 . 198Hotnews (2021) „AUR plans to initiate an anti-LGBT law based on the Hungarian model – Party supporters are being consultated on social media” (AUR vrea să inițieze o lege anti-LGBT pe modelul din Ungaria / Simpatizanții partidului, chestionați pe rețelele) de socializare), 27.07.2021, disponibil la https://www.hotnews.ro/stiri-politic-24943363-aur-vrea-initieze-lege-anti-lgbt-modelul-din-ungaria- simpatizantii-partidului-chestionati- retele-socializare.htm . 199G4Media (2021) 'Iulian Bulai about the anti-LGBTQI bills noticed by AUR: USR PLUS will oppose such aberration' (Iulian Bulai, despre pachetul legislativ anti-LGBTQI anunţat de AUR: USR PLUS se va opune asemenea aberaţii), 28.07. 2021, disponibil la https://www.g4media.ro/iulian-bulai-despre-pachetul-legislativ-anti-lgbtqi-anuntat-de-aur-usr-plus-se-va-opune-unei-asemenea-aberatii. html . 200BP778/2021 Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, disponibil la http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19747 . 201 Curtea Constituțională a României, Decizia nr. 907 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 68 din 21 ianuarie 2021, alin. 65, disponibil la https://www.ccr.ro/wp- content/uploads/2021/01/Decizie_907_2020.pdf?fbclid=IwAR0IMwK6TiduuUKJ9tNSV8_ZuGy609UPKk6ej7jH4wXVycW8Es7 202Curtea Constituțională a României, Decizia nr. 907 din 16 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 68 din 21 ianuarie 2021, alin. 79, disponibil la https://www.ccr.ro/wp- content/uploads/2021/01/Decizie_907_2020.pdf?fbclid=IwAR0IMwK6TiduuUKJ9tNSV8_ZuGy609UPKk6ej7jH4wXVycW8Es7 44 consecințelor bullying-ului și eliminarea posibilelor cauze, riscuri și vulnerabilități care pot determina astfel de comportamente. Ne lipsesc informaţiile cu privire la punerea în practică a acestor prevederi şi felul în care orientarea sexuală şi identitatea de gen sunt incluse în activităţile desfăşurate în şcoli în contextul anti-bullying. Asociația ACCEPT oferă asistență juridică gratuită victimelor LGBTI ale infracțiunilor motivate de ură și promovează informații despre remediile disponibile, inclusiv depunerea de plângeri penale la poliție.203 B. Prevederi de formare Nu există nicio cercetare efectuată cu privire la nivelul de cunoștințe despre definiția legală a infracțiunilor motivate de ură în rândul personalului de poliție, justiți