Directiva Inundații 2007/60/CE Ciclul II / Raport EPRI_RO1000_Dunarea_2019.pdf

2 11 Număr kilometri de drumuri naționale avariate 4 12 Număr kilometri de drumuri naționale distruse 12 13 Număr kilometri de drumuri județene avariate 3 14 Număr kilometri de drumuri județene distruse 9 15 Număr kilometri de drumuri comunale 2 16 Număr kilometri de străzi 6 17 Număr kilometri de drumuri forestiere 0.3 18 Număr kilometri de căi ferate 11 19 Număr hectare de teren arabil 0.2 20 Număr hectare de pășuni - fânețe 0.1 21 Număr hectare de păduri 0.1 22 Număr kilometri de rețele de alimentări cu apă 1 23 Număr kilometri de rețele de canalizare 1 24 Număr fântâni 1 25 Număr animale moarte 0.1 26 Număr construcții hidrotehnice 0.3 27 Număr kilometri de rețele electrice 0.5 28 Număr kilometri de rețele telefonice 0.2 29 Număr kilometri de rețele gaze naturale 0.5 Cei doi indicatori sunt calculaţi ca suma produselor numărului de consecințe negative ale inundațiilor şi ponderea atribuită acestuia. 𝑰𝒑 = ∑ 𝑶𝒑𝒊 × 𝒑𝒑𝒊 𝑰𝒔−𝒆 = ∑ 𝑶𝒔−𝒆𝒊 × 𝒑𝒔−𝒆𝒊 unde:  𝑶𝒑𝒊 , 𝑶𝒔−𝒆𝒊 – obiectivele aferente indicatorilor populaţie, respectiv indicatorilor socio- economici; 32   𝒑𝒑𝒊 , 𝒑𝒔−𝒆𝒊 – ponderile alocate fiecărui obiectiv aferent indicatorilor populaţie, respectiv indicatorilor socio-economici. Ponderile criteriilor prezentate anterior au fost aplicate pentru fiecare localitate afectată de inundaţii din fiecare eveniment, acestea fiind încadrate în categoria localităţilor afectate semnificativ dacă îndeplinesc cel puţin unul din următoarele praguri:  criteriul populaţiei Ip > 0  criteriul socio-economic Is-e are valori mai mari de 50. În stabilirea tronsoanelor care formează un eveniment semnificativ au fost luate în considerare şi valori ale Is-e > 25, dacă acestea sunt completate pe acelaşi tronson de 1 - 2 localităţi cu valoarea indicatorului Is-e > 50. Totalitatea localităţilor dintr-un eveniment care îndeplinesc aceste criterii au determinat tronsoanele de râu afectate de evenimente istorice semnificative. Următorul pas în analiza evenimentelor istorice semnificative identificate a constat în aplicarea unui criteriu hidrologic. Amploarea viiturii poate fi cuantificată pe baza:  mărimii arealului hidrografic pe care s-a produs viitura;  frecvenţei de producere a unei inundaţii;  probabilității de depăşire a debitului maxim al viiturii, înregistrat la staţiile hidrometrice;  mărimii debitelor în comparaţie cu debitele corespunzătoare cotelor de apărare (avertizare, inundaţie, pericol), existente la staţiile hidrometrice. În acest scop, a fost utilizată aceeaşi valoare a probabilităţii de apariţie a inundațiilor ca şi în cazul selectării preliminare a evenimentelor istorice semnificative, respectiv debite maxime înregistrate cu probabilitatea de depășire mai mică de 10%. Însă pentru delimitarea tronsoanelor de râu afectate de inundaţii istorice semnificative au fost analizate în mediul GIS debitele maxime înregistrate în perioada unui eveniment la toate staţiile hidrometrice, şi, în special, la staţiile hidrometrice aflate pe tronsoanele de râu afectate sau în apropierea acestora. În vederea realizării acestei analize, pentru fiecare Administraţie Bazinală de Apă a fost creată o bază de date care conţine, pentru fiecare staţie hidrometrică (figura 4.2.1.1), următoarele date:  debitele maxime instantanee lunare din perioada 2010-2016 (84 valori);  debitul maxim istoric;  data producerii debitului maxim istoric;  valoarea medie a debitelor maxime anuale;  perioada de funcţionare a stației hidrometrice;  debitul cu probabilitatea de depășire de 10%;  debitele cu probabilitatea de depășire de 0.1%, 0.5%, 1%, 2%, 5%, 20%, 30% şi 50%. Acestea au fost obţinute prin formule de transformare din Q10%, stabilite empiric, ca medie a coeficienţilor de transformare la nivelul staţiilor hidrometrice dintr-o A.B.A. 33  (în cazul în care aceştia sunt determinaţi prim metode hidrologice exacte) – prin urmare, au fost stabiliţi coeficienţi de transformare specifici fiecărei A.B.A. Figura 4.2.1.1 Exemplu de date hidrologice prelucrate pentru analiza viiturilor produse în perioada 2010-2016 În cazul în care debitul Q10% nu este determinat pe baza unei curbe de probabilitate Pearson III sau prin alte metode hidrologice specifice (ex. metode de regionalizare), valoarea acestuia a fost determinată indirect. În acest sens, pentru fiecare A.B.A. s-a realizat o corelaţie între Q10% şi valoarea medie a debitelor maxime anuale, utilizând staţiile unde Q10% este disponibil (figura 4.2.1.2). Corelaţiile obţinute între cei doi parametri au un grad mare de încredere, cu mici excepţii. Comparativ cu valoarea medie a debitelor maxime anuale, debitul Q10% este mai mare de 1,5 ori (în cazul A.B.A. Olt), până la 2,25 ori (în cazul A.B.A. Argeş- Vedea). Pentru ca debitele maxime lunare să poată fi comparate între ele pe întreg teritoriul unei A.B.A. (având în vedere valorile diferite de la un bazin la altul), cele 84 de valori la nivelul unei staţii hidrometrice la nivel naţional care reprezintă debite maxime lunare au fost transformate în valori modul faţă de Q10% prin calcularea rapoartelor Qmax lunar / Q10%. În cazul în care acest coeficient este supraunitar, înseamnă că debitul maxim lunar a depăşit valoarea (pragul) debitului cu probabilitatea de apariţie de 10% (Q10%). Coeficienţii modul Q10% permit identificarea arealelor afectate de inundaţii istorice semnificative. În acest sens, au fost analizate, în special, zonele cu valori mai mari de 0,5, dar mai ales peste 0,75. S-a considerat că datorită gradului de generalizare, dar şi a comportamentului hidrologic diferit de la un bazin la altul, considerarea unei valori de 1 a coeficientului modul Q10% ar fi restrictivă. Există totuşi situaţii când inundaţiile se pot produce şi la debite mai mici decât debitul cu probabilitatea de depășire de 10%, în special acolo unde capacitatea de transport a albiei minore este redusă. 34  900 800 y = 1.7084x + 20.766 700 R² = 0.9894 600 Q10% (m3/s) 500 400 300 200 100 Figura 4.2.1.2 Exemplu de corelaţie utilizată 0 0 100 200 300 400 500 pentru extrapolarea valorilor Q10% în cazul în Q maxim anual mediu (m3/s) care acestea nu sunt determinate prin metode hidrologice exacte Baza de date a coeficienţilor modul Q10% a fost relaţionată cu staţiile hidrometrice în mediul GIS, ceea ce a permis vizualizarea şi analiza spaţială a acestora în funcţie de evenimentul analizat. Media acestor coeficienţi la nivelul A.B.A.-urilor scoate în evidenţă anii 2010 şi 2016, când se observă valori în jur de 0,5 în anumite A.B.A.-uri, dar mai ales evenimentul din iulie 2014 produs în A.B.A. Olt, pentru care valoarea medie este aproape de valoarea 1 (debit maxim mediu la nivel de A.B.A. cu o probabilitate de depășire puţin peste 10%). 1.0 Crisuri Banat Mures 0.9 Jiu Olt Siret 0.8 Arges Vedea Ialomita Prut 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0.0 2010/01 2010/03 2010/05 2010/07 2010/09 2010/11 2011/01 2011/03 2011/05 2011/07 2011/09 2011/11 2012/01 2012/03 2012/05 2012/07 2012/09 2012/11 2013/01 2013/03 2013/05 2013/07 2013/09 2013/11 2014/01 2014/03 2014/05 2014/07 2014/09 2014/11 2015/01 2015/03 2015/05 2015/07 2015/09