Raportul anual al Consiliului Fiscal

Graficul 5: Deficitul structural, impulsul fiscal și excesul de cerere

      0                                                                                                                       8
                           -1,09

-0,81

-1,19 -0,95 -0,52 -0,46 -1,43

-1,44

-1,47 -1,72

-1,97 -2,14

-2,27 -1

-2,51

-2,51 -2,67 -2,69

-2,76

-2,80 6

-2,93 -3,62 -3,71

-3,74 -3,82 -4,28

-4,33 -2

-4,46 -5,25 4 -5,41

-5,55

-6,35 -6,39

-6,39 -3

-6,43

-6,58 -7,11

-7,14 -7,40 -7,60

-7,88 2

-7,94 -8,36 -4

-8,57 -8,77 -9,02

-9,21

-9,30 -9,52

      -5                                                                                                                      0

-6 -2 -7 -4 -8 -6 -9

     -10                                                                                                                      -8
                   Sold bugetar (% din PIB)                                 Sold bugetar structural** (% din PIB)
                   Exces/Deficit de cerere (scala din dreapta)              Impuls fiscal* (scala din dreapta)
                       *Definit ca variație a soldului structural (% din PIB) (+stimulativ, - contracționist)
                       ** Pentru perioada 2003-2009, datele fac referire la soldul bugetar ajustat ciclic

Sursa: AMECO, calcule Consiliul Fiscal

Evoluția deficitului structural, impulsului fiscal și excesului de cerere (prezentată în Graficul 5) ilustrează cum, în perioada 2003-2024, România a practicat preponderent o politică fiscal-bugetară prociclică30. Politica discreționară de stimulare intensă, dar inutilă și contraproductivă a economiei în perioade de expansiune pre-criză (2006-2008 și 2017-2019), respectiv de frânare în perioada când a operat sub potențial (2010-2015 și 2021-2022) a contribuit la amplificarea fluctuațiilor ciclului economic prin caracterul său prociclic, anulând efectul stabilizatorilor automați.

În perioada 2009-2015, deficitul bugetar structural s-a redus de la 9% din PIB potențial, în anul 2009, la 0,5% în 2015, cu un ritm mediu de ajustare de 1,4 pp pe an. Nivelul de pornire foarte ridicat, în raport cu constrângerile de finanțare, a impus adoptarea rapidă a unor măsuri radicale, în special în anul 2010. Aceste măsuri au condus la o ajustare a deficitului structural cu aproape 3,8 pp în 2010, în principal pe partea de cheltuieli. Procesul de consolidare fiscală a continuat până în anul 2015, când deficitul bugetar ESA și deficitul bugetar structural au ajuns la 0,5% din PIB. Începând cu 2016, procesul de consolidare fiscală a fost inversat, în urma intrării în vigoare a noului Cod Fiscal, care a adus o amplă relaxare fiscală, concomitent cu legiferarea unor majorări importante de cheltuieli permanente (salarii și pensii 31 ).

30 Exceptând anii 2005, 2009, 2012, 2016, 2020 și 2024. 31 Începând cu anul 2017 s-au legiferat o serie de creșteri ad-hoc ale punctului de pensie (+65% între 2017-2020).

45