Raportul anual al Consiliului Fiscal

ipoteze macroeconomice care au fundamentat proiectul de buget pe anul 2024 vizau o creștere în termeni reali a PIB de 3,4%, un deflator PIB de 5,9% și o rată medie anuală a inflației de 6%.

Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv (PDE)17, SFB sublinia angajamentul pentru consolidarea fiscală într-un mod sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor, estimând o reducere a deficitului bugetar ESA de 0,7 pp în 2026 față de 2024 (la 4,2% din PIB, de la 4,9% din PIB).

În opinia sa18 cu privire la Legea bugetului pe anul 2024, CF aprecia că proiectul de buget și SFB 2024- 2026 au fost construite într-un context internațional extrem de complicat, marcat de tensiuni economice, politice și geopolitice, precum și de conflicte militare. Dintre principalele aspecte menționate de CF enumerăm: ➢ Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2024 avea în vedere o majorare a veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare urmau a se diminua marginal cu 0,02 pp din PIB. ➢ Factorii care influențau dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2024 erau reprezentați, în principal, de cadrul macroeconomic proiectat, de măsurile de politică fiscală adoptate, de cuantumul veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/digitalizarea ANAF și evoluția anticipată a absorbției de fonduri europene. Privind includerea ex ante în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din

ameliorarea dorită a eficienței colectării/digitalizarea ANAF, CF a menționat că nu le putea lua în considerare, în virtutea principiului prudenței. În consecință, CF a apreciat drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. ➢ Evoluția în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, a fost cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. CF a apreciat ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială, reprezentând circa 0,26% din PIB. ➢ Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF considera construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea

privind deficitul cash a avut în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudinile privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va proceda la o reducere forțată de cheltuieli. În aceste condiții, CF a semnalat existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare. ➢ Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 urma a fi realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în

17 Declanșată în aprilie 2020, urmare a depășirii în anul 2019 a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar exprimat în standarde europene. 18 https://consiliulfiscal.ro/Opinie_CF_buget_2024_f.pdf

31