Raportul anual al Consiliului Fiscal

urent a acționat și balanța veniturilor primare, al cărei deficit a crescut cu 1,3 mld. euro (de la 8 mld. euro în 2023, la 9,3 mld. euro în 2024). Balanța veniturilor secundare a rămas excedentară, însă aportul acesteia la reducerea deficitului de cont curent s-a diminuat, având în vedere că soldul său s-a redus cu 0,9 mld. euro (de la 2,2 mld. euro în 2023, la 1,3 mld. euro în 2024). Analizând evoluția contului curent din perspectiva echilibrului economisire-investire, se observă că rata de economisire, ca pondere în PIB, a scăzut cu 3,2 pp, de la 19,1% în 2023, la 15,9% în 2024, iar rata de investire s-a diminuat cu 1,4 pp, de la 25,7% în 2023, la 24,3% în 2024, ceea ce explică adâncirea deficitului contului curent de la 6,6% în 2023, la 8,4% din PIB în 2024. În privința finanțării deficitului de cont curent (de 29,6 mld. euro), aceasta s-a realizat, în cea mai mare parte, prin intermediul contului financiar al balanței de plăți (21,2 mld. euro, în 2024, în comparație cu 10,5 mld. euro, în 2023) și, într-o măsură mai redusă, prin aportul contului de capital (4,2 mld. euro, față de 8,8 mld. euro în 2023). În cadrul contului financiar, investițiile directe nete (sub formă de participații la capital, dar și instrumente de natura datoriei) au avut o valoare de circa 5,7 mld. euro, în comparație 23 cu 6,6 mld. euro, în 2023. Diminuarea a fost determinată, în principal, de scăderea componentei reprezentate de reinvestirea profiturilor (4 mld. euro, în 2024, față de 5 mld. euro, în 2023). Ponderea investițiilor directe nete în contul financiar a fost de 27%, în comparație cu 61% în 2023. Investițiile de portofoliu au crescut ușor, în comparație cu anul precedent (de la 14 mld. euro, în 2023, la 14,4 mld. euro, în 2024), însă valoarea altor investiții nu s-a modificat față de anul precedent (3,8 mld. euro, în 2024, similar anului 2023). Soldul contului de capital a fost de 4,2 mld. euro în 2024, în comparație cu 8,8 mld. euro în 2023, în condițiile în care transferurile de capital ale administrației publice, unde sunt reflectate fondurile europene din cadrul CFM și granturile din PNRR, s-au diminuat de la 8,8 mld. euro, în 2023, la 3,8 mld. euro, în 2024. În acest context, acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non- generatoare de datorie (acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar, din contul financiar, doar „Participații la capital de natura investițiilor directe, inclusiv profituri reinvestite”) s-a diminuat la 28%, în 2024, de la 64,7% în anul anterior, pe fondul reducerii investițiilor directe și soldului contului de capital și în condițiile creșterii deficitului de cont curent. În anul 20247, datoria externă brută a României a crescut cu 11,8% față de anul anterior, la un nivel de circa 205 mld. euro la finele lunii decembrie. Ponderea acesteia în PIB s-a majorat cu 1,4 pp față de luna decembrie 2023, până la nivelul de 57,9%. Această evoluție continuă traiectoria ascendentă din anul 2023, dar este contrară trendului din perioada 2013-2022 în care, cu excepția anului 2020, ponderea datoriei externe în PIB s-a redus treptat. În condițiile menținerii unor deficite gemene ridicate, este probabil ca tendința de creștere a datoriei externe să continue în următorii ani. Din totalul datoriei externe la finalul anului 2024, 75,7% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie majorându-se ușor în structură, de la nivelul de 74,8% atins anterior, pe fondul înregistrării unei creșteri de 13,1% (de la 137 mld. euro în 2023, la 155 mld. euro în 2024). Un ritm mai redus de creștere poate fi observat în cazul datoriei externe pe termen scurt, care s-a majorat în 2024 cu 3,7 mld. euro (+7,9%), ajungând la nivelul de 49,9 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a scăzut cu 0,9 pp, la 24,3%. Orientarea datoriei externe către scadențe mai lungi poate reprezenta un semnal pozitiv din perspectiva diminuării riscului de expunere la volatilitatea piețelor financiare. Evoluția datoriei pe termen lung, în anul 2024, a fost determinată, în principal, de majorarea volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică (+12,3 mld. euro), a împrumuturilor administrației publice (+2,1 mld. euro), a volumului titlurilor de natura datoriei emise de societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (+1,3 mld euro), și a volumului împrumuturilor contractate de alte sectoare (+0,7 mld. euro). Datoria administrației publice a crescut cu 15,5 mld. euro la finalul lui 2024, față de 2023, în principal pe fondul creșterii volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică, cu scadența pe termen lung (+12,3 mld. euro). În consecință, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe a urcat de la 67,6% în 2023, la 69,6% în 2024. În condițiile în care ponderea aferentă datoriei externe a băncii centrale s-a majorat marginal în 2024, de la 2,4% la 2,9% din totalul datoriei externe, 7 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 24 ponderea datoriei private externe, în totalul datoriei externe, s-a redus de la 30% în 2023, la 27,4% în 2024. Creditul neguvernamental8 a înregistrat în decembrie 2024 o creștere de 3,6% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului precedent (în termeni nominali, creditul neguvernamental a crescut cu 8,9%). Componenta în lei a creditului neguvernamental s-a majorat cu 6,1% în termeni reali (în termeni nominali, a crescut cu 11,5%), în timp ce creditele în valută, echivalent în lei, s-au diminuat cu 1,8% în termeni reali (+3,3% în termeni nominali). Menținerea unui ritm ridicat de creștere a veniturilor din salarii, precum și inițierea ciclului de reducere a dobânzii de referință au susținut dinamica pozitivă a creditului neguvernamental. Pe segmentul creditelor în lei acordate populației, în 2024, s-a înregistrat o creștere în termeni reali de 7,7% (în termeni nominali, +13,2%). Creditele în valută, exprimate în lei, acordate populației au înregistrat, în aceeași perioadă, o scădere reală amplă, de 22,2%, ceea ce corespunde unei contracții în termeni nominali de 18,2%. În aceste condiții, ponderea creditului neguvernamental în valută acordat populației în totalul creditului neguvernamental acordat populației s-a diminuat de la 12,2%, în 2023, la 9,2%, în 2024. Ponderea creditelor acordate prin programul „Prima Casă”/„Noua Casă” în totalul creditelor ipotecare a continuat să scadă 9 , ajungând la circa 25% în septembrie 2024, în comparație cu circa 45% în septembrie 2018. Creditele în lei acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare au crescut, în termeni reali, cu 3,9% (+9,2% în termeni nominali), iar cele în valută, echivalent în lei, au crescut, în termeni reali, cu 2,6% (+7,8% în termeni nominali). Programele guvernamentale au continuat să sprijine dinamica creditelor acordate sectorului nefinanciar, în condițiile în care volumul creditelor cu garanție de stat a reprezentat 19% din totalul expunerilor bancare față de sectorul nefinanciar10. În 2024, traiectoria descendentă a ratei creditelor neperformante, manifestată pe parcursul anilor precedenți, a consemnat un punct de inflexiune, majorându-se la 2,9%, în decembrie 2024, de la 2,3%, în decembrie 2023 (nivelul mediu în UE a fost de 1,9% în 2024)11. Gradul de acoperire cu provizioane a ajuns, la finalul anului 2024, la 64,8%, în scădere de la 67,2% în 2023 – cu mult peste nivelul mediu european de 41,2%. Din punct de vedere macroprudențial, se poate constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate situându-se, la finalul anului 2024, la 255%12, comparativ cu o medie în UE de 163%. Totodată, în 2024, raportul credite pe depozite pentru populație și societăți nefinanciare s-a plasat la aproximativ 62%, reliefând probleme în absorbția creditului atât la nivelul firmelor, cât și la nivelul gospodăriilor (în comparație, media acestui indicator în UE a fost de 105%). Pentru companii, factorul generator sunt problemele de decapitalizare ale sectorului real, ceea ce duce la un număr redus de agenți economici bancabili. La nivelul gospodăriilor, raportul puternic subunitar între credite și depozite este determinat și de riscul ridicat de sărăcie (România având al doilea cel mai ridicat procent al populației expuse riscului de sărăcie între 8 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 9 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, decembrie 2024. 10 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, decembrie 2024. 11 Conform European Banking Authority Risk Dashboard, trimestrul 4 2024. 12 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, iunie 2025. 25 statele UE în 202413). Aceste caracteristici reduc apetența pentru credite bancare, precum și bonitatea potențialilor debitori. În anul 2024, datele privind piața muncii au evidențiat un număr mediu de salariați în creștere ușoară la 5.41214 mii persoane (+0,9% față de anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM de 5,4%, în scădere față de anul precedent. Câștigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 8.118 lei15 (+15,3% față de anul 2023). Câștigul salarial mediu net a fost de 5.047 lei (+14,4% față de anul 2023), iar câștigul salarial real a înregistrat un avans de 8,3%. Având în vedere obligația Consiliului Fiscal de a include în raportul său anual o evaluare ex post a prognozelor macroeconomice și bugetare, cuprinse în strategia fiscal-bugetară care face obiectul raportului (conform art. 61 al LRFB), Tabelul 1 prezintă principalele prognoze macroeconomice din SFB 2024-2026, în comparație cu valorile realizate efectiv la nivelul anului 2024, conform celor mai recente date disponibile. În 2024, PIB nominal a fost cu 1,5% mai mare față de prognoza SFB 2024-2026, în condițiile unui deflator PIB care a depășit cu 2,9 pp estimările inițiale. Creșterea economică reală a fost mai mică cu 2,6 pp, în comparație cu prognoza din SFB 2024-2026 (0,8% față de 3,4%). În privința componentelor PIB, putem observa o creștere efectivă mai mare decât estimările inițiale pentru consumul final (+1,5 pp). Această diferență este determinată de o creștere a consumului privat cu 2,6 pp peste estimările inițiale, în timp ce consumul guvernamental a evoluat sub dinamica prognozată (-2,5 pp). Diferențe ample între valorile estimate și cele efective pot fi observate și în privința formării brute de capital (-9,8 pp) și a exporturilor de bunuri și servicii (-6,5 pp), în timp ce, pentru importurile de bunuri și servicii, diferența este mai redusă (-0,8 pp). Conform SFB 2024-2026, rata inflației la finele anului 2024 era anticipată la 4,6%, iar cea medie, la 6%, diferențele valorilor înregistrate efectiv față de prognoze fiind de +0,5 pp și, respectiv, de -0,4 pp. Creșterea ratei inflației, în decembrie 2024, peste prognoza din SFB 2024-2026, a fost determinată de o creștere peste așteptări, mai pronunțată în ultimul trimestru al anului, a prețurilor la combustibili. Pe de altă parte, rata anuală medie a inflației a fost mai redusă decât cea prognozată în SFB 2024-2026, în condițiile unei decelerări mai accentuate a activității economice în ultima parte a anului. O diferență mai mare între prognoza din SFB 2024-2026 și valoarea efectiv înregistrată poate fi observată în cazul deflatorului PIB – care măsoară dinamica prețurilor la nivelul întregii economii, nu doar la nivelul bunurilor și serviciilor finale – care a fost anticipat, pentru 2024, la 5,9%, în timp ce valoarea sa efectivă a fost de 8,8%. Valoarea peste așteptări a deflatorului PIB a fost determinată de menținerea unui ritm ridicat de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă. La nivelul pieței muncii, rata șomajului BIM s- a situat la nivelul prognozat în SFB, diferențele dintre valorile realizate efectiv și prognozele inițiale fiind de -0,7 pp pentru ritmul de creștere al numărului mediu de salariați, respectiv de +5,1 pp pentru ritmul de creștere al câștigului salarial net. 13 Conform datelor Eurostat privind populația expusă riscului de sărăcie, accesate la 1 iulie 2025. 14 Conform prognozei de primăvară a CNSP din mai 2025. 15 Conform prognozei de primăvară a CNSP din mai 2025. 26  Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2024 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2024-2026 Efectiv 2024 modificare procentuală față de anul anterior, % Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 1.733.821 1.760.118 Produsul intern brut real 3,4 0,8 Deflatorul PIB 5,9 8,8 Utilizarea PIB Consumul final 3,3 4,8 Cheltuiala pentru consumul privat 3,4 6,0 Cheltuiala pentru consumul guvernamental 3,2 0,7 Formarea brută de capital fix 6,5 -3,3 Exporturi de bunuri și servicii (volum) 3,4 -3,1 Importuri de bunuri și servicii (volum) 4,6 3,8 Rata inflației Decembrie 2023 4,6 5,1 Medie anuală 6,0 5,6 Piața muncii Rata șomajului BIM (sf. per.) 5,4 5,4 Număr mediu salariați 1,6 0,9 Câștigul salarial mediu net 9,3 14,4 Sursa: CNSP, Eurostat, MF 27  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2024 III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2024 După ce în 2021 și 2022 s-a manifestat o tendință de diminuare a deficitului bugetar, anii 2023 și 2024 au marcat o deviație semnificativă de la țintele de consolidare fiscală. În continuare, vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2024, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport: • SFB pentru perioada 2024-2026 a stabilit pentru anul 2024 un deficit bugetar cash de 5% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp față de nivelul de 5,94% din PIB, estimat la acea dată pentru anul 2023. Exprimat în termeni ESA 2010, deficitul bugetar a fost estimat la 4,9% din PIB, în scădere cu 1,1 pp față de nivelul evaluat de MF pentru anul 2023 la acel moment (de 6% din PIB). Principalele ipoteze macroeconomice care au fundamentat proiectul de buget pe anul 2024 vizau o creștere în termeni reali a PIB de 3,4%, un deflator PIB de 5,9% și o rată medie anuală a inflației de 6%. Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF considera construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Această evaluare a avut în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudinile privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va proceda la o reducere forțată de cheltuieli. În aceste condiții, CF a semnalat existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare. • Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 urma să fie realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. CF a subliniat în opiniile și analizele sale că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale. Totodată, CF a atras în mod constant atenția asupra faptului că, pentru România, fondurile europene reprezintă o resursă financiară cheie a dezvoltării economice. • Rectificarea bugetară (aprobată prin OUG nr. 113 și OUG nr. 114 din 23 septembrie 2024) a prevăzut o majorare nominală amplă, atât a veniturilor bugetare (+29,6 mld. lei, reprezentând circa 5,06% din veniturile prognozate inițial în proiectul de buget), cât și a cheltuielilor bugetare (+65,8 mld. lei, reprezentând circa 9,8% din cheltuielile prognozate inițial în proiectul de buget). În consecință, deficitul bugetului general consolidat era cu circa 36,2 mld. lei mai mare în proiectul de rectificare, de la 86,6 mld. lei la 122,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul estimat al deficitului BGC era de 6,95%, cu circa 1,95 pp mai mare decât ținta din proiectul de buget. În opinia formulată asupra rectificării bugetare, CF aprecia că deficitul bugetar cash urma să fie în jur de 8% din PIB în 2024, recomandând ca Guvernul să țină sub control strict cheltuielile în restul anului. • În 5 decembrie 2024, Guvernul a adoptat OUG nr. 138 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri. În cadrul acesteia, prin derogare de la Legea responsabilității fiscal-buge