Raportul anual al Consiliului Fiscal

emise pentru reducerea deficitului bugetar în 2025, respectiv, cheltuieli cu investiții publice, în pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026. Însă, chiar și cu 2025, deficitul bugetar nu va reducerea/prioritizarea unor cheltuieli cu investiții publice coborî sub 8% din PIB. Corecția (prevăzute în pachetele ulterioare de măsuri), în 2025 deficitul bugetară este prețul pe care bugetar nu va coborî sub 8% din PIB. Corecția bugetară, care trebuie să îl plătim pentru a înseamnă reducere de absorbție internă (ce afectează venituri asigura sustenabilitatea datoriei personale, încasări ale firmelor), este prețul pe care trebuie să îl publice și pentru a evita o ajustare plătim pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și pentru a mai severă. evita o ajustare mai severă. 17  II. Evoluții macroeconomice în anul 2024 În 2024, creșterea economică a încetinit semnificativ, fiind înregistrată o creștere a PIB real de doar 0,8%1 față de anul precedent. Consumul gospodăriilor, susținut de creșterea salariului real, a fost principalul determinant al avansului economic, la care se adaugă contribuția favorabilă a variației stocurilor, aceste efecte fiind parțial contrabalansate de evoluția investițiilor și a exportului net. Pe latura ofertei, serviciile au contribuit marginal la creșterea economică, industria a avut un efect neutru, iar agricultura a avut un aport negativ. Incertitudinile și tensiunile geopolitice externe s-au menținut la un nivel ridicat în 2024, ultima parte a anului consemnând și o accentuare semnificativă a incertitudinii pe plan intern. La nivelul UE, Malta (6%), Croația (3,9%) și Danemarca (3,7%) au înregistrat cele mai ridicate rate ale creșterii economice, România (0,8%), Italia (0,7%) și Ungaria (0,5%) au avut creșteri marginale, în timp ce Finlanda (-0,1%), Germania (-0,2%), Estonia (-0,3%), Letonia (-0,4%) și Austria (-1,2%) au înregistrat rate negative de creștere economică. România ocupă, conform criteriului creșterii reale din 2024, poziția 20 în rândul celor 27 de state ale UE, media creșterii PIB în blocul comunitar fiind de circa 1%, iar cea din Zona Euro, de 0,9%2. Prognozele instituțiilor financiare internaționale (CE, FMI și BERD) și cea a CNSP, din anul 2023, anticipau pentru anul 2024 o creștere economică situată în intervalul 3%-4,8% (vezi Graficul 1). Între acestea, proiecția CNSP era cea mai optimistă, indicând o creștere economică de 4,8% în iarna și primăvara anului 2023. În toamna anului 2023, CNSP a revizuit prognoza de creștere pentru 2024 la 3,4%, subliniind incertitudinile geopolitice ridicate și redresarea lentă a sectorului industrial și a cererii externe. În 2023, prognoza FMI pentru 2024 a fost caracterizată de cel mai mic grad de variabilitate, avansând o rată de creștere economică de 3,7%-3,8%, în timp ce proiecțiile CE și BERD au pornit de la estimări de 3% și, respectiv, 3,3%. În prima parte a anului 2024, prognozele nu s-au modificat substanțial, față de ultimele date din 2023. CE, BERD și CNSP au avansat, în primăvara anului 2024, proiecții de creștere economică de 3,3%, 3,4% și, respectiv, 3,2%. O revizuire mai amplă poate fi observată la prognoza FMI din primăvara anului 2024, cu 1 pp, de la 3,8% la 2,8%. Pe măsură ce datele aferente anului 2024 au indicat o creștere economică lentă, tensiunile geopolitice externe au rămas ridicate, iar incertitudinile interne, economice și politice au sporit, în toamna anului 2024 prognozele au fost revizuite în sens descendent, variind între 1,9% (FMI) și 1% (CNSP). În final, rata de creștere a PIB, pentru anul 2024, a fost de 0,8%. 1 Conform datelor privind PIB în trimestrul IV 2024 (date provizorii (2)), publicate de INS pe 10 aprilie 2025. 2 Conform datelor provizorii privind creșterea PIB real, publicate de Eurostat, și accesate pe 16 aprilie 2025. 18  Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2024 6 5 4 3 2 1 0 iarna 2023 toamna 2023 primăvara 2024 realizat efectiv CE FMI CNSP BERD Sursa: Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) Graficul 2: Contribuții la creșterea reală a PIB 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 12 10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6 Export net Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și IFSLSG Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Pe latura cererii (vezi Graficul 2), consumul gospodăriilor (+3,7 pp) a avut cea mai mare contribuție la dinamica pozitivă a activității economice, alături de consumul guvernamental (+0,1 pp) și de variația 19 stocurilor (+0,8 pp). Aceste contribuții pozitive au fost parțial contrabalansate de impactul contracționist al exporturilor nete (-2,9 pp) și al formării brute de capital fix (-0,9 pp). Comparația cu anul precedent reflectă câteva diferențe privind nivelul contribuțiilor pe latura cererii. Astfel, contribuția consumului gospodăriilor populației la creșterea PIB a accelerat de la 1,9 pp, în 2023, la 3,7 pp, în 2024. Creșterea reală a salariilor, de 8,3% în comparație cu anul precedent, a susținut dinamica accelerată a consumului gospodăriilor. În contrapondere, contribuția consumului guvernamental la creșterea PIB a decelerat de la 1,1 pp, în 2023, la 0,1 pp, în 2024. Formarea brută de capital fix și-a diminuat semnificativ contribuția la creșterea economică. Astfel, de la o contribuție de circa 3,6 pp, în 2023, datele pentru anul 2024 indică o contribuție negativă de -0,9 pp, pe fondul unei rate reale de creștere a formării brute de capital fix care s-a diminuat de la 14,5%, în 2023, la -3,3%, în 2024. Scăderea este determinată, în principal, de investițiile gospodăriilor, în condițiile în care ponderea formării brute de capital fix în PIB a scăzut pentru sectorul gospodăriilor cu circa 2 pp în comparație cu anul precedent (de 8,1%, în 2023, la 6,1%, în 2024). Pentru sectorul public, ponderea formării brute de capital fix în PIB a crescut marginal, de la 5,4%, în 2023, la 5,5%, în 2024, iar pentru sectorul firmelor, aceasta a crescut de la 13,5% din PIB, în 2023, la 14,1% din PIB, în 2024. Variația stocurilor – caracterizată, din punct de vedere istoric, de modificări ample – a avut o contribuție pozitivă la creșterea economică (+0,8 pp), în creștere față de valoarea negativă amplă din 2023 (-4,4 pp). În schimb, exportul net de bunuri și servicii a avut o contribuție negativă semnificativă la creșterea economică (-2,9 pp), în contrast cu aportul marginal pozitiv din 2023 (+0,2 pp). Pe latura ofertei, contribuția sectoarelor economice la creșterea PIB a fost mixtă, valoarea adăugată brută totală contribuind cu doar 0,1 pp, iar impozitele nete pe produs, cu 0,7 pp. Sectoarele cu o contribuție pozitivă la creșterea PIB au fost: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+0,3 pp), cu o pondere în formarea PIB de circa 20,7%; administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență social (+0,1 pp), cu o pondere în formare de circa 12,9%; activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2 pp), cu o pondere în formare de 3,1%. În sens contrar, contribuții negative la creșterea PIB s-au reflectat la nivelul următoarelor sectoare economice: agricultură, silvicultură și pescuit (-0,2 pp), cu o pondere în formarea PIB de circa 3,3%; construcții (-0,2 pp), cu o pondere în formare de circa 7,5%; tranzacții imobiliare (-0,1 pp), cu o pondere în formare de circa 7,3%. În final, sectoarele economice reprezentate de industrie, informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări, activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și activități de servicii suport au avut o contribuție neutră la creșterea PIB. În anul 2024, rata anuală a inflației a continuat traiectoria descendentă din anul precedent, însă trendul dezinflaționist a fost mai lent. Astfel, rată anuală a inflației a coborât de la 6,61%, în decembrie 2023, la 5,14%, în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației a avut o traiectorie descrescătoare mai accentuată, coborând la 5,6% în anul 2024, în comparație cu 10,4% în 2023. Dinamica prețurilor din sectorul energetic și din sectorul alimentar, dar și modificări ale unor impozite și taxe indirecte au reprezentat principalii factori care au influențat dinamica ratei anuale a inflației. 20 În primul trimestru al anului 2024, rata anuală a inflației a fost influențată de modificarea impozitelor și taxelor indirecte, care au intrat în vigoare în luna ianuarie, dar și de o creștere a cotațiilor țițeiului. Astfel, în ianuarie 2024, rata anuală a inflației a crescut la 7,41%. La finalul primului trimestru al anului 2024, rata anuală a inflației a coborât la un nivel similar cu cel din decembrie 2023, 6,61%. În al doilea trimestru al anului 2024, trendul dezinflaționist a fost mai accentuat, rata anuală a inflației coborând la 4,94% la finele lunii iunie. Evoluția a fost susținută de dinamica favorabilă a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Astfel, în toate lunile din trimestrul al doilea, variația anuală a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale a fost în teritoriu negativ3. La finalul trimestrului trei, rata anuală a inflației a coborât la 4,62%, însă ultimul trimestru al anului a marcat un punct de inflexiune, rata anuală a inflației crescând la 5,14% în decembrie, pe fondul unei creșteri peste așteptări a prețurilor la combustibili. Pe tot parcursul anului 2024, rata inflației Core2 ajustat a avut valori mai mari decât rata inflației IPC, pe fondul unor variații ridicate ale prețurilor bunurilor nealimentare și ale prețurilor serviciilor4. În 2024, deflatorul PIB a coborât la 8,8%, de la 12,8% în 2023. Decelerarea s-a datorat, în principal, diminuării semnificative a contribuției profiturilor unitare și impozitelor unitare la formarea deflatorului. În schimb, contribuția costurilor unitare cu forța de muncă la formarea deflatorului a crescut față de anul precedent. Analiza Graficului 3 relevă, în comparație cu anul precedent, o accentuare a presiunilor salariale, fapt care a condus la o creștere cu circa 1,5 pp a contribuției costului unitar cu forța de muncă la variația deflatorului PIB (de la 5,2 pp în 2023, la 6,7 pp în 2024). În privința profiturilor unitare, se observă o diminuare a contribuției acestora la variația deflatorului cu circa 4,2 pp (de la 5,4 pp, în 2023, la 1,2 pp, în 2024), în timp ce contribuția impozitelor unitare la variația deflatorului a scăzut cu circa 1,3 pp față de anul precedent. În condițiile unei traiectorii dezinflaționiste mai lente în primele luni ale anului, banca centrală a menținut rata dobânzii de referință la 7%. Atenuarea presiunilor inflaționiste, mai vizibilă în al doilea trimestru, dar și semnalele privind dinamica mai lentă a activității economice au creat premisele pentru reducerea dobânzii cheie. Astfel, în două ședințe consecutive, în iulie și septembrie, membrii Consiliului de Administrație al BNR au decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 pp în fiecare ședință. În ultima ședință din 2024, BNR a decis menținerea ratei dobânzii cheie la 6,5%, citând incertitudini și riscuri ridicate la adresa activității economice și evoluției inflației, atât pe plan extern, cât și pe plan intern. În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii (RMO), aceasta a fost menținută la valoarea de 8% în cazul pasivelor în monedă națională, în timp ce pentru pasivele în valută, rata RMO a fost de 5%. 3 Conform Raportului asupra inflației al Băncii Naționale a României, august 2024. 4 Conform Raportului asupra inflației al Băncii Naționale a României, februarie 2025. 21  Graficul 3: Deflatorul PIB – repartizare pe venituri 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 14 14% 12 Contribuții la variația delfatorului PIB (pp) 12% 10 10% 8 6 8% 4 6% 2 4% 0 2% -2 -4 0% Impozite unitare Profituri unitare Costuri unitare cu forța de muncă Deflatorul PIB (scara din dreapta) Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Deficitul de cont curent5 a înregistrat un nivel de 8,4% din PIB la finalul anului 2024 (Graficul 4), mai mare cu 1,7 pp față de anul anterior, continuând traiectoria crescătoare manifestată din anul 2015. Singura excepție a fost consemnată în anul 2023, când deficitul de cont curent s-a diminuat ca urmare a contribuției raportului de schimb extern (terms of trade) favorabil, pe fondul unei variații mai ample a prețurilor exporturilor, comparativ cu cea a prețurilor importurilor6. Nivelul deficitului de cont curent rămâne ridicat și ridică semne de întrebare privind evoluția dezechilibrelor externe și a gradului de competitivitate, Tabloul de bord european stabilind un prag de alertă atunci când media deficitului de cont curent din ultimii 3 ani depășește 4% din PIB. În cazul României, această medie a atins valoarea de 8,2% din PIB în 2024, nivelul de 4% din PIB fiind depășit semnificativ în fiecare din ultimii trei ani. În 2024, pe lângă adâncirea deficitului de cont curent, deficitul bugetar în termeni ESA a crescut cu circa 2,7 pp (de la 6,6% la 9,3% din PIB), accentuând problema deficitelor gemene și ridicând provocări importante pentru stabilitatea economică a țării. 5 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 6 Conform datelor INS privind indicii valorii unitare în comerțul internațional în 2023. 22  Graficul 4: Evoluția PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2024 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Creșterea deficitului de cont curent a fost determinată de amplificarea deficitului bunurilor și serviciilor, de la 15,7 mld. euro, în anul 2023, la 21,4 mld. euro, în 2024 (echivalentul unei majorări de 36,3%). Această dinamică a fost cauzată, în principal, de evoluția balanței bunurilor, al cărei deficit s-a amplificat cu 3,9 mld. euro (de la 29 mld. euro în 2023, la 32,9 mld. euro în 2024). Contribuția soldului excedentar al balanței serviciilor la reducerea deficitului de cont curent a scăzut în comparație cu anul precedent, în condițiile în care valoarea acestuia s-a diminuat cu 1,8 mld. euro (de la 13,3 mld. euro, în 2023, la 11,5 mld. euro, în 2024). În direcția adâncirii deficitului de cont c