Raportul anual al Consiliului Fiscal

de infrastructură, la reducerea polarizării și a disparităților regionale, precum și la îmbunătățirea nivelului de competitivitate al economiei românești. În anul 2024, din fondul de rezervă În mai 2024, Guvernul, printr-o serie de derogări de la cadrul fiscal- au fost alocați circa 64 mld. lei, bugetar, a revizuit, pentru anul 2024, modul de funcționare a reprezentând o utilizare fără fondului de rezervă bugetară (FRB). Principala prevedere a vizat precedent a acestui instrument posibilitatea alocării din FRB, pe bază de hotărâri de Guvern, a unor bugetar. Ponderea sumelor sume pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale utilizate din FRB în totalul ordonatorilor principali de credite. Prin aceste măsuri, ca și în 2023, cheltuielilor bugetare este de circa autoritățile au creat un cadru care permitea utilizarea FRB pentru 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de echilibrarea bugetelor locale și centrale. Lipsa de realism, atât a anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult bugetului inițial, cât și a rectificării adoptate în luna septembrie decât media perioadei 2007-2023. 2024, este întărită de utilizarea fără precedent a FRB pentru echilibrarea bugetelor ordonatorilor de credite, mai ales ale ordonatorilor de credite de la nivelul administrației centrale. În anul 2024, din FRB au fost alocați circa 64 mld. lei (58,6 mld. lei la nivelul administrației centrale și 5,4 mld. lei la nivelul administrațiilor locale). Ponderea sumelor utilizate din FRB în totalul cheltuielilor 13  bugetare este de circa 8,8%, în creștere cu 3,6 pp față de anul 2023 și cu 7,6 pp mai mult decât media perioadei 2007-2023. Utilizarea fondului de rezervă Consiliul Fiscal reiterează recomandarea din rapoartele precedente pentru realocarea resurselor la privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din nivelul bugetului general fondul de rezervă, inclusiv prin raportarea periodică către consolidat implică riscuri majore, Parlament a modului și nivelului de utilizare a FRB. În plus, rămân de la lipsa de transparență în de actualitate atenționările Consiliului Fiscal privind faptul că execuția bugetară, până la utilizarea FRB pentru realocarea resurselor la nivelul bugetului utilizarea discreționară și general consolidat implică riscuri majore, de la lipsa de accentuarea recurgerii la derogări transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară de la regulile fiscale. și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. În 2023, au fost realizate primele În 2023, au fost realizate primele două analize ale cheltuielilor două analize ale cheltuielilor publice care au vizat educația (domeniul învățământului publice care au vizat educația și preuniversitar) și sănătatea (domeniul serviciilor de asistență sănătatea. Din analiza succintă a medicală în ambulatoriu). Din analiza succintă a structurii structurii cheltuielilor publice în cheltuielilor publice în România, la nivelul anului 2023, alocările România, la nivelul anului 2023, pentru educație și sănătate sunt mai reduse în țara noastră față de alocările pentru educație și media UE. În opinia CF, ambele analize de cheltuieli suferă din sănătate sunt mai reduse în țara punctul de vedere al reprezentativității și al atingerii obiectivului de noastră față de media UE. identificare și cuantificare a sumelor ce pot fi economisite. Cheltuielile din aceste domenii nu Cheltuielile din domeniile abordate nu sunt analizate în contextul sunt analizate în contextul unui unui cadru metodologic de evaluare a impactului, care să sprijine cadru metodologic de evaluare a fundamentarea măsurilor propuse pentru revizuirea și impactului, iar măsurile propuse eficientizarea cheltuielilor. De asemenea, măsurile propuse nu sunt nu sunt întotdeauna însoțite de întotdeauna însoțite de ținte financiare cuantificabile, ceea ce face ținte financiare cuantificabile. dificilă implementarea acestora în elaborarea bugetului general Acest lucru face dificilă consolidat, monitorizarea pe parcurs și evaluarea efectelor acestor implementarea acestora în măsuri. elaborarea bugetului general Evaluarea ex post implică, pe lângă o analiză cantitativă, și una consolidat, monitorizarea pe calitativă, iar pentru aceasta este necesar un nivel ridicat de parcurs și evaluarea ex post a expertiză în domeniile educației și sănătății. Anul 2024 a fost efectelor acestor măsuri. caracterizat de o adâncire semnificativă a deficitului bugetar, pe fondul tendinței accelerate de creștere a cheltuielilor publice, mult peste limitele prevăzute în bugetul inițial. În acest context, identificarea și cuantificarea riguroasă a eficienței unor alocări bugetare este limitată, orice efort de eficientizare a cheltuielilor publice presupunând un cadru predictibil și coerent de planificare și execuție bugetară. 14 Analiza sustenabilității datoriei Politicile fiscale prociclice din ultimii ani au condus la o creștere publice, într-un scenariu de tip no- accentuată a deficitului bugetar și au pus datoria publică pe o policy change, indică o dinamică traiectorie ascendentă. Analiza sustenabilității datoriei publice, ascedentă amplă a ponderii într-un scenariu de tip no-policy change, indică o dinamică datoriei publice în PIB. ascendentă amplă a ponderii datoriei publice în PIB: va urca la circa Sustenabilitatea datoriei publice 60% în 2025 și va depăși pragul de 100% în 2032. Sustenabilitatea poate fi asigurată numai prin datoriei publice poate fi asigurată numai prin adoptarea unor adoptarea unor măsuri de corecție măsuri de corecție bugetară și prin respectarea regulilor din noul bugetară și prin respectarea cadru de guvernanță al UE. Atât în situația unei perioade de regulilor din noul cadru de ajustare de 7 ani, cât și a uneia de 4 ani, în condițiile atingerii țintei guvernanță al UE. de sold primar structural în perioada de ajustare, traiectoria datoriei publice devine descendentă pe termen lung. Ambele scenarii indică o corecție bugetară dificilă în următorii ani, însă aceasta are rezultate în asigurarea sustenabilității traiectoriei datoriei publice. În anul 2025, se anticipează o Comisia Europeană anticipează în prognoza de primăvară o ameliorare marginală a creșterii creștere a PIB real în România de 1,4% în 2025 – marginal mai puțin economice față de anul precedent. decât prognoza FMI de 1,6%, din aprilie 2025. În 2026, tendința este Astfel, CE estimează pentru identică – de accelerare a creșterii, dar ecartul se mărește, FMI România o creștere economică de prognozând o creștere de 2,8%, iar Comisia Europeană, de doar 1,4%, valoare apropiată de 2,2%. Factorii determinanți ai sporirii PIB în următorii doi ani sunt proiecția FMI de 1,6%. BNR prevăzuți a fi formarea brută de capital fix și consumul privat, pe avansează o rată a inflației IPC de fondul creșterii venitului real disponibil din economie. Fondurile 8,8% la finalul anului 2025, europene (multianuale și PNRR) sunt prevăzute a sprijini cererea evoluând pe o traiectorie agregată și a oferi finanțare pentru deficitul extern. Exportul net descrescătoare ulterior. este anticipat a avea o contribuție negativă la creșterea economică. Conform Raportului asupra inflației, publicat de BNR în august 2025, rata anuală a inflației IPC va atinge nivelul de 8,8% la finalul anului 2025, evoluând pe o traiectorie descrescătoare ulterior. Proiecția CNSP privind rata de Prognoza CNSP privind rata de creștere economică de 1,4% din creștere economică de 1,4% din 2025, care stă la baza calculelor privind deficitul pentru acest an, a 2025, care stă la baza calculelor precedat pachetul de măsuri fiscale adoptat în iulie 2025. În privind deficitul pentru acest an, a consecință, creșterea reală din 2025, precum și cea din anul precedat pachetul de măsuri următor ar putea fi semnificativ mai reduse, ca urmare a diminuării fiscale adoptat în iulie 2025. absorbției interne. În proiecția curentă a CNSP, ratele de creștere a Creșterea reală din 2025 ar putea deflatorului PIB, de 6,1% în 2025 și 5,0% în 2026, pot fi considerate fi mai redusă, ca urmare a foarte prudente/reduse – chiar în absența din proiecție a diminuării absorbției interne. În pachetului legislativ de ajustare fiscală. Chiar și în condițiile în care comparație cu proiecțiile CNSP, am considera că rata reală de creștere a PIB ar putea fi mai joasă, valoarea deflatorului PIB ar putea dinamica deflatorului PIB poate compensa o astfel de evoluție – dat 15 fi considerabil mai mare, având în fiind faptul că relevante pentru sectorul fiscal sunt evoluțiile vedere majorările de taxe și nominale. Mai mult, în contextul unor majorări ale taxei pe liberalizarea prețului la energie, valoarea adăugată, semnificative din punct de vedere al impactului ceea ce ar constitui un element ce pe inflație, creșterii accizelor, precum și re-liberalizării prețului la ar genera un impact favorabil în energie electrică din iulie 2025 și a celui la gaze naturale din iulie ceea ce privește soldul bugetar. 2026, putem aprecia că valorile deflatorului PIB (pentru ambii ani, 2025 și 2026) ar putea fi considerabil mai mari, ceea ce ar constitui un element ce ar genera un impact favorabil în ceea ce privește soldul bugetar. Proiectul de buget pe anul 2025 a Proiectul de buget pe anul 2025 a avut în vedere o țintă de deficit avut în vedere o țintă de deficit de cash de 7% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,6 pp din PIB față 7% din PIB, atât conform de nivelul înregistrat în anul precedent, ținta de deficit având o metodologiei naționale, cât și valoare similară și potrivit metodologiei ESA 2010. Diminuarea potrivit metodologiei ESA 2010. Pe planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze prin baza unei abordări prudente a majorarea veniturilor bugetare cu circa 2,3 pp din PIB, în timp ce prognozării veniturilor și pentru cheltuielile bugetare a fost planificată o creștere cu 0,7 pp cheltuielilor, și potrivit datelor din PIB. Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, disponibile, CF a apreciat celelalte categorii de venituri erau planificate să se majoreze cu construcția bugetară pentru anul aproape 0,2 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se 2025 compatibilă cu un deficit diminuau în planificare cu 1,5 pp din PIB. Acest lucru arată că cash situat în jurul valorii de 7,7% ajustarea deficitului a fost planificată să se realizeze, în special, pe din PIB. partea de cheltuieli. Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, și potrivit datelor disponibile, CF a apreciat construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. În lipsa unor politici fiscale care să Pe termen mediu, în lipsa unor politici fiscale care să sprijine sprijine traiectoria de consolidare traiectoria de consolidare fiscal-bugetară și pe partea de venituri, fiscal-bugetară și pe partea de nu este credibilă o ajustare a deficitului bugetar doar pe latura venituri, nu este credibilă o cheltuielilor, balanța riscurilor fiind înclinată în direcția înregistrării ajustare a deficitului bugetar doar unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal- pe latura cheltuielilor, balanța bugetar pentru perioada 2026-2028. Această observație este cu riscurilor fiind înclinată în direcția atât mai relevantă, având în vedere evoluția mediului internațional înregistrării unor deficite mai și provocările mari cu care se confruntă politicile economice, în ridicate decât cele preconizate de special în ceea ce privește cheltuielile de apărare și tensiunile cadrul fiscal-bugetar pentru comerciale. Totodată, trebuie să fie luate în considerare perioada 2026-2028. consecințele unei inevitabile diminuări a aportului fondurilor europene la procesul investițional și la susținerea dezvoltării economice a României. O scădere a fondurilor europene va afecta dinamica PIB potențial și, probabil, rata de creștere economică, dacă nu va crește contribuția resurselor interne ca factor 16  compensator. Parțial, se poate contrabalansa această diminuare anticipată cu o creștere a eficienței, calității investițiilor publice. Execuția bugetară pe primele 6 Execuția bugetară pe primele 6 luni ale anului 2025 a consemnat un luni ale anului 2025 a consemnat nivel al deficitului cash de 69,8 mld. lei (circa 3,7% din PIB), cu circa un nivel al deficitului cash de 69,8 0,1 pp mai mare decât deficitul înregistrat pe primele 6 luni ale mld. lei (circa 3,7% din PIB). În anului 2024 și în creștere cu 0,3 pp față de deficitul din luna mai lipsa unor măsuri de corecție a 2025. Veniturile bugetare s-au majorat față de perioada similară a deficitului bugetar, dinamica anului 2024 (+12,7%), însă dinamica acestora este sub ținta din principalelor categorii de venituri bugetul pe anul 2025, care prevedea o creștere a veniturilor cu și cheltuieli în prima jumătate a 16,2% față de execuția anului precedent. Și cheltuielile bugetare au anului 2025 este compatibilă cu un crescut față de primele 6 luni ale anului 2024 (+12,1%), însă deficit bugetar cash semnificativ dinamica acestora este mai alertă decât fusese programat în peste 8,5% din PIB. bugetul inițial, care prevedea o creștere a cheltuielilor cu doar 10,3% față de execuția anului 2024. Analiza execuției bugetare pe primele 6 luni ale anului este de natură să înrăutățească evaluarea CF de la momentul adoptării proiectului de buget, care vedea un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB. Astfel, în lipsa unor măsuri de corecție a deficitului bugetar, dinamica principalelor categorii de venituri și cheltuieli în prima jumătate a anului 2025 este compatibilă cu un deficit bugetar cash semnificativ peste 8,5% din PIB. Dinamica nefavorabilă a execuției bugetare se reflectă și în creșterea datoriei publice, aceasta atingând, la finele lunii aprilie 2025, nivelul de 56,6% din PIB, conform metodologiei europene, respectiv de 61,1% din PIB, potrivit metodologiei naționale. Măsurile de corecție bugetară La începutul lunii iulie 2025, Parlamentul a adoptat un prim pachet creează premise pentru reducerea de măsuri de corecție bugetară. Pe lângă acesta, Guvernul a anunțat deficitului bugetar în 2025 și că vor mai urma și alte proiecte care să vizeze cheltuielile publice. pentru respectarea țintei de deficit Măsurile de corecție bugetară indică un impact bugetar, estimat de bugetar în 2026. Însă, chiar și cu MF, de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026, creând reducerea/prioritizarea unor pr