Raportul anual al Consiliului Fiscal

ului real, a fost principalul consumul gospodăriilor. De determinant al creșterii economice (+3,7 pp), la care se adaugă asemenea, variația stocurilor a contribuția favorabilă a variației stocurilor (+0,8 pp). Aceste efecte avut contribuții pozitive la au fost parțial contrabalansate de evoluția investițiilor (-0,9 pp) și a creșterea economică, în timp ce exportului net (-2,9 pp). Pe latura ofertei, serviciile au contribuit investițiile și exportul net au marginal la creșterea economică, industria a avut un efect neutru, exercitat un impact contracționist iar agricultura a avut un aport negativ. Incertitudinile și tensiunile semnificativ. geopolitice externe s-au menținut la un nivel ridicat în 2024, ultima parte a anului consemnând și o accentuare semnificativă a incertitudinii pe plan intern. În anul 2024, rata anuală a În anul 2024, rata anuală a inflației a continuat traiectoria inflației a continuat traiectoria descendentă din anul precedent, însă trendul dezinflaționist a fost descendentă din anul precedent, mai lent, ajungând la 5,14% în decembrie 2024, față de 6,61% în însă trendul dezinflaționist a fost decembrie 2023. Diminuarea deflatorului PIB față de anul anterior mai lent. Deficitul de cont curent a a fost mai amplă (-4 pp), pe fondul scăderii însemnate a contribuției crescut cu 1,7 pp față de anul profiturilor și impozitelor unitare. Deficitul de cont curent a fost de 2023, ajungând la 8,4% din PIB. 8,4% din PIB la finalul anului 2024, în creștere cu 1,7 pp față de anul Economia românească continuă să anterior. Acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non- fie caracterizată de un nivel înalt generatoare de datorie a scăzut la 28%, în 2024, de la 64,7%, în anul al deficitelor gemene, care ridică anterior. Trebuie menționat că media deficitelor de cont curent provocări importante pentru înregistrate în ultimii 3 ani este de 8,2% din PIB, depășind cu mult stabilitatea economică a țării. pragul de alertă de 4%, stabilit de Tabloul de bord european, ceea ce evidențiază un dezechilibru extern major și o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor. Piața muncii a avut o evoluție Creditul neguvernamental a înregistrat în decembrie 2024 o pozitivă, numărul mediu de creștere de 3,6% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului salariați crescând cu 0,9% față de precedent, pe seama majorării componentei creditelor acordate în 9 anul anterior, în timp ce rata lei. Creșterea creditului neguvernamental a fost favorizată de șomajului BIM a scăzut la 5,4%. menținerea unui ritm ridicat de creștere a veniturilor din salarii, Câștigul salarial mediu brut a precum și de inițierea ciclului de reducere a dobânzii de referință. continuat evoluțiile ascendente În anul 2024, datele privind piața muncii evidențiau un număr din anii anteriori, înregistrând o mediu de salariați în creștere ușoară la 5.412 mii persoane (+0,9% creștere nominală de 15,3%, față față de anul anterior), precum și o rată a șomajului BIM de 5,4%, în de anul 2023, în vreme ce câștigul scădere față de anul precedent. Câștigul salarial mediu brut pe salarial real a crescut cu 8,3%. ansamblul economiei a fost de 8.118 lei (+15,3% față de anul 2023). Câștigul salarial mediu net a fost de 5.047 lei (+14,4% față de anul 2023), iar câștigul salarial real a crescut cu 8,3%. Rezultatele execuției bugetare pe Bugetul inițial a stabilit pentru anul 2024 o țintă de deficit cash de anul 2024 indică un deficit de 5% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp față de nivelul de 152,7 mld. lei, conform 5,94% din PIB, estimat la acea dată pentru anul 2023. Exprimat în metodologiei naționale, cu 66,1 termeni ESA 2010, deficitul bugetar a fost estimat la 4,9% din PIB, mld. lei peste nivelul stabilit în în scădere cu 1,1 pp față de nivelul evaluat de Ministerul Finanțelor bugetul inițial. Ca pondere în PIB, pentru anul 2023 la acel moment. Principalele ipoteze deficitul cash a fost de 8,68% macroeconomice care au fundamentat proiectul de buget pe anul (comparativ cu o țintă de 5%), iar 2024 au vizat o creștere în termeni reali a PIB de 3,4%, un deflator cel ESA a fost de 9,3%, ecartul față PIB de 5,9% și o rată medie anuală a inflației de 6%. de proiecția din bugetul inițial Rectificarea bugetară a prevăzut o majorare nominală amplă, atât (4,9%) fiind și mai mare în acest a veniturilor bugetare (+29,6 mld. lei, reprezentând circa 5,06% din caz. veniturile prognozate inițial în proiectul de buget), cât și a cheltuielilor bugetare (+65,8 mld. lei, reprezentând circa 9,8% din cheltuielile prognozate inițial în proiectul de buget). În consecință, deficitul bugetului general consolidat era cu circa 36,2 mld. lei mai mare în proiectul de rectificare, de la 86,6 mld. lei la 122,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul estimat al deficitului BGC era de 6,95%, cu circa 1,95 pp mai mare decât ținta din proiectul de buget. Rezultatele execuției bugetare pe anul 2024 indică un deficit de 152,7 mld. lei, conform metodologiei naționale, cu 66,1 mld. lei peste nivelul stabilit în bugetul inițial (86,6 mld. lei). Ca pondere în PIB, deficitul cash a fost de 8,68% (comparativ cu o țintă de 5%), iar cel ESA a fost de 9,3%, ecartul față de proiecția din bugetul inițial (4,9%) fiind și mai mare în acest caz. Deficitul primar a fost de 7% din PIB în 2024 (mai mare cu circa 2,3 pp față de anul anterior), România având cel mai mare deficit primar din rândul statelor membre UE atât în 2023, cât și în 2024. Nivelul ridicat al deficitului primar a alimentat creșterea accelerată 10  a ponderii datoriei publice în PIB, care a ajuns, în decembrie 2024, la 54,8%. Creșterea de proporții a Creșterea de proporții a deficitului, în anul 2024, este de natură să deficitului, în anul 2024, este de complice și mai mult situația fiscal-bugetară a României, aspect natură să complice și mai mult reliefat și de decizia Consiliului UE, din data de 13 iunie 2025, care situația fiscal-bugetară a a stabilit că țara noastră nu a luat măsuri eficace pentru corecția României. Având în vedere deficitului excesiv. În acest context, având în vedere traiectoria de traiectoria de consolidare consolidare bugetară stabilită prin Planul Bugetar-Structural bugetară stabilită prin Planul Național (care prevedea o țintă de deficit bugetar ESA de 7% în anul Bugetar-Structural Național, riscul 2025), riscul de retrogradare a ratingului suveran (cu consecințe de retrogradare a ratingului importante asupra accesului pe piețele internaționale și asupra suveran, precum și mediul costurilor de finanțare), precum și mediul internațional nefavorabil, internațional nefavorabil, corecția marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, corecția deficitului bugetar reprezintă o deficitului bugetar reprezintă o urgență absolută. În lipsa unui urgență absolută. pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent. Similar anilor anteriori, România a România a înregistrat în anul 2024, potrivit metodologiei ESA 2010, înregistrat și în anul 2024 un nivel un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare de 34,1%, cu 0,1 pp foarte scăzut al veniturilor peste cel din anul anterior, dar mult sub media europeană de 46%, bugetare și al veniturilor fiscale înregistrându-se un ecart de 11,9 pp. Astfel, România ocupă raportate la PIB, poziționându-se penultima poziție în UE27, venituri bugetare inferioare înregistrând pe ultimele locuri între statele UE. doar Irlanda. Nivelul veniturilor fiscale (impozite și contribuții sociale) a crescut de la 27,2% din PIB în 2023, la 28,8% în 2024, cu 1,6 pp, dar se poziționează mult sub media europeană de 40,1%, România situându-se tot pe penultimul loc în UE27. Ponderea veniturilor fiscale în PIB, înregistrată de România în anul 2024, este semnificativ sub cea a altor țări cu economii similare, precum Slovenia (38,7%), Polonia (37,5%), Cehia (34,8%) și Ungaria (35,1%). Poziționarea României printre Poziționarea României printre ultimele țări din UE27, în termeni de ultimele țări din UE27, în termeni venituri bugetare și fiscale exprimate ca pondere în PIB, este efectul de venituri bugetare și fiscale unei politici bugetare expansioniste, al unor erori în construcția exprimate ca pondere în PIB, este regimului fiscal și ignorarea necesității de a crește veniturile fiscale efectul unei politici bugetare de la un nivel foarte jos, al unui aparat de administrare fiscală expansioniste, al unor erori în insuficient modernizat, cu reforme lente și parțiale. Având în construcția regimului fiscal și vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar în România și ignorarea necesității de a avea necesitatea urgentă de corecție a acestuia, autoritățile venituri fiscale mai mari, al unui guvernamentale trebuie să prioritizeze digitalizarea ANAF ca aparat de administrare fiscală pârghie esențială pentru creșterea veniturilor fiscale prin insuficient modernizat, cu reforme îmbunătățirea colectării. 11 lente și parțiale. Având în vedere Din perspectiva indicelui economiei și societății digitale, România a nivelul ridicat al deficitului făcut progrese importante în digitalizare, însă rămâne marcată de bugetar în România și necesitatea contraste puternice între domeniile în care excelează și cele unde urgentă de corecție a acestuia, persistă întârzieri semnificative. Cele mai ample progrese sunt autoritățile guvernamentale înregistrate la conectivitatea fixă, rata de utilizare a internetului de trebuie să prioritizeze creșterea mare viteză și conexiunile ultra-rapide, această infrastructură veniturilor fiscale care sunt la un solidă oferind un fundament esențial pentru procesul de nivel inadmisibil de jos, inclusiv digitalizare. România a făcut progrese și în digitalizarea serviciilor prin digitalizarea ANAF pentru publice, însă continuă să fie ultimul stat membru în ceea ce privește îmbunătățirea colectării. competențele digitale de bază. Un alt punct slab important este întârzierea în implementarea tehnologiei 5G, limitând potențialul de digitalizare în anumite sectoare industriale, unde ar putea aduce avantaje semnificative. În ceea ce privește digitalizarea mediului de afaceri, companiile românești integrează insuficient noile tehnologii în procesele lor, iar utilizarea inteligenței artificiale și a instrumentelor de analiză a datelor rămâne la niveluri extrem de scăzute, comparativ cu media europeană. Începând cu anul 2016, aplicarea Începând cu anul 2016, odată cu implementarea noului Cod Fiscal, unor majorări discreționare de care a condus la o relaxare fiscală de amploare (soldată cu cheltuieli permanente a reducerea veniturilor fiscale), s-a accentuat apelul la majorări determinat rigidizarea tot mai discreționare de cheltuieli permanente, rezultând o rigidizare tot accentuată a structurii mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare. În anul 2024, s-a cheltuielilor bugetare. În 2024, se consemnat o majorare a raportului dintre cheltuielile de personal observă o majorare a cheltuielilor și totalul veniturilor bugetare, de la 29,7% la 32,8%, România de personal și asistență socială, urcând pe prima poziție în clasamentul UE. Mai mult, și raportul ponderea acestora în totalul dintre cheltuielile cu asistența socială și veniturile bugetare a intrat veniturilor bugetare înregistrând pe un trend ascendent, majorându-se de la 36,8% în 2023, la 39,9% creșteri în cazul ambilor indicatori. în 2024. Evoluția a fost determinată de ritmul mai accentuat de creștere al acestei categorii de cheltuieli (pe fondul majorării punctului de pensie cu 13,8% și al recalculării pensiilor din sistemul public), comparativ cu ritmul de creștere al veniturilor bugetare. În anul 2024, cheltuielile de În România, structura cheltuielilor bugetare a continuat să fie personal și asistență socială au caracterizată de preponderența cheltuielilor cu salariile și asistența echivalat cu 72,6% din veniturile socială și în anul 2024, acestea ajungând la 72,6% din veniturile bugetare. Indexarea acestor bugetare. Evoluția a fost determinată de măsurile de creștere a categorii de cheltuieli după reguli salariilor, la care s-au adăugat indexarea și recalcularea pensiilor transparente, predictibile, din sistemul public. În acest context, creșterea nominală a corelate cu evoluția activității veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al economice și puterea de cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de cumpărare, este necesară pentru 20,3%. Variația amplă a ponderii celor două categorii de cheltuieli 12 asigurarea sustenabilității pe în veniturile bugetare reflectă discreționarismul politicilor de termen lung a finanțelor publice. creștere a salariilor și de indexare a pensiilor în sistemul public. Ancorarea acestora de reguli transparente, predictibile, corelate cu evoluția activității economice și puterea de cumpărare, este necesară pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice. Cheltuielile de investiții au În anul 2024, cheltuielile de investiții au reprezentat 6,8% din PIB, înregistrat în anul 2024 un nivel de cu 0,5 pp peste nivelul consemnat în 2023. Creșterea nominală 6,8% din PIB, cu 0,5 pp peste comparativ cu anul anterior a fost de 19,6 mld. lei, aceasta nivelul consemnat în anul realizându-se pe seama fondurilor proprii și împrumutate (+26 mld. anterior. Consiliul Fiscal apreciază̆̆̆ lei) și a proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistență că, printr-o absorbție ridicată a financiară nerambursabilă și împrumut aferente PNRR (+17,6 mld. resurselor europene puse la lei), în timp ce proiectele cu finanțare din fonduri externe dispoziția României, se poate nerambursabile postaderare s-au diminuat cu 24,1 mld. lei. menține un nivel înalt al O absorbție cât mai ridicată a volumului însemnat de fonduri investițiilor pe termen mediu, europene de care beneficiază România constituie premisa esențială având în vedere necesitatea pentru ca trendul investițional ascendent din ultimii ani să se stringentă de reducere a mențină și pe termen mediu, având în vedere necesitatea deficitului bugetar în anii ce vin. stringentă de reducere a deficitului bugetar în anii ce vin. Totodată, aplicarea fermă a cadrului legal existent și o mai bună prioritizare a investițiilor publice, care să urmărească orientarea acestora spre cercetare, dezvoltare și inovare în domenii strategice, pot contribui la eliminarea decalajelor