Raportul anual al Consiliului Fiscal

III.4. Veniturile bugetare Veniturile BGC au crescut în anul 2024 cu 10,4% (+54 mld. lei), față de anul precedent, susținute de dinamica pozitivă a PIB nominal (pe fondul unui deflator de 8,8%) și a indicatorilor pieței muncii (creștere a numărului mediu de salariați cu 0,9% și a câștigului salarial mediu brut cu 15,3%) și de măsurile de politică fiscală adoptate (în special cele introduse prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal- bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu un impact estimat de MF la 15,9 mld. lei). Astfel, veniturile bugetare s-au situat la un nivel de 574,6 mld. lei (reprezentând circa 32,6% din PIB), ceea ce consemnează o creștere cu 0,2 pp față de nivelul de 32,4% din PIB, din anul 2023.

Veniturile fiscale au înregistrat o creștere a ponderii în PIB (+0,9 pp față de anul anterior), situație care s-a manifestat la nivelul majorității agregatelor componente (impozit pe profit +0,2 pp; impozit pe salarii și venit +0,3 pp; TVA +0,4 pp; accize +0,3 pp), principala excepție fiind reprezentată de alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (-0,3 pp). Creșteri ale ponderii în PIB s-au înregistrat și în cazul contribuțiilor de asigurări (+0,9 pp), veniturilor nefiscale (+0,2 pp), sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări (+0,8 pp) și a sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (+0,4 pp). Pe de altă parte, cea mai importantă diminuare a ponderii în PIB s-a consemnat la nivelul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 (-2,8 pp), pe fondul încheierii acestui cadru financiar multianual.

Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile BGC încasate efectiv în anul 2024 au consemnat o nerealizare de 11,5 mld. lei (reprezentând aproape 0,7% din PIB). Neîndeplinirea nivelului programat s- a regăsit preponderent la fondurile europene: sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări (-10 mld. lei, -0,6 pp din PIB) și sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-16,7 mld. lei, -0,9 pp din PIB), dar și la nivelul veniturilor suplimentare preconizate a se încasa din digitalizare (-10,5 mld. lei, -0,6 pp din PIB). Aceste nerealizări au fost parțial contrabalansate de depășirea nivelurilor programate pentru celelalte categorii principale de venituri: venituri fiscale (+15,3 mld. lei, +0,9 pp din PIB), contribuții de asigurări (+6,4 mld. Lei, +0,4 pp din PIB) și venituri nefiscale (+3,3 mld. lei, +0,2 pp din PIB). Totodată, trebuie menționat că veniturile proiectate în bugetul inițial includeau și sume în cuantum de 8,5 mld. lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale.

În cazul veniturilor fiscale, situarea peste proiecția inițială se datorează în principal încasărilor din accize (+5,6 mld. lei, +0,3 pp din PIB), alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+5,4 mld. lei, +0,3 pp din PIB) și din impozitul pe salarii și venit (+3 mld. lei, +0,2 pp din PIB).

48