Raportul anual al Consiliului Fiscal

Construcția bugetară pentru anul 2025 are în vedere reducerea deficitului bugetar ESA cu 2,3 pp față de nivelul consemnat în 2024, la 7% din PIB. Această evoluție este compatibilă, potrivit MF33, cu o reducere a deficitului structural cu 2,4 pp, de la 8,8% din PIB potențial în 2024, la 6,4% în 2025. În viziunea MF, procesul de consolidare va fi susținut, în principal, de măsurile introduse prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene (ordonanța trenuleț), la care se adaugă cuantumul sumelor luate în considerare având drept sursă venituri suplimentare preconizate a se încasa din îmbunătățirea colectării de ANAF. În analiza sa privind proiectul de buget pentru anul 2025 și pe baza datelor disponibile, CF a apreciat că ținta programată nu este plauzibilă, fiind probabil ca deficitul bugetar cash să se situeze în jurul valorii de 7,7% din PIB.

În analizele sale, CF a semnalat în mod repetat situația fiscală deosebit de dificilă în care se află România, caracterizată de insuficiența veniturilor bugetare în raport cu cheltuielile, precum și printr-un nivel înalt al deficitului structural și al deficitelor externe. Odată cu adoptarea bugetului pentru anul 2025, autoritățile și-au asumat o serie de măsuri de eficientizare și restricționare a cheltuielilor publice. Aceste măsuri reprezintă un pas înainte, însă, în condițiile subfinanțării educației, sănătății și apărării naționale, ajustarea bugetară numai pe latura cheltuielilor nu este posibilă. Ponderea veniturilor fiscale în PIB este scăzută în comparație cu alte state din regiune (28,8% din PIB în România, față de 35% în Cehia, 35% în Ungaria și 37,5% în Polonia, în anul 202434).

Suplimentar, modalitatea de așezare a sarcinii fiscale (de exemplu, sarcini fiscale ridicate asupra salariilor reduse), existența unor dezechilibre între remunerarea muncii și remunerarea capitalului, lipsa unor măsuri solide de sprijinire a politicilor demografice, educaționale și de sănătate au efecte nefavorabile asupra rezilienței economice și sociale. Pe plan extern, incertitudinile geopolitice ridicate impun o finanțare suplimentară pentru apărare, iar tensiunile comerciale influențează negativ perspectivele de creștere economică.

Astfel, consolidarea bugetară prin creșterea veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul public să poată face față la nevoi foarte mari actuale și viitoare. În plus, în anii următori, construcțiile bugetare trebuie să aibă în vedere regulile noului cadru de guvernanță economică, transpuse în PBSTM. Acestea pot reprezenta ancore credibile în jurul cărora să fie construite bugete anuale realiste.

33 Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, al Ministerului Finanțelor. 34 Conform datelor preliminare ale Eurostat, accesate la 1 iulie 2025.

47