Raportul anual al Consiliului Fiscal

e în PIB actualizat au crescut de la 8,4% (în proiecția inițială) la 9,3% (rectificare) și apoi la 9,4% (OUG nr. 138/2024). Plafonul nominal al deficitului primar a crescut la rectificarea bugetară cu 33,9 mld. lei (de la 51,8 mld. lei în proiecția inițială, la 85,7 mld. lei) și cu încă 28,9 mld. lei prin OUG nr. 138/2024, până la 114,6 mld. lei. Plafonul datoriei publice, exprimat ca pondere în PIB, a crescut succesiv pe parcursul anului 2024, de la 49,8% (în proiecția inițială), la 51,5% (rectificare) și apoi la 54,5% (OUG nr. 138/2024). 38  5. Execuția bugetară a anului 2024 Rezultatele execuției bugetare pe anul 2024 indică un deficit de 152,7 mld. lei, conform metodologiei naționale, cu 66,1 mld. lei peste nivelul stabilit în bugetul inițial (86,6 mld. lei). Ca pondere în PIB, deficitul cash a fost de 8,68% (comparativ cu o țintă de 5%), iar cel ESA a fost de 9,3%, ecartul față de proiecția din bugetul inițial (4,9%) fiind și mai mare în acest caz. Diferența dintre nivelurile deficitului, calculate conform celor două metodologii, a fost determinată, în sensul creșterii deficitului ESA, în principal de următoarele elemente: cheltuieli cu dobânzile (4,8 mld. lei), venituri din superdividende (2,8 mld. lei), diferența între titlurile noi de despăgubire emise de ANRP în 2024 și plățile efectuate în contul celor istorice (1,1 mld. lei), cheltuieli efectuate/facturate, dar neachitate (9,2 mld. lei), transferuri de capital către EXIMBANK și CEC (1,4 mld lei). Aceste diferențe au fost parțial contrabalansate, în sensul diminuării ecartului dintre deficitul ESA și cel cash, de ajustări temporale ale execuției cash 22 (2,9 mld. lei), cheltuieli de capital militare ESA mai mici (livrări echipamente) decât plățile efectuate (4,2 mld. lei), alte efecte23 în sumă netă de 1,4 mld. lei. Execuția anului 2024 relevă o neîndeplinire semnificativă în special a țintelor de cheltuieli stabilite în bugetul inițial, în cazul veniturilor, abaterea de la ținta inițială fiind mai redusă. În Tabelul 3 se prezintă evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2024 în standarde cash. Tabelul 3: Evoluția principalelor agregate bugetare în anul 2024 (mld. lei) Program Rectificare Execuție inițial Venituri totale, din care: 586,1 615,8 574,6 Venituri fiscale 276,4 289,6 291,7 Contribuții de asigurări 183,1 195,1 189,5 Fonduri UE 69,0 72,7 42,6 Cheltuieli totale, din care: 672,8 738,6 727,3 Cheltuieli curente, din care 630,9 685,6 665,1 Proiecte din fonduri UE* 47,8 37,3 28,2 Cheltuieli de capital 41,9 53,0 65,2 Deficit bugetar -86,6 -122,8 -152,7 Sursa: MF * Sume fără componenta de împrumut a PNRR Veniturile bugetare totale au fost cu 11,5 mld. lei sub estimarea inițială. În structură, evoluții sub așteptări s-au înregistrat la nivelul fondurilor UE (inclusiv sume primite de la UE pentru programele 22 Diferența între încasările din perioada februarie 2024 - ianuarie 2025 comparativ cu ianuarie 2024 - decembrie 2024, ca proxy pentru diferența între taxele și impozitele datorate și cele achitate efectiv. 23 Diferența între plățile cash în contul sentințelor judecătorești istorice și cuantumul despăgubirilor rezultate în urma hotărârilor judecătorești de pe parcursul anului 2024, diferența între plățile cash pentru schema de compensare a prețurilor la energie și obligațiile de plată survenite pe parcursul anului 2024, restituiri de CASS către pensionari. 39 operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență, precum și sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR, -26,4 mld. lei). Evoluții peste așteptări au cunoscut: veniturile fiscale (+15,3 mld. lei), contribuțiile de asigurări (+6,4 mld. lei) și veniturile nefiscale (+3,3 mld. lei). În structura veniturilor fiscale au fost înregistrate depășiri semnificative, comparativ cu prevederile inițiale, la nivelul încasărilor din accize (+5,5 mld. lei), alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+5,4 mld. lei), impozit pe salarii și venit (+ 3 mld. lei), TVA (+1,5 mld. lei) și impozit pe profit (+0,6 mld. lei). Cele mai mari nerealizări față de programul inițial au fost la alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (-1,5 mld. lei). Nivelul cheltuielilor bugetare s-a situat cu 54,6 mld. lei peste valoarea programată inițial. Principalele agregate de cheltuieli care au înregistrat depășiri semnificative au fost: cheltuielile de capital (+23,3 mld. lei), cheltuielile de personal (+18,4 mld. lei), asistența socială (+14,4 mld. lei), cheltuielile cu bunuri și servicii (+12,1 mld. lei), alte transferuri (+5,6 mld. lei) și subvențiile (+4,3 mld. lei). Pe de altă parte, cele mai ample nerealizări ale sumelor bugetate au fost înregistrate la proiecte din fonduri UE (-19,6 mld. lei). În Tabelul 4 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare din perspectiva metodologiei naționale (cash), exprimate ca pondere în PIB. Comparativ cu anul precedent, în 2024 s-a consemnat creșterea deficitului bugetar în PIB cu 3,06 pp, explicată prin creșterea marginală a ponderii veniturilor bugetare cu 0,2 pp, concomitent cu creșterea ponderii cheltuielilor bugetare cu 3,26 pp. Veniturile BGC cu cea mai favorabilă evoluție au fost veniturile fiscale (+0,93 pp), contribuțiile de asigurări sociale (+0,88 pp) și veniturile nefiscale (+0,18 pp), în timp ce scăderi au survenit la încasările din sumele primite de la UE în contul plăților efectuate (-2,06 pp). La nivelul veniturilor fiscale, majorări comparativ cu anul precedent au fost înregistrate la TVA (+0,37 pp), accize (+0,31 pp), impozit pe salarii și venit (+0,27 pp), impozit pe profit (+0,23 pp) și impozite și taxe pe proprietate (+0,02 pp). În ceea ce privește cheltuielile BGC, comparativ cu anul anterior, cele mai importante reduceri s-au înregistrat la cheltuielile cu proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare (-1,62 pp) și subvenții (-0,15 pp). Pe de altă parte, creșteri față de anul 2023 au fost înregistrate la nivelul cheltuielilor de capital (+1,28 pp), cheltuielilor de personal (+1,08 pp), asistență socială (+0,82 pp), bunuri și servicii (+0,51 pp) și dobânzi (+0,2 pp). 40  Tabelul 4: Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare după standarde cash (% din PIB) Buget Buget inițial Execuție Execuție 2015 2016 2019 2020 2021 2022 2023 inițial 2024 - Buget 2024- 2024 2024 inițial 2023 2023 Venituri totale 32,8 29,4 30,3 30,4 31,9 32,8 32,4 33,3 32,6 -0,26 0,20 Venituri fiscale (exclusiv 19,4 17,8 14,8 14,2 15,7 16,4 15,6 15,7 16,6 -0,40 0,93 contribuții) Impozit pe venit 3,7 3,6 2,2 2,3 2,4 2,4 2,5 2,6 2,8 0,29 0,27 Impozit pe profit 1,9 2,0 1,7 1,5 1,7 1,9 1,8 2,0 2,0 -0,05 0,23 Impozite și taxe pe 0,8 0,8 0,6 0,6 0,6 0,5 0,5 0,5 0,5 -0,15 0,02 proprietate TVA 8,0 6,8 6,2 5,7 6,7 6,7 6,5 6,8 6,9 -0,29 0,37 Accize 3,7 3,5 3,0 2,9 2,9 2,5 2,3 2,3 2,6 -0,08 0,31 CAS 8,1 8,0 10,5 10,5 10,7 9,9 9,9 10,4 10,8 0,33 0,88 Venituri nefiscale 2,7 2,3 2,6 2,3 2,2 2,8 2,6 2,6 2,8 -0,26 0,18 Donații 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00 0,00 Sume primite de la UE în 2,4 1,0 2,4 3,3 3,2 3,3 4,0 2,5 1,9 -1,22 -2,06 contul plăților efectuate Cheltuieli totale 34,2 31,6 34,9 40,0 38,7 38,5 38,1 38,2 41,3 0,41 3,26 Cheltuieli de personal 7,3 7,5 9,7 10,4 9,4 8,4 8,3 8,3 9,4 0,36 1,08 Bunuri și servicii 5,7 5,4 5,0 5,4 5,4 5,2 4,8 4,6 5,3 -0,02 0,51 Dobânzi 1,3 1,3 1,1 1,4 1,5 2,1 1,9 2,0 2,1 0,17 0,20 Subvenții 0,9 0,9 0,7 0,8 0,7 1,3 1,1 0,7 1,0 0,02 -0,15 Proiecte cu finanțare din fonduri externe 3,4 0,8 2,6 3,3 3,5 3,6 4,9 4,9 3,3 -0,10 -1,62 nerambursabile postaderare Asistență socială 10,7 10,7 10,8 13,1 12,4 12,4 11,9 11,9 12,7 0,63 0,82 Cheltuieli de capital 2,6 2,5 2,9 3,1 2,8 2,9 2,4 2,4 3,7 -1,00 1,28 Sold bugetar -1,45 -2,2 -4,59 -9,61 -6,73 -5,76 -5,61 -4,92 -8,68 -0,67 -3,06 Sursa: MF, calcule CF Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap 41 Tabelul 5 prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în standarde ESA 201024, exprimate ca procent din PIB. Tabelul 5: Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare după standarde ESA 2010, % PIB Modificări 2024 2015 2016 2019 2020 2021 2022 2023 2024 față de 2023 Total venituri 35,4 32,3 31,7 32,3 32,6 34,3 34,0 34,1 0,1 Impozite indirecte, din care: 13,3 11,5 10,5 10,3 10,6 11,0 11,0 11,0 0,0 TVA 8,1 6,5 6,1 6,1 6,4 6,8 6,6 6,8 0,2 Accize + taxe vamale 5,2 5,0 4,4 4,2 4,2 4,2 4,4 4,2 -0,2 Impozite directe, din care: 6,6 6,5 4,8 4,7 5,1 6,2 5,3 6,0 0,7 Impozit pe venit 3,7 3,7 2,3 2,4 2,4 2,6 2,5 ... ... Impozit pe profit 2,3 2,3 2,1 1,9 2,2 3,1 2,3 ... ... CAS 8,1 8,9 11,2 11,8 11,2 10,8 10,9 11,8 0,9 Alte venituri curente 1,9 1,5 1,8 1,7 1,7 2,1 2,2 1,9 -0,3 Sume primite de la UE 2,7 1,4 1,1 1,6 1,7 1,8 2,6 1,5 -1,1 Total cheltuieli 35,9 34,8 36,1 41,5 39,8 40,7 40,6 43,5 2,9 Consum intermediar 5,9 5,7 5,7 6,0 6,0 5,8 6,1 6,2 0,1 Remunerarea salariaților 7,8 9,2 11,3 12,1 11,1 10,1 10,1 11,2 1,1 Dobânzi 1,5 1,3 1,0 1,2 1,3 1,4 1,9 2,3 0,4 Asistență socială 11,5 11,7 11,8 13,3 13,1 13,2 12,5 13,6 1,1 Subvenții 0,4 0,3 0,3 0,9 0,5 1,8 1,0 0,8 -0,2 Alte cheltuieli curente 2,4 1,4 1,5 2,1 2,3 2,2 1,9 2,2 0,3 Formarea brută de capital fix 5,2 3,6 3,4 4,4 4,1 4,4 5,4 5,7 0,3 Sold bugetar -0,5 -2,5 -4,3 -9,2 -7,1 -6,4 -6,6 -9,3 -2,7 Sursa: Eurostat Consolidarea fiscală inițiată în anul 2010 în vederea corectării dezechilibrelor majore existente la nivelul poziției finanțelor publice a fost caracterizată de un ritm alert, România reușind într-o perioadă de timp relativ scurtă reducerea deficitului bugetar ESA la 0,5% din PIB în 2015. Între anii 2016-2019, politica bugetară expansionistă a condus la inversarea acestui trend, înregistrându-se o creștere importantă a deficitului bugetar, atât pe fondul scăderii veniturilor, cât și al creșterii cheltuielilor. Astfel, anul 2019 a marcat depășirea pragului de 3% din PIB (deficitul înregistrat fiind de 4,3%), România fiind plasată în PDE în aprilie 2020. Măsurile fiscale luate în anul 2020 pentru atenuarea efectelor sociale și economice în 24 Datele cuprinse în acest tabel nu sunt deplin comparabile cu cele din Tabelul 4, diferențele provenind din sfera de cuprindere diferită a celor două standarde, ESA 2010 și standardul național. 42 contextul declanșării pandemiei au pus presiune suplimentară pe buget, deficitul BGC atingând 9,2% din PIB. Anul 2021 a consemnat o revenire economică pe fondul măsurilor de sprijin guvernamental și ameliorării situației sanitare, iar comparativ cu anul precedent, veniturile bugetare au crescut cu 0,3 pp din PIB, în timp ce cheltuielile totale s-au redus cu 1,7 pp din PIB, consemnându-se un deficit de 7,1% din PIB, cu 2,1 pp sub nivelul din 2020. În 2022 și 2023, creșterea semnificativă a PIB, atât în valori nominale, cât și în valori reale, a generat o creștere puternică a veniturilor bugetare, cu 20,8% în 2022 și cu 14,2% în 2023, creștere care însă nu a fost folosită pentru reducerea deficitului, ci pentru finanțarea cheltuielilor suplimentare25. În anul 2024, veniturile bugetare au înregistrat o pondere de 34,1% din PIB. Cele mai importante creșteri, față de anul 2023, s-au consemnat pentru încasările din contribuții sociale (+0,9 pp din PIB), urmate de încasările din impozite directe (+0,7 pp din PIB). Creșterile înregistrate de încasările din TVA (+0,2 pp din PIB) au fost contrabalansate de scăderea cu aceeași mărime (-0,2 pp din PIB) a încasărilor din accize și taxe vamale. Sumele primite de la UE au cunoscut o scădere notabilă, de 1,1 pp din PIB. Ponderea cheltuielilor bugetare în 2024 a fost de 43,5% din PIB, în creștere cu 2,9 pp față de anul anterior. Creșteri mai importante au înregistrat cheltuielile cu remunerarea salariaților și cheltuielile cu asistența socială (+1,1 pp din PIB fiecare), urmate de cheltuielile cu dobânzile (+0.4 pp), formarea brută de capital fix și alte cheltuieli curente (+0,3 pp din PIB fiecare), în timp ce subvențiile au fost în scădere față de anul precedent (-0,2 pp). Creșterea de proporții a deficitului, în anul 2024, este de natură să complice și mai mult situația fiscal- bugetară a României, aspect reliefat și de decizia Consiliului, din data de 13 iunie 2025, care a stabilit că țara noastră nu a luat măsuri eficace pentru corecția deficitului excesiv. În acest context, având în vedere traiectoria de consolidare bugetară stabilită prin Planul Bugetar-Structural Național (care prevedea o țintă de deficit bugetar ESA de 7% în anul 2025), riscul de retrogradare a ratingului suveran (cu consecințe importante asupra accesului pe piețele internaționale și asupra costurilor de finanțare), precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, CF apreciază că adoptarea unor măsuri de corecție a deficitului bugetar reprezintă o urgență absolută. Totodată, trebuie menționat că în Planul Bugetar-Structural Național, convenit de România cu CE, punctul de plecare pentru consolidarea fiscală ar fi trebuit să fie un deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2024. Având în vedere că deficitul ESA a fost de 9,3% din PIB în 2024, procesul de ajustare va fi chiar mai sever în următorii ani. În lipsa unui pachet de măsuri credibil, ferm, riscul blocării accesului la finanțare și refinanțare devine iminent. III.3. Soldul bugetar structural în România Uniunea Europeană a adoptat un nou cadru de guvernanță economică în aprilie 2024. Acesta menține cele două referințe din Tratatul de la Maastricht (un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB), însă propune un indicator operațional unic, traiectoria cheltuielilor nete, a 25 https://www.eumonitor.eu/9353000/1/j4nvhdfdk3hydzq_j9vvik7m1c3gyxp/vme95hgjzdvu 43 cărei respectare urmărește să asigure că: (i) ponderea datoriei publice în PIB este plasată pe o traiectorie descendentă pla