Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2022

41 (Construcții de clădiri), CAEN 46 (Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) și CAEN 66 (Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare şi fonduri de pensii). Aceste ramuri economice au reprezentat 63% din totalul creșterii înregistrate în perioada analizată. Referitor la valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE27) aceasta au crescut cu 36% la importuri și cu 24,2% la exporturi (la valori exprimate în lei) în perioada 1.I-31.XII.2022 comparativ cu perioada similară a anului precedent. În ceea ce privește volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul(cu excepția comerțului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.XII.2022, comparativ cu perioada 1.I-31.XII.2021, acesta a înregistrat o creștere pe ansamblu cu 4,4%, datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (+4,5%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+9,6%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,4%). Veniturile din accize au însumat 35,31 miliarde lei, în creștere cu 2,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent (+0,83 miliarde lei). Gradul de realizare al veniturilor din accize față de programul stabilit pentru această perioadă a fost de 98,7% (-0,46 miliarde lei). În structură, veniturile aferente accizelor încasate din vânzarea produselor energetice în perioada analizată înregistrează o creștere de 2,4% (+0,4 miliarde lei), pe fondul unui nivel majorat de la 1 ianuarie 2022 al accizelor pentru produsele energetice de 3,6% și în condițiile unei scăderi cu 1% a încasărilor din lunile noiembrie și decembrie a anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021. Accizele încasate din vânzarea produselor pentru produsele din tutun înregistrează o creștere de 1,9% (+0,3 miliarde lei), în condițiile unui nivel majorat accizei la țigarete de 5,5% (de la 563,97 lei/1000 țigarete începând cu data de 1 aprilie 2021 la 594,97 lei/1000 țigarete începând cu data de 1 august 2022). Încasările aferente lunilor noiembrie și decembrie 2022 pentru produsele din tutun înregistrează față de perioada similară a anului 2021 o scădere cu 5,9% (-0,2 miliarde lei). Încasările din alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii au totalizat 19,16 miliarde lei înregistrând o creștere semnificativă de 13,68 miliarde lei față de anul 2021, pe seama evoluției încasărilor la bugetul de stat din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+6,7 miliarde lei), a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr. 259/2021 (+3,1 miliarde lei) și a veniturilor din contribuția la Fondul de Tranziție Energetica (+3,63 miliarde lei). Gradul de realizare a programului este de 96,9% (-0,62 miliarde lei), fiind influențat de efectul modificărilor legislative ale O.U.G. nr. 27/2022 modificată și completată prin O.U.G. nr. 119/2022 asupra încasărilor din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a reglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au totalizat 6,72 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul înregistrat în anul 2021. Gradul de realizare al programului anual a fost de 92,3%. Evoluția pozitivă a încasărilor comparativ cu anul anterior a fost determinată în principal de dinamica încasărilor la bugetul de stat unde încasările din taxele pentru jocurile de noroc au înregistrat o creștere cu 40,7% față de aceeași perioadă aferentă anului precedent (+1,0 miliard lei), în condițiile unor majorări ale acestor taxe (O.G nr. 15/2022). Încasările din impozitul pe comerțul exterior şi tranzacțiile internaționale au fost în sumă de 1,94 miliarde lei cu 27,0% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și s-au realizat în proporție de 91,2% comparativ cu programul anual pe fondul creșterii valorii schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE27) cu 36,0% la importuri. Contribuțiile sociale încasate în anul 2022 în sumă de 139,92 miliarde lei, înregistrează, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere de 9,7% (+12,43 miliarde lei), sub evoluția fondului brut de salarii la nivel de economie de 12,7%. Gradul de realizare al programului este de 98,8 % (-1,74 miliarde lei). În perioada septembrie-decembrie 2022 evoluția contribuțiilor sociale de 11,3%, deși se situează sub creșterea fondului brut de salarii din perioada august-noiembrie 2022 de 14,0%, înregistrează o îmbunătățire față de evoluția încasărilor din contribuții sociale la 8 luni 2022 de 9,4%, fiind influențată de efectul măsurilor de extindere a facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor, pentru salariații din sectorul agricol și al industriei alimentare, al modificării plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale salariaților din domeniul construcțiilor, agricol și industriei alimentare de la 30.000 de lei lunar la 10.000 lei lunar și al măsurii de stabilire a bazei de calcul lunar a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate la nivelul unui salariu minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial al căror nivel este situat sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. Pe bugete, gradul de realizare al programului de încasări stabilit pentru anul 2022, se prezintă astfel: bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (99,0%), bugetul asigurărilor sociale de stat (98,8%), bugetul de stat (97,8%) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (97,5%). Comparativ cu anul 2021 s-au înregistrat creșteri ale contribuțiilor sociale încasate, pe bugete componente, astfel: bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+11,1%, creștere care include și contribuția de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din pensii reglementată de OUG nr. 130/2021), bugetul asigurărilor sociale de stat (+9,8%), bugetul de stat (+4,9%) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (+7,3%). Veniturile nefiscale au fost de 39,70 miliarde lei în 2022 în creștere cu 9,7% față de încasările înregistrate în anul precedent. Creșterea încasărilor a fost determinată de evoluția înregistrată la bugetul de stat unde încasările au crescut cu 76,5%(+8,72 miliarde lei), bugetele locale unde încasările au crescut cu 10,8%(+2,06 miliarde lei) și la bugetul instituiților și activităților finanțate integral si/sau parțial din venituri proprii unde încasările au crescut cu 27,4%(+3,36 miliarde lei). Evoluția încasărilor la bugetul de stat a fost determinată de performanța veniturilor din proprietate (vărsăminte din veniturile nete ale B.N.R, venituri din dividende, dobânzi și redevențe petroliere). Gradul de realizare al veniturilor nefiscale este de 99,1% (-0,18 miliarde lei). Vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R. au înregistrat o creștere cu 150,4% (+2,0 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare este de 109,1% (+0,3 miliarde lei). Creșterea veniturilor din concesiuni și închirieri cu 181,3% (+3,2 miliarde lei) în perioada analizată se datorează majorării încasărilor din redevențe petroliere, influențate fiind de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale. Veniturile din dividende s-au majorat cu 79,1% (+3,1 miliarde lei), pe seama dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2021 virate de operatorii economici suplimentar față de nivelul programat pentru anul acesta, precum și a dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2019 și 2020 virate de către CEC BANK. Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (inclusiv donațiile și sume aferente PNRR), în anul 2022, au fost în valoare de 48,44 miliarde lei, cu 26,0% peste nivelul înregistrat în anul 2021. De asemenea, ca raport în PIB, acestea au crescut cu 0,2 puncte procentuale de la 3,2% în anul 2021 la 3,4% în anul 2022. Din totalul sumelor primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (inclusiv donațiile) cea mai mare pondere o dețin sumele aferente cadrului financiar 2014-2020 (94,5%). III.4.1.2 Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat, în anul 2022, 540,97 miliarde lei, ceea ce reprezintă 38,4% din PIB și un grad de realizare față de nivelul prevăzut de 97,4%. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile bugetului general consolidat s-au majorat cu 17,7%, iar ca procent în PIB s-au diminuat cu 0,3 puncte procentuale de la 38,7% cât au fost în anul 2021 la 38,4% în anul 2022. Din punct de vedere al gradului de realizare al programului anual, principalele categorii de cheltuieli bugetare au înregistrat următoarele evoluții: cheltuielile de personal 99,4%, cheltuielile cu bunuri şi servicii 102,1%, cheltuielile cu dobânzile 98,6%, cheltuielile cu subvențiile 102,0%, cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile 83,7%, cheltuielile cu asistența socială 100,2%, cheltuielile de capital 94,0%. Structura cheltuielilor bugetare Comparativ cu anul 2021, în structura economică a cheltuielilor prezintă o creștere a ponderii în total cheltuieli, cheltuielile cu dobânzile cu 1,5 puncte procentuale, cheltuielile cu subvențiile cu 1,4 puncte procentuale, cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile inclusiv PNRR cu 0,5 puncte procentuale și a cheltuielilor cu asistența socială și a celor de capital cu 0,2 puncte procentuale, diminuări ale ponderii înregistrându-se în cazul cheltuielilor de personal cu 2,5 puncte procentuale și a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 0,6 puncte procentuale. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, în anul 2022, au crescut cu 5,2% față de anul precedent, iar ca procent în PIB s-au redus cu 1,1 puncte procentuale de la 9,4% din PIB în 2021 la 8,3% din PIB în anul 2022. Creșterea în termeni nominali a cheltuielilor de personal comparativ cu 2021 a fost determinată, în principal, de creșterile salariale acordate în sectorul bugetar pentru personalul din domeniile sănătate şi asistență socială precum și pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învățământ potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2021, privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum și de creșterile salariale acordate începând cu luna august 2022 potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2022. Comparativ cu programul anual cheltuielile de personal s-au efectuat în proporție de 99,4%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o creștere cu 12,9% față de anul precedent, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 5,4% din PIB în anul 2021 la 5,1% din PIB în perioada analizată. Creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii s-a manifestat în cazul tuturor bugetelor componente ale bugetului general consolidat pe fondul presiunilor inflaționiste înregistrate în anul 2022. Comparativ cu programul anual cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au efectuat în proporție de 102,1%. Depășirea programului a fost determinată de evoluția cheltuielilor cu bunuri și servicii la bugetele locale (+6,6%), bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii(+7,4) și bugetului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere(+14,8%). Cheltuielile cu dobânzile au avansat cu 61,8% comparativ cu anul precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,6 puncte procentuale, de la 1,5% din PIB în 2021 la 2,1% din PIB în anul 2022. Acestea nu au reușit să atingă nivelul prevăzut a se efectua în anul 2022, efectuând-se în proporție de 98,6%. Majorarea cheltuielilor cu dobânzile a fost determinată de creșterea ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina. Cheltuielile cu subvențiile au crescut față de anul precedent cu 9,36 miliarde lei ceea ce reprezintă o dublare a cheltuielilor, iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,6 puncte procentuale de la 0,7% din PIB în anul 2021 la 1,3% din PIB în anul 2022, gradul de efectuare a acestora fiind de 102,0%. Cea mai mare parte dintre aceste cheltuieli au reprezentat alocări către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și pentru transportul călătorilor, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (7,05 miliarde lei) care reprezintă 39,1% din total subvenții. Cheltuielile cu asistența socială au crescut în termeni nominali cu 18,4%(+27,05 miliarde lei) comparativ cu anul anterior, iar ca pondere în PIB au rămas la același nivel înregistrat în anul 2021 de 12,4% din PIB. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor pentru energie electrică și gaze naturale care au fost, în anul 2022, în sumă de 3,91 miliarde lei. La bugetul de stat cheltuielile cu asistență socială au fost în sumă de 63,09 miliarde lei, reprezentând 20,01% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, înregistrând o creștere de 35,4% față de anul anterior. Din totalul plăților, suma de 50,63 miliarde lei, respectiv 80,25%, a fost utilizată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale reprezentând asigurări sociale și ajutoare sociale. Pentru plata pensiilor militare de stat, cumulat la nivelul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații la 31 decembrie 2022, au fost efectuate plăți în sumă de 10,6 miliarde lei, comparativ cu 9,7 miliarde lei la 31 decembrie 2021, înregistrând o creștere de 9,3%. Comparativ cu programul anual cheltuielile cu asistența socială s-au efectuat în proporție de 100,2%. Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au crescut, comparativ cu anul precedent, cu 9,36 miliarde lei (+22,5%), iar ca pondere în PIB sunt cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în anul 2021. Cheltuielile cu proiectele finanțate din cadrul financiar 2014-2020 au cea mai amare pondere în cadrul plăților pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE cu o pondere de 97,1% din totalul acestor plăți. La bugetul de stat cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost în sumă de 43,06 miliarde lei au reprezentat 13,7% din totalul cheltuielilor bugetului de stat și 95,8% din totalul plăților aferente proiectelor cu finanțare din fonduri UE. Din această sumă, 15,02 miliarde lei, reprezentând 34,9% din totalul sumei, au fost utilizați de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 10,41 miliarde lei (24,2%) de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, 3,92 miliarde lei (9,1%) de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2,2% din totalul sumei, respectiv 0,97 miliarde lei au fost utilizați de către Ministerul Afacerilor Interne. Plățile din categoria Alte cheltuieli (reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile) în anul 2022 au însumat 10,07 miliarde lei(0,7% din PIB). Acestea au fost cu 21,0% mai mari comparativ cu încasările anului 2021 această evoluție fiind determinată în principal de creșterea plăților la bugetele locale (+52,4%) și la bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii(+23,5). Plățile la bugetul de stat au fost în sumă de 5,9 miliarde lei (59% din totalul plăților aferente titlului alte cheltuieli la nivel de buget general consolidat), reprezintă 1,9% din totalul cheltuielilor bugetare, şi sunt formate în principal din: burse 0,98 miliarde lei (16,58%); susținerea cultelor 0,41 miliarde lei (6,93%); contribuția statului la salarizarea personalului de cult 0,75 miliarde lei (12,65%); despăgubiri civile 2,61 miliarde lei (44,0%); Din totalul plăților cu despăgubirile civile, suma de 1,96 miliarde lei