Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2022

, respectiv 75,11% a fost utilizată de Ministerul Finanțelor, în principal pentru: achitarea de despăgubiri în baza legilor de restituire a proprietăților; despăgubiri provenite din aplicarea legislației privind creanțele fiscale administrate de Ministerul Finanțelor şi Agenția Națională de Administrare Fiscală; alte daune stabilite ca fiind datorate de Ministerul Finanțelor şi de Agenția Națională de Administrare Fiscală, în nume propriu sau în reprezentarea intereselor statului, pe baza hotărârilor executorii ale instanțelor judecătorești sau arbitrale, precum şi obligațiile bănești ale statului român, născute din aplicarea Convenției europene a drepturilor omului şi constatate prin acorduri de soluționare amiabilă, prin decizii ale Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei şi hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 72,53 miliarde lei (5,14% din PIB) și prezintă o creștere de 22,4% față cele înregistrate în anul 2021. Evoluția principalelor domenii finanțate din bugetul general consolidat În ceea ce privește cheltuielile pe principalele domenii în anul 2022 comparativ cu 2021 se constată creșteri în cazul majorității domeniilor, cele mai semnificative înregistrându-se în domeniul tranzacții privind datoria publică și împrumuturi (+62,3%), în alte domenii bugetare (+66,3%), în domeniul autorități publice și acțiuni externe (+25,4%), în domeniul cultură recreere și religie (+20,6%), în domeniul combustibil și energie (+20,4%); în domeniul transporturilor (+18,2%), în domeniul asigurări și asistență socială și domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică (+17,7%) și în domeniul învățământ (+16,1%). Singurul domeniu în care cheltuielile bugetare s-au diminuat comparativ cu anul anterior a fost domeniul agriculturii unde scăderea a fost de -4,9%. III.4.2 Arieratele înregistrate de administrația centrală și locală Arieratele rămân o problemă sensibilă în economia românească, principalul obstacol în promovarea reformei economice, prin menținerea unei presiuni constante asupra cererii agregate, inflației și contului curent. Arieratele înregistrate de către principalele bugete componente ale bugetului general consolidat la finele anului 2022 au fost în sumă de 282,59 milioane lei (0,02% din PIB) cu 110,50 milioane lei peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2021. Această evoluție a fost determinată în totalitate de creșterea arieratelor înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale în anul 2022 cu 115,51 milioane lei în timp ce arieratele înregistrate la nivelul administrației centrale au înregistrat o scădere față de în anul anterior de 5,01 milioane lei. Comparativ cu anul 2021, în anul 2022 pe baza datelor preliminate centralizate în urma raportărilor operatorilor economici cu capital majoritar/integral deținut direct sau indirect de stat, se constată următoarele: plățile restante ale operatorilor economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate au scăzut cu 88.779 mii lei, de la 7.533.996 mii lei în anul 2021 date finale, la 7.445.217 mii lei în anul 2022 date preliminate; Operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate, care au înregistrat cele mai semnificative scăderi ale plăților restante în anul 2022 față de anul 2021 au fost: SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI - CFR - CĂLĂTORI SA cu suma de 184.447 mii lei, de la 249.452 mii lei în anul 2021 la 65.005 mii lei în anul 2022; METROREX SA cu suma de 115.413 mii lei, de la 149.864 mii lei în anul 2021 la 34.451 mii lei în anul 2022; plățile restante ale operatorilor economici de subordonare centrală aflați în stare de inactivitate (insolvență și reorganizare) au crescut cu 344.903 mii lei de la 4.134.582 mii lei în anul 2021 date finale, la 4.479.485 mii lei în anul 2022 date preliminate; Operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de inactivitate, care au înregistrat cea mai importantă creștere a plăților restante în anul 2022 față de anul 2021 au fost: COMPANIA NAȚIONALĂ A URANIULUI SA cu suma de 111.027 mii lei, de la 200.032 mii lei în anul 2021 la 311.059 mii lei în anul 2022 (când a intrat în stare de insolvență); COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA SA cu suma de 110.340 mii lei, de la 2.631.854 mii lei în anul 2021 la 2.742.194 mii lei în anul 2022; Pe baza datelor preliminate raportate de operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate, se constată o creștere a rezultatului brut (profit) cu 12.412.434 mii lei, de la 5.183.941 mii lei în anul 2021 date finale, la 17.596.375 mii lei în anul 2022 date preliminate. Operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate care au înregistrat cele mai importante creșteri ale rezultatului brut în anul 2022 față de anul 2021 au fost: SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. de la pierdere brută în sumă de -1.627.013 mii lei în anul 2021 la profit brut în sumă de 3.947.284 mii lei în anul 2022, influența pozitivă pe total fiind de 5.574.297 mii lei ; SOCIETATEA NATIONALA "NUCLEARELECTRICA" SA cu suma de 1.946.085 mii lei, de la 1.204.093 mii lei în anul 2021 la 3.150.178 mii lei în anul 2022; SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE IN HIDROCENTRALE " HIDROELECTRICA" S.A., cu suma de 1.438.205 mii lei, de la 3.538.485 mii lei în anul 2021 la 4.976.690 mii lei în anul 2022; SOCIETATEA NATIONALA DE GAZE NATURALE " ROMGAZ " SA cu suma de 914.405 mii lei, de la 2.201.961 mii lei în anul 2021 la 3.116.366 mii lei în anul 2022; IV. Cheltuielile de natura investițiilor în anul 2022 Potrivit programului de investiții publice aprobat ca anexă la bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat prin Legea nr. 317/2021 privind bugetul de stat pe anul 2022, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiții în anul 2022 și actualizate la data de 31 decembrie 2022 au fost în sumă de 30.106 milioane lei pe total surse de finanțare, din care suma de 27.956 milioane lei de la bugetul de stat. Situația cheltuielilor de investiții structurate pe categorii de investiții - milioane lei – Conform rapoartelor de monitorizare a programului de investiții publice transmise de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat potrivit alin. (1) al art. 44 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, la data de 31 decembrie 2022, pentru obiectivele/proiectele/categoriile de investiții au fost efectuate plăți în sumă de 26.715 milioane lei pe total surse (reprezentând 88,74% din programul anual), din care 25.501 milioane lei de la bugetul de stat (reprezentând 91,22% din programul anual). Potrivit programului de investiții publice aprobat ca anexă la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiții, actualizate la data de 31 decembrie 2022, au fost în sumă de 104 milioane lei, integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), iar potrivit rapoartelor de monitorizare transmise de ordonatorul principal de credite s-au efectuat plăți în sumă de 6 milioane lei, integral de la bugetul FNUASS. De asemenea, potrivit programului de investiții publice aprobat ca anexă la bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru Casa Națională de Pensii Publice, prin Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiții, actualizate la data de 31 decembrie 2022, au fost în sumă de 56,8 milioane lei, integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar potrivit rapoartelor de monitorizare transmise de ordonatorul principal de credite s-au efectuat plăți în sumă de 25,1 milioane lei. Totodată, potrivit programului de investiții publice aprobat ca anexă la bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin Legea nr. 318/2021 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiții, actualizate la data de 31 decembrie 2022, au fost în sumă de 6,87 milioane lei, din care 6,64 milioane lei de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, iar potrivit rapoartelor de monitorizare transmise de ordonatorul principal de credite s-au efectuat plăți în sumă de 6,43 milioane lei, din care 6,2 milioane lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Principalele obiective de investiții distincte pentru care s-au efectuat plăți în anul 2022 sunt: ● Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj - Oradea – 1.439,9 milioane lei ● Autostrada Sibiu – Pitești – 1.306,8 milioane lei ● Drum expres Craiova Pitești și legăturile la drumurile existente – 1.243,8 milioane lei ● Reabilitarea liniei C.F. Frontiera - Curtici - Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h; Tronsonul 2: km 614 - Gurasada și Tronsonul 3: Gurasada - Simeria – 1.188,8 milioane lei ● Autostrada de Centură București - Sector Centură Sud km.52+700 - km 100+900 – 982,9 milioane lei ● Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila – 875,8 milioane lei ● Autostrada de Centură București - Sector Centură Nord km 0+000 - 52+700 – 538,2 milioane lei ● Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni – 380,5 milioane lei ● Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020) – 355,2 milioane lei ● Autostrada Ploiești-Buzău – 269,7 milioane lei ● Lărgire la 4 benzi Centura București Sud între A2 km 23+600 și A1 km 55+520 – 250,3 milioane lei ● Modernizare DN 29D Botoșani - Ștefănești, km 2+800 - km 18+500 si km 21+800 - km 48+146 – 199,4 milioane lei Activele financiare și nefinanciare guvernamentale Activele fixe necorporale sunt active fără substanță fizică, care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. Activele fixe necorporale sunt în sumă de 3.978,12 milioane lei şi reprezintă contravaloarea programelor informatice, licențelor, brevetelor, cheltuielilor de dezvoltare etc. deținute de instituțiile publice din care: 2.415,35 milioane lei (60,72 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat; 1.488,12 milioane lei (37,40 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate privind execuția bugetelor locale pe ansamblul județelor și al municipiului București; 38,89 milioane lei (0,98 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru șomaj şi bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; 35,76 milioane lei (0,90 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate ale instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii. Activele fixe corporale cuprind: terenuri şi clădiri, instalații tehnice, mijloace de transport, animale şi plantații, mobilier, aparatură birotică, alte active corporale deținute de instituțiile publice. Acestea prezintă un sold la sfârșitul anului de 1.069.104,31 milioane lei. Stocurile sunt active circulante deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității sau materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în desfășurarea activității instituției. La data de 31 decembrie 2022 stocurile sunt în sumă de 36.764,81 milioane lei. VI. Finanțarea deficitului bugetar și datoria publică VI.1 Datoria publică La sfârșitul anului 2022, datoria guvernamentală conform metodologiei UE a reprezentat 47,3% din PIB în scădere comparativ cu nivelul de 48,6% din PIB, înregistrat la sfârșitul anului 2021, cu încadrarea în plafonul anual de 49,8% din PIB stabilit prin Legea nr.312/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022. La 31 decembrie 2022, din totalul datoriei publice guvernamentale, datoria internă a reprezentat 23,8% din PIB, iar datoria externă 23,5% din PIB. Conform datelor publicate de EUROSTAT, la sfârșitul anului 2022 România s-a situat pe locul 18 între statele membre UE ca nivel de îndatorare, media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) fiind de 91,6% din PIB, iar cea pentru UE27 de 84,0% din PIB. Un număr de 13 state membre au înregistrat, la finele anului 2022, un nivel al datoriei publice guvernamentale PIB de peste 60% din PIB, cele mai ridicate niveluri înregistrându-se în Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%), Spania (113,2%), Franța (111,6%) și Belgia (105,1%). VI.2 Finanțarea deficitului bugetar Pe parcursul anului 2022, Ministerul Finanțelor a menținut o politică de emisiuni predictibilă și flexibilă adaptată la cerințele mediului investițional, în contextul evoluțiilor adverse de pe piețele financiare urmare a conflictului geopolitic dintre Rusia și Ucraina . Finanțarea deficitului bugetar în anul 2022 s-a realizat din surse interne și externe. Sursele necesare refinanțării datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe piețele pe care s-au emis inițial aceste datorii, precum şi din rezerva financiară în valută la dispoziția Ministerului Finanțelor. Pentru acoperirea necesarului brut de finanțare de cca 150 mld. lei (10,7% din PIB) determinat de nivelul deficitului bugetului general consolidat de 5,7% din PIB, dar și pentru consolidarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale a fost asigurată din următoarele surse: Piața internă : În anul 2022 s-au emis titluri de stat și împrumuturi pe piața internă în valoare totală de cca. 90 mld. echivalent lei, incluzând obligațiuni de stat denominate în EUR în valoare de 1 mld. EUR și titluri de stat destinate populației în valoare de cca 18 mld. lei. Politica Ministerului Finanțelor a urmărit extinderea maturității medii rămase a titlurilor de stat, mare parte din emisiuni fiind emise pe segmentul maturităților medii și lungi. Obligațiunile de stat de tip benchmark denominate în lei cu scadențe inițiale cuprinse între 3 - 15 ani au fost emise și redeschise aproape în fiecare lună. Astfel, titlurile de stat emise pe piața interbancară au avut următoarea structură de maturități: a) 9,2% reprezintă emisiuni de certificate de trezorerie cu discont și emisiuni de obligațiuni de tip benchmark cu maturități reziduale până la 1 an; b) 28,3% reprezintă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark cu maturități reziduale între 1 și 5 ani; şi c) 62,5% reprezintă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark cu maturități reziduale între 5 şi 14 ani. În anul 2022 au continuat emisiunile destinate populației prin cele două programe TEZAUR și FIDELIS. În cadrul Programului TEZAUR derulat prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului, precum și prin subunitățile poștale ale Companiei Naționale Poșta Română S.A., au fost lansate 11 emisiuni cu maturități cuprinse între 1 și 5 ani, în care peste 114.000 de persoane fizice au investit cca 12 mld. lei. În cadrul Programului FIDELIS derulat prin intermediul sindicatului de bănci selectat format din Banca Transilvania/BT Capital Partners, BCR, BRD și AlphaBank, au fost lansate patru emisiuni, atât în lei (maturități cuprinse între 1 și 3 ani), cât și în EUR (maturități cuprinse între 1 și 2 ani), cu o valoare atrasă de cca 6 mld. echivalent lei. Piața externă În anul 2022 finanțarea externă a fost asigurată prin emisiuni de euroobligațiuni și trageri în cadrul împrumuturilor de la instituțiile financiare internaționale (BEI, BIRD CE, etc). În cadrul Programului Medium Term Notes, au fost lansate 3 emisiuni și 4 plasamente private, fiind atrasă suma de 8,5 mld. EUR echivalent, după cum urmează: • Ianuarie – emisiune în două tranșe în sumă de 2,44 mld. USD, cu maturități de 5 și 10 ani; emisiune în două tranșe în sumă de 2,5 mld. EUR, cu maturități de 6 și 12 ani; • Mai - emisiune în două tranșe în sumă de 1,75 mld. USD, cu maturități de 5 și 12 ani; • Septembrie - emisiune în două tranșe în sumă de 1,35 mld. EUR, cu maturități de 4 și 7 ani. În perioada august - noiembrie au fost efectuate plasamente private în valoare de cca 600 mln. echivalent EUR, prin redeschideri ale emisiunilor externe existente cu maturități reziduale cuprinse între 2-12 ani. Operațiunile de pe piața externă au inclus și trageri în valoare totală de cca. 4 mld. EUR aferente împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale (BEI, BIRD, etc.) precum și împrumuturilor de la Uniunea Europeană (UE) în cadrul instrumentelor de finanțare instituite la nivelul UE începând cu anul 2020. Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanțare și de lichiditate, politica Ministerului Finanțelor a fost de menținere a rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice de până la 4 luni. În anul 2022, garanțiile de stat acordate în cadrul programelor guvernamentale (IMM Invest, etc.) au fost în sumă de cca.19 mld. lei, în limita plafonului de 40 mld. lei stabilit prin Legea nr.312/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 și actualizat prin Ordonanța G