Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2022

2256790129540 MINISTERUL FINANŢELOR RAPORT PRIVIND EXECUția bugetARĂ FINALĂ PE ANUL 2022 Cuprins TOC \o "1-3" \h \z \u I. Analiza situației macroeconomice PAGEREF _Toc516046452 \h 2 II. Deficitul ESA şi deficitul structural PAGEREF _Toc516046456 \h 7 III. Politica fiscal bugetară PAGEREF _Toc516046457 \h 9 IV. Cheltuielile de natura investițiilor în anul 2022 PAGEREF _Toc516046458 \h 37 V. Activele financiare şi nefinanciare guvernamentale PAGEREF _Toc516046459 \h 40 VI. Finanțarea deficitului bugetar şi datoria publică PAGEREF _Toc516046460 \h 42 Anexa nr.1 Execuția bugetului general consolidat în anul 2022 PAGEREF _Toc516046461 \h 45 Anexa nr.2 - Tabelul de corespondenţă privind metodologia de tranziţie între datele bazate pe contabilitatea in numerar şi datele bazate pe standardele sistemului european de conturi 2020 PAGEREF _Toc516046463 \h 46 Analiza situației macroeconomice În anul 2022 economia naţională s-a confruntat cu suprapunerea unor şocuri multiple, cum ar fi izbucnirea conflictului ruso-ucrainean, majorări succesive de preţuri pentru bunurile energetice şi unele materii prime, dar şi continuarea alterării lanţurilor globale de aprovizionare. Aceste şocuri au avut cel mai relevant impact asupra tuturor categoriilor de preţuri, ceea ce explică diferenţele între estimările şi realizările aferente anului 2022. Prognoza de creștere economică utilizată la elaborarea legii bugetului de stat pentru anul 2022 a fost realizată în luna noiembrie 2021 (varianta de toamnă 2021) şi a luat în considerare unele majorări de preţuri pentru bunurile energetice şi materiile prime, induse de amplificarea cererii agregate după perioada pandemică, nefiind anticipată la acel moment criza energetică determinată de apariţia războiului din Ucraina şi a sancţiunilor asociate. În aceste condiţii s-a estimat o creştere, în termeni reali, a produsului intern brut cu 4,6%. Cadrul macroeconomic a vizat politicile fiscale şi bugetare care să creeze premisele unei evoluţii economice sustenabile. Principalii indicatori macroeconomici ai cadrului bugetar au fost: Buget 2022 Realizări PIB - miliarde lei 1.317,3 1.409,8 Creştere economică - % 4,6 4,7 Deflator PIB - % 5,8 13,4 Inflaţia - medie anuală - % 4,7 16,4 sfârşitul anului - % 6,5 13,8 Număr mediu de salariaţi – % 2,0 1,5 Şomeri înregistraţi la sf. anului - mii persoane 258 239,1 rata şomajului - % 2,9 3,1 Câştigul salarial mediu brut - lei lunar 6.095 6.430* Notă: Datele PIB pentru anul 2022 sunt provizorii *) Realizări pe baza datelor lunare Creşterea economică s-a bazat pe contribuţia următorilor factori: Pe partea cererii, s-a apreciat faptul că, în anul 2022, formarea brută de capital fix va fi pilonul de susţinere al avansului economic. Prognoza creşterii investiţiilor brute cu 9,3% s-a bazat pe o absorbţie eficientă a sumelor alocate prin PNRR şi a celor disponibile prin Cadrul financiar multianual. Pentru consumul privat, având în vedere tendinţa de majorare a preţurilor de consum începând cu a doua parte a anului 2021, s-a estimat o creştere moderată (4,5%), fiind de aşteptat o încetinire a dinamicii puterii de cumpărare a populaţiei. La fundamentarea consumului guvernamental s-a avut în vedere alocarea de resurse bugetare, atât pentru compensarea prețurilor la energie şi gaze, cât şi în contextul prelungirii crizei pandemice în primul trimestru al anului. Estimarea pentru sectorul extern a luat în considerare o diminuare a volumului de activitate cauzată de dificultățile existente în lanțurile de aprovizionare. Pe latura ofertei s-a considerat îmbunătățirea activității în toate sectoarele economice. Astfel, pentru industrie s-a estimat o creștere a VAB cu 4,4%, în condițiile în care se preconiza că vor continua întreruperile în lanțurile de aprovizionare, cu precădere în prima jumătate a anului. Pentru construcții estimarea a fost una optimistă, respectiv 9,0%, luându-se în considerare că acest sector va beneficia de un impuls venit din proiectele finanțate prin fondurile europene. Proiecția pentru servicii a fost de asemenea pozitivă, cu o dinamică de 4,3%, sectorul terțiar în ansamblul său reprezentând principalul susținător al creșterii economice. Datele statistice publicate de INS au relevat, în anul 2022, o dinamică reală a produsului intern brut de 4,7%, reprezentând un spor de 6,7 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în 2019, considerat un an de referință normal, ceea ce arată că economia nu numai că a revenit la nivelul dinaintea crizei sanitare, dar a reușit să performeze într-un an destul de dificil, dominat de influența mai multor crize (energetică, inflaționistă, a lanțurilor de aprovizionare). Comparativ cu scenariul pentru buget, realizările relevă scăderi ale activității la industrie și agricultură. Pentru industrie la elaborarea prognozei pentru buget s-a avut în vedere prelungirea dificultăților legate de aprovizionare, dar la momentul respectiv nu se anticipa declanșarea conflictului ruso – ucrainean, care a amplificat aceste fenomene dar a generat şi o criză energetică la nivel european, afectând, prin prețurile ridicare, în special industriile energofage (chimie, metalurgie). În anul 2022, economia României a reușit să facă față șocurilor, înregistrând o valoare nominală a produsului intern brut de 1.409,8 miliarde lei, cu o diferență în plus de 92,5 mld. lei față de estimarea pentru buget. Aceasta s-a datorat în cea mai mare parte unui nivel al deflatorului net superior (cu 7,6 puncte procentuale) celui estimat, rezultat ca urmare a majorărilor semnificative ale prețurilor producției industriale, a costului în construcții cât şi a bunurilor de consum.  Pe elemente de utilizare, avansul economiei în anul 2022 s-a datorat creșterii înregistrate de cererea internă (5,2%). Rezultatele deosebite din sectorul construcțiilor din a doua jumătate a anului s-au reflectat corespunzător în dinamica investițiilor brute (+8,0% față de anul 2021), contribuind cu 1,9 puncte procentuale la creșterea economică. Acest avans s-a datorat alocării atât a fondurilor europene, cât şi a celor publice pentru finanțarea, în special, a lucrărilor de infrastructură. Efectul s-a concretizat într-o îmbunătățire semnificativă a ratei de investiție (circa 25%), asigurându-se se premisele trecerii de la o economie bazată pe consum la una bazată pe investiții. - modificări procentuale față de anul precedent - Cadrul macroeconomic pentru buget 2022 Realizări 2022 Cererea internă 5,4 5,2 Consum final 4,1 5,2 - Consum privat, din care: 4,5 5,5 Cheltuiala pentru consum final al populaţiei 4,5 5,5 - Consum guvernamental 2,7 4,3 Formarea brută de capital fix (FBCF) 9,3 8,0 Exportul de bunuri şi servicii 5,4 9,6 Importul de bunuri şi servicii 7,2 9,9 PRODUSUL INTERN BRUT 4,6 4,7 Industrie 4,4 -2,3 Agricultură, silvicultură, pescuit 3,1 -11,6 Construcţii 9,0 11,2 Total servicii 4,3 7,7 Impozite nete pe produs 4,7 5,3 Notă: Datele pentru anul 2021 sunt provizorii Consumul privat, cu o dinamică robustă (+5,5%) a avut o contribuție importantă la creșterea economică (+3,4 puncte procentuale). Ca urmare a situației economice interne (majorarea prețurilor la produsele energetice şi la bunurile de consum) care a necesitat luarea unor măsuri de sprijin a populației vulnerabile, dar şi al crizei externe provocate de conflictul de la granița țării (acordarea de sprijin cetățenilor ucraineni refugiați), consumul guvernamental s-a majorat cu 4,3%, contribuind cu 0,8 puncte procentuale la creșterea economică. Pe latura externă, satisfacerea cererii ridicate de investiții şi consum a necesitat importuri de bunuri şi servicii suplimentare, acestea avansând în anul 2022 cu 9,9%, în timp ce exporturile de bunuri şi servicii au înregistrat, în termeni reali, o creștere ușor inferioară 9,6%). Efectul celor două componente s-a concretizat într-o contribuție negativă a exportului net la creșterea produsului intern brut de 0,7 puncte procentuale. Contribuția elementelor de creare şi utilizare la creșterea reală a PIB - procente - 2021 2022 Cadrul macroeconomic pentru buget 2022 Realizări Cadrul macroeconomic pentru buget 2022 Realizări Cererea internă 8,6 7,3 5,7 5,4 - Consum final 5,2 5,2 3,3 4,2 Consum privat 4,9 4,9 2,8 3,4 Consum guvernamental 0,2 0,2 0,5 0,8 - Formarea brută de capital 3,5 2,1 2,4 1,3 Formarea brută de capital fix 2,0 0,4 2,4 1,9 Modificarea stocurilor 1,4 1,7 0,0 -0,6 Exportul net -1,7 -1,5 -1,1 -0,7 - Exportul de bunuri şi servicii 3,5 4,6 2,1 3,9 - Importul de bunuri şi servicii 5,2 6,2 3,2 4,6 PRODUSUL INTERN BRUT 7,0 5,8 4,6 4,7 - Industrie 1,2 1,3 0,9 -0,5 - Agricultură, silvicultură, pescuit 0,8 0,2 0,1 -0,5 - Construcţii 0,0 -0,5 0,6 0,7 - Total servicii 4,1 3,9 2,5 4,5 - Impozite nete pe produs 0,9 0,9 0,4 0,5 Notă: Datele pentru 2021 sunt semidefinitive, iar cele din 2022 sunt provizorii. Pe partea ofertei, se remarcă evoluția construcțiilor care, pe fondul accelerării din trimestrul III şi IV ca urmare a dezvoltării lucrărilor de infrastructură, au înregistrat o majorare a valorii adăugate brute cu 11,2% susținând avansul economic cu 0,7 puncte procentuale. Un rol esențial în extinderea activității în construcții l-a avut utilizarea fondurilor europene în finanțarea proiectelor de investiții. Sectorul serviciilor a reprezentat în anul 2022 principalul generator al creșterii produsului intern brut cu o contribuție de 4,5 puncte procentuale. În dinamică, sectorul terţiar s-a majorat cu 7,7%, atât ca urmare a performanțelor înregistrate de serviciile moderne, dar şi a evoluțiilor însemnate a activităților din comerț, HORECA, culturale şi recreative. În cadrul serviciilor, se evidențiază ramura „informații şi comunicații” care a menținut evoluțiile bune din ultima perioadă, realizând o majorare cu 20%, aceasta reprezentând cel mai ridicat nivel din economie. Participarea acestora la creșterea produsului intern brut a fost de 1,3 puncte procentuale. Un alt domeniu performant, cu o evoluție importantă a fost cea a „serviciilor suport, profesionale şi administrative” cu un ritm anual de 13,1%, în condițiile în care desfășurarea acestor activități a revenit la normal odată cu ridicarea stării de alertă. Disfuncționalitățile în procesele de aprovizionare şi prețurile ridicate la energie au făcut ca activitatea în industrie să se restrângă, valoarea adăugată diminuându-se astfel cu 2,3%, reducând avansul economic cu 0,5 puncte procentuale. Agricultura pe fondul unor condiții climatice nefavorabile, dar şi a prețurilor ridicate la inputurile utilizate, a înregistrat o scădere a valorii adăugate brute cu 11,6%, ceea ce s-a concretizat într-o contribuție negativă, de 0,5 puncte procentuale, la creșterea reală a PIB. Inflația anuală a urmat o traiectorie ascendentă pe parcursul anului 2022, în contextul creșterii generalizate a prețurilor produselor energetice şi materiilor prime şi al incertitudinilor determinate de războiul declanșat la granițele naționale. Efectele acestor crize suprapuse s-au concretizat în presiuni asupra prețurilor şi erodarea puterii de cumpărare a populației, astfel încât în luna decembrie a fost înregistrată o rată anuală a inflației de 16,4%, fiind cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani. Cauza presiunilor inflaționiste a provenit, în principal, din partea componentei energetice, inclusiv combustibili, creșterile de preț survenite fiind preluate ulterior, în costurile de producție. Dinamica prețurilor la bunurile energetice s-a situat, în lunile de vară, la un nivel ridicat, dar au înregistrat o temperare spre finalul anului, determinată de reglementarea privind reducerea cu 50 bani/litru a prețurilor carburanților la pompă, precum şi de schema de plafonare OUG 27/2022 a prețurilor la energie electrică şi la gaze naturale pentru populație. Astfel, rata anuală înregistrată pentru prețurile produselor energetice a fost de 39,7% (decembrie 2022/decembrie 2021). Presiuni suplimentare s-au manifestat şi din partea mărfurilor alimentare, sub impactul majorării costurilor de producție, în special cu energia şi materiile prime agroalimentare, la care s-a adăugat dinamica în creștere a mărfurilor din import. Şi în ceea ce privește prețurile alimentelor neprocesate, a fost înregistrată o tendință ascendentă, pe fondul condițiilor meteorologice din lunile de vară, nefavorabile culturilor de legume-fructe. Astfel, în ultima lună a anului 2022, a fost consemnată o inflație anuală de 22,1%, grupa mărfurilor alimentare depășind cu 5,7 puncte procentuale indicele total al prețurilor de consum. Ca medie anuală, inflația s-a situat pe un platou înalt al valorilor, rata anuală fiind de 13,8%. S-au înregistrat creșteri peste medie la prețurile mărfurilor alimentare (15,7%) şi celor nealimentare (14,7%), în timp ce tarifele pentru servicii s-au majorat într-un ritm mai lent, cu doar 7,8%. II. Deficitul ESA și deficitul structural II.1 Deficitul ESA Pentru anul 2022, deficitul administrației publice generale s-a calculat pe baza datelor transmise de instituțiile publice și a celor provizorii ale companiilor de stat clasificate în administrația publică, deficitul rezultat (date semifinale) conform metodologiei ESA 2010 fiind de 6,2% din PIB. Comparativ cu anul 2021 deficitul calculat conform metodologiei ESA 2010 în anul 2022 s-a redus cu 0,9 puncte procentuale de la 7,1% din PIB în 2021 la 6,2% din PIB în 2022. Deficitul administrației publice generale conform ESA 2010 Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a situat peste limita nivelului de referință a Pactului de Stabilitate și Creștere, înregistrând un nivelul de 6,2% din PIB în anul 2022. Deficitul bugetar aferent anului 2022 s-a situat peste media deficitului bugetar pentru zona euro de 3,6% din PIB și pentru UE27 de 3,4% din PIB. Conform datelor publicate de EUROSTAT douăzeci de state membre au înregistrat în anul 2022 deficit bugetar dintre care unsprezece au raportat deficite de peste 3 % din PIB în timp ce șase state membre au raportat excedent bugetar și unul a raportat echilibru bugetar. Deficite peste media europeană s-au înregistrat în Italia (-8,0%); România și Ungaria (-6,2%); Malta (-5,8%); Spania (-4,8%); Franța (-4,7%); Letonia (-4,4%); Belgia (-3,9%); Polonia (-3,7%) și Cehia (-3,6%). Deficite sub 3% din PIB, în anul 2022, au fost înregistrate în Portugalia (-0,4%); Lituania (-0,6%); Finlanda (-0,9%); Slovacia (-2,0); Grecia (-2,3%); Germania (-2,6%) și Bulgaria (-2,8%). Cele mai mari excedente bugetare s-au înregistrat în Danemarca (+3,3% din PIB); Cipru (+2,1% din PIB) și Irlanda (+1,6% din PIB). II.2 Deficitul structural Soldul structural al bugetului general consolidat al României s-a situat în anul 2022 la -5,6% din PIB potențial, continuând tendința de ameliorare de la maximul de -7,5% din PIB potențial cât s-a înregistrat în contextul pandemiei de COVID-19. În anul 2022, componenta ciclică a deficitului bugetului general consolidat a fost de -0,6% din PIB potențial, corespunzătoare unei valori negative a output-gap de -1,8% din PIB potențial. Deficitul structural Politica fiscal bugetară III.1. Obiectivele politicii bugetare în anul 2022 Construcția bugetară pentru anul 2022 și orizontul 2023-2025 a avut la bază următoarele obiective: Relaxarea graduală a măsurilor de înlăturare a efectelor crizei pandemice generate de COVID-19, care au țintit populația și operatorii economici, pe măsură ce riscurile la adresa sănătății se diminuează și redresarea economică devine robustă, crearea premiselor pentru menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă şi intruzivă care să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovație şi decarbonizare, finanțarea schemelor de ajutor de stat în vederea sprijinirii mediului de afaceri; Realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanței de plăți, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului; Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix, prin creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență ce finanțează reformele și investițiile stabilite prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Acestea vor fi orientate către proiecte de infrastructură şi în domeniul bugetării verzi reprezentată de finanțarea obiectivelor ce vizează schimbările climatice şi mediul, în conformitate cu reglementările adoptate la nivel european; Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de criza sanitară, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice durabile; Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil; Măsuri consistente pentru crearea și consolidarea unor finanțe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice cu focalizare pe: finanțarea unui pachet de reforme în domeniul muncii, al pensiilor, măsuri active de protecție privind grupurile defavorizate și cele vulnerabile; consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină