Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2023

oarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată cu 8,2% (-2,3 miliarde lei). În anul 2023 media TVA restituită a fost de 2,5 miliarde lei, situându-se peste media de 2,3 miliarde lei înregistrată în perioada similară a anului precedent. Evoluția volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în anul 2023, comparativ cu anul 2022, a înregistrat o creștere pe ansamblu, cu 1,9%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+3,8%) şi a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,6%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 4,4%. Valoarea schimburilor extra comunitare de bunuri (Extra-UE27) a scăzut cu 11,2% la importuri și a crescut cu 0,3% la exporturi (la valori exprimate în lei) în anul 2023 comparativ cu anul precedent. Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost influențată și de măsurile legislative instituite de la 1 ianuarie 2023, precum majorarea cotei de TVA de la 9% la 19% la băuturile nealcoolice (cu adaos de zahăr), precum și majorarea cotei de TVA de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant și de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră. În cazul livrărilor de locuințe s-au modificat condiția pentru aplicarea cotei reduse de 5% prin modificarea plafonului de la 700.000 lei la 600.000 lei. Veniturile din accize au însumat 37,26 miliarde lei, în creștere cu 5,5% (+1,95 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, influențată de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele din tutun de 10,4% (+1,7 miliard lei, pe fondul unui nivel majorat al accizei la țigarete cu 5,2% de la 1 aprilie 2023) și la accizele pentru produsele energetice de 1,1% (+0,2 miliarde lei, pe fondul unui nivel redus al accizei la motorină cu -5,9% iar la benzina fără plumb cu -6,2% de la 1 ianuarie 2023). Gradul de realizare față de programul stabilit pentru această perioadă este de 96,8% (-1,25 miliarde lei). Încasările lunare din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Încasările din alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii au totalizat 17,09 miliarde lei înregistrând o scădere în perioada analizată de 10,8%(2,07 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului 2022, pe seama evoluției încasărilor la bugetul de stat pe fondul modificărilor legislative privind impozitarea operatorilor economici ce își desfășoară activitatea în domeniul energiei electrice și a gazelor naturale aprobate în cursul anului 2022. Gradul de realizare a programului este de 81,7% (-3,83 miliarde lei), fiind influențat de efectul modificărilor legislative ale O.U.G. nr. 27/2022 modificată și completată prin O.U.G. nr. 119/2022 asupra încasărilor din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a reglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au totalizat 7,03 miliarde lei, cu 4,7% peste nivelul înregistrat în anul 2022. Gradul de realizare al programului anual a fost de 93,8%. Evoluția pozitivă a încasărilor comparativ cu anul anterior a fost determinată în principal de dinamica încasărilor la bugetul de stat, unde încasările din taxele pentru jocurile de noroc au înregistrat o creștere cu 17,7% (+0,6 miliarde lei), față de aceeași perioadă aferentă anului precedent, în condițiile unor majorări de taxe aprobate prin O.U.G nr. 82/2023, și a încasărilor la bugetele locale. Încasările din impozitul pe comerțul exterior şi tranzacțiile internaționale în valoare de 1,71 miliarde lei au înregistrat în perioada analizată o scădere cu 11,6% (-0,22 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, influențată fiind de scăderea importurilor (Extra-UE27) cu 11,2%. Gradul de realizare al acestor venituri este de 72,5% (-0,65 miliarde lei). Contribuțiile sociale încasate în anul 2023 în sumă de 158,66 miliarde lei, înregistrează, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere de 13,4% (+18,74 miliarde lei), sub evoluția fondului brut de salarii la nivel de economie de 15,6%, gradul de realizare a programului fiind de 97,8 % (-3,53 miliarde lei). Încasările din contribuții sociale înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2022 o dinamică de 13,4% superioară evoluției anuale a fondului brut de salarii de 12,6% care a stat la baza estimărilor anuale pentru 2023. Evoluția încasărilor din contribuții sociale în perioada analizată se situează sub evoluția fondului brut de salarii la nivel de economie de 15,6%, ca urmare a efectelor generate de măsurile privind extinderea facilităților fiscale acordate în sectorul agricol și industrie alimentară (Legea nr. 135/2022), neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor (O.U.G. nr. 168/2022), încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei (Decizia CCR nr. 650/15.12.2022 privind neconstituționalitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 130/2021), restituirea începând cu data de 1 martie 2023 a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,7 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023) precum și efectul modificării reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator începand cu luna octombrie (O.U.G. nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023). Pe bugete, gradul de realizare a programului de încasări, se prezintă astfel: bugetul de stat (102,1%), bugetul asigurărilor sociale de stat (97,9%), bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (97,3%) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (87,6%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluția veniturilor din contribuții sociale, pe bugete componente, se prezintă astfel: bugetul de stat (+19,8%), bugetul asigurărilor sociale de stat (+14,2%), bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+10,9%) și o scădere la bugetul asigurărilor pentru șomaj (+1,1%). Veniturile nefiscale au fost de 41,87 miliarde lei în 2023 în creștere cu 5,5% față de încasările înregistrate în anul precedent. Creșterea încasărilor a fost determinată de evoluția înregistrată la bugetul de stat unde încasările au crescut cu 10,4% (+2,1 miliarde lei) și bugetele locale unde încasările au crescut cu 6,2%(+1,31 miliarde lei). Gradul de realizare al programului de încasări a fost de 88,2%. Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (inclusiv donațiile și sume aferente PNRR), în anul 2023, au fost în valoare de 67,65 miliarde lei, cu 39,7% peste nivelul înregistrat în anul 2022. De asemenea, ca raport în PIB, acestea au crescut cu 0,6 puncte procentuale de la 3,4% în anul 2022 la 4,2% în anul 2023. Din totalul sumelor primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (inclusiv donațiile) cea mai mare pondere o dețin sumele aferente cadrului financiar 2014-2020 (81,3%) urmate de cele aferente noului cadru financiar 2021-2027 (12,8%) în timp ce sumele atrase din asistența nerambursabilă aferentă PNRR au reprezentat 2,9% în total fonduri nerambursabile. III.4.1.2 Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat, în anul 2023, 610,66 miliarde lei, ceea ce reprezintă 38,0% din PIB și un grad de realizare față de nivelul prevăzut de 98,3%. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile bugetului general consolidat s-au majorat cu 12,9%, iar ca procent în PIB s-au diminuat cu 0,6 puncte procentuale de la 38,6% cât au fost în anul 2022 la 38,0% în anul 2023. EnhancedMetaFilefalse Din punct de vedere al gradului de realizare al programului anual, principalele categorii de cheltuieli bugetare au înregistrat următoarele evoluții: cheltuielile de personal 99,6%, cheltuielile cu bunuri şi servicii 98,4%, cheltuielile cu dobânzile 98,7%, cheltuielile cu subvențiile 104,1%, cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile 110,7%, cheltuielile cu asistența socială 100,8%, cheltuielile de capital 74,6%. Structura cheltuielilor bugetare EnhancedMetaFilefalseEnhancedMetaFilefalse Comparativ cu anul 2022, în structura economică a cheltuielilor prezintă o creștere a ponderii în total cheltuieli a cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile inclusiv PNRR cu 3,4 puncte procentuale și a celor din categoria alte cheltuieli cu 0,3 puncte procentuale și diminuări ale ponderii în cazul tuturor celorlalte titluri de cheltuieli. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, în anul 2023, au crescut cu 12,8% față de anul precedent, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,1 puncte procentuale de la 8,4% din PIB în 2022 la 8,3% din PIB în anul 2023. Creșterea în termeni nominali a cheltuielilor de personal, comparativ cu 2022, a fost determinată, în principal, de creșterile salariale din sectorul bugetar acordate începând cu 1 ianuarie 2023 conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 dar și de cele acordate pe parcursul anului 2023 pentru diferite categorii de personal bugetar precum și de plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești. Comparativ cu programul anual cheltuielile de personal s-au efectuat în proporție de 99,6%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o creștere cu 6,5% față de anul precedent, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,4 puncte procentuale de la 5,2% din PIB în anul 2022 la 4,8% din PIB în perioada analizată. Creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii s-a manifestat în cazul majorității bugetelor componente ale bugetului general consolidat pe fondul presiunilor inflaționiste înregistrate în anul 2022 și 2023 cu excepția bugetului de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj acolo unde acestea s-au redus comparativ cu anul anterior cu 13,9% și respectiv 7,4%. Comparativ cu programul anual cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au efectuat în proporție de 98,4%. Cheltuielile cu dobânzile au avansat cu 2,8% comparativ cu anul precedent, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,2 puncte procentuale, de la 2,1% din PIB în 2022 la 1,9% din PIB în anul 2023. Acestea nu au reușit să atingă nivelul prevăzut a se efectua în anul 2023, efectuând-se în proporție de 98,7%. Cheltuielile cu subvențiile au fost, în termeni nominali, similare cu cele din anul anterior, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,2 puncte procentuale de la 1,3% din PIB în anul 2022 la 1,1% din PIB în anul 2023, gradul de efectuare a acestora fiind de 104,1%. Cea mai mare parte dintre aceste cheltuieli au reprezentat alocări către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și pentru transportul călătorilor, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (6,05 miliarde lei) care reprezintă 33,6% din total subvenții. Cheltuielile cu asistența socială au crescut în termeni nominali cu 9,6%(+16,71 miliarde lei) comparativ cu anul anterior, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,5 puncte procentuale de la 12,4% din PIB în anul 2022 la 11,9% din PIB în anul 2023. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2023, au fost în sumă de 4,50 mld lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023. La bugetul de stat cheltuielile cu asistență socială au fost în sumă de 67,95 miliarde lei, reprezintă 19,68% din totalul cheltuielilor bugetare, înregistrând o creștere de 7,69% față de anul anterior. Din totalul plăților, suma de 53,19 miliarde lei, respectiv 78,28%, a fost utilizată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale reprezentând asigurări sociale și ajutoare sociale. Comparativ cu programul anual cheltuielile cu asistența socială s-au efectuat în proporție de 100,8%. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii și cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistenta financiara nerambursabilă aferenta PNRR) au fost de 78,41 miliarde lei (4,88% din PIB), cu 54,0% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile s-au efectuat în proporție de 110,4% din nivelul programat pentru perioada analizată. În totalul cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile ponderea cea mai ridicată au avut-o cheltuielile cu proiectele finanțate din fondurile aferente perioadei de programare 2014-2020 cu o pondere de 84,0%, cele alocate proiectelor finanțate din fonduri aferente perioadelor de programare 2007-2013 și respectiv 2021-2027 cu o pondere de 12,9% și respectiv cele alocate proiectelor finanțate din fonduri aferente asistenței financiare nerambursabile a PNRR cu o pondere de 3,1%. La bugetul de stat cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost în sumă de 46,52 miliarde lei reprezintă 13,47% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. În cadrul acestor cheltuieli, o pondere mai însemnată au programele din Fondul de Coeziune (FC) 22,75% (10,58 miliarde lei). Din această sumă, 10,36 miliarde lei, reprezentând 22,28% din totalul sumei, au fost utilizați de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 10,52 miliarde lei (22,61%) de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, 9,58 miliarde lei (20,59%) de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 6,70% din totalul sumei, respectiv 3,12 miliarde lei au fost utilizați de către Ministerul Afacerilor Interne și 9,22 miliarde lei (19,81%) de către Ministerul Finanțelor Publice-Acțiuni Generale. Cheltuielile cu proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare aferente perioadelor de programare 2007-2013 și respectiv 2021-2027, la bugetul de stat, au fost în sumă de 11,27 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,26% din totalul cheltuielilor bugetare. Din această sumă 4,23 miliarde lei (37,55%) au fost utilizați de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 1,47 miliarde lei (13,03%) de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, 5,51 miliarde lei (48,90%) de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În cadrul acestor cheltuieli, o pondere mai însemnată au programele din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) aferent cadrului financiar 2023-2027 48,90% (5.51 miliarde lei). Cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, la bugetul de stat, în sumă de 2,34 miliarde lei, reprezintă 0,68% din totalul cheltuielilor bugetare. Din această sumă, 1,11 miliarde lei (42,29%) a fost utilizată de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii iar Ministerul Educației a utilizat 0,35 miliarde lei (15,15%). Plățile din categoria Alte cheltuieli (reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile) în anul 2023 au însumat 10,91 miliarde lei(0,7% din PIB). Acestea au fost cu 8,2% mai mari comparativ cu încasările anului 2022 această evoluție fiind determinată în principal de creșterea plăților la bugetul de stat (+17,6%) și la bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii(+17,0). Plățile la bugetul de stat au fost în sumă de 6,99 miliarde lei, reprezintă 2,02% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, şi sunt formate în principal din: burse 2,36 miliarde lei (33,73%); susținerea cultelor 0,45 miliarde lei (6,40%); contribuţia statului la salarizarea personalului de cult 1,04 miliarde lei (14,82%); despăgubiri civile 1,70 miliarde lei (24,32%); Din totalul plăților cu despăgubirile civile, suma de 1,48 miliarde lei, respectiv 86,84% a fost utilizată de Ministerul Finanțelor, în principal pentru: achitarea de despăgubiri în baza legilor de restituire a proprietăților; despăgubiri provenite din aplicarea legislaţiei privind creanţele fiscale administrate de Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; alte daune stabilite ca fiind datorate de Ministerul Finanţelor şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în nume propriu sau în reprezentarea intereselor statului, pe baza hotărârilor executorii ale instanţelor judecătoreşti sau arbitrale, precum şi obligaţiile băneşti ale statului român, născute din aplicarea Convenţiei europene a drepturilor omulu