Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2023

2256790129540 MINISTERUL FINANŢELOR RAPORT PRIVIND EXECUția bugetARĂ FINALĂ PE ANUL 2023 Cuprins TOC \o "1-3" \h \z \u I.Analiza situației macroeconomice PAGEREF _Toc167444195 \h 2 II. Deficitul ESA și deficitul structural PAGEREF _Toc167444197 \h 7 III.Politica fiscal bugetară PAGEREF _Toc167444198 \h 9 IV. Cheltuielile de natura investițiilor în anul 2023 PAGEREF _Toc167444199 \h 36 V.Activele financiare și nefinanciare guvernamentale PAGEREF _Toc167444200 \h 39 VI. Finanțarea deficitului bugetar și datoria publică PAGEREF _Toc167444201 \h 41 Anexa nr.1 -Execuția bugetului general consolidat în anul 2023 PAGEREF _Toc167444202 \h 44 Anexa nr.2 - Tabelul de corespondență privind metodologia de tranziție între datele bazate pe contabilitatea în numerar și datele bazate pe standardele sistemului european de conturi 2023 PAGEREF _Toc167444203 \h 45 Analiza situației macroeconomice Contextul economic european şi mondial a continuat să fie unul complicat în anul 2023 ca urmare a prelungirii conflictului ruso – ucrainean şi implicit a factorilor perturbatori generat de acesta, conducând la menţinerea unui climat de incertitudine. Preţurile deşi au manifestat o tendință descendentă, au rămas la un nivel încă ridicat, iar cererea externă s-a redus pe fondul restrângerii activităţii economice în ţările partenere. Prognoza de creștere economică utilizată la elaborarea legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost realizată în luna octombrie 2022 (varianta de toamnă 2022) şi a luat în considerare faptul că efectele nefavorabile ale contextului geopolitic de la momentul respectiv vor continua şi se vor amplifica la nivel european. În aceste condiţii s-a estimat o creştere, în termeni reali, a produsului intern brut cu 2,8%. Cadrul macroeconomic a vizat politicile fiscale şi bugetare care să creeze premisele unei evoluţii economice sustenabile. Principalii indicatori macroeconomici ai cadrului bugetar au fost: Buget 2023 Realizări PIB - miliarde lei 1.552,1 1.605,6 Creştere economică - % 2,8 2,1 Deflator PIB - % 8,2 12,2 Inflaţia - medie anuală - % 9,6 10,4 sfârşitul anului - % 8,0 6,6 Număr mediu de salariaţi – % 1,5 1,1*) Şomeri înregistraţi la sf. anului - mii persoane 215 235,6 rata şomajului - % 2,7 2,9 Câştigul salarial mediu brut - lei lunar 6.789 6.971*) Notă: Datele PIB pentru anul 2023 sunt provizorii *) Estimări CNSP conform metodologiei anuale Creşterea economică s-a bazat pe contribuţia următorilor factori: Pe partea cererii, având în vedere manifestarea unui comportament de consum prudent ca urmare a unei inflaţii ridicate şi a condiţiilor de finanţare mai restrictive, s-a estimat o creştere moderată (+2,7%) pentru consumul privat. La fundamentarea formării brute de capital fix s-a luând în considerare faptul că majorarea costurilor de finanţare şi a celor cu energia şi materiile prime, precum şi amplificarea incertitudinilor investitorilor reprezintă argumente care pot constrânge realizarea de noi investiţii, prognozându-se o dinamică de 6,2%. Referitor la sectorul extern, pentru importul de bunuri şi servicii s-a prevăzut un avans superior celui al exportului de bunuri şi servicii (5,4%, respectiv 4,5%), exportul net reducând avansul creşterii economice cu 0,8 puncte procentuale. Pe latura ofertei pentru servicii a fost prevăzută o creştere de 3,0% bazată pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor moderne, sectorul terţiar în ansamblul său reprezentând principalul susţinător al creşterii economice. Pentru construcţii s-a estimat o dinamică a valorii adăugate brute de 5,9%, bazată pe finanțările din resursele naţionale şi fondurile europene. Pentru agricultură, după contracţia accentuată din anul anterior, s-a prognozat, în condiţii climaterice normale, o majorare cu 9,8% a valorii adăugate brute. Estimările privind valoarea adăugată brută din sectorul industrial au fost neutre (+0,4%) luându-se în considerare nivelul ridicat al preţurilor produselor energetice şi slăbirea industriei Germaniei - principalul partener comercial al României. Datele statistice publicate de INS au relevat, în anul 2023, o dinamică reală a produsului intern brut de 2,1%, reprezentând un spor de 8,3 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în 2019, considerat un an de referinţă normal. Deşi se constată o tendinţă de încetinire a avansului economic, totuşi trebuie subliniat faptul că România a devansat, în anul 2023, cu 0,7 puncte procentuale creşterea economică din UE şi zona euro (0,4%), ocupând locul 6 într-un top al statelor membre, înaintea unor ţări precum Germania, Italia şi Franţa. Comparativ cu scenariul pentru buget, realizările relevă scăderea mai pronunţată a activităţii în industrie. Aşa cum s-a prevăzut în prognoză, contextul economic a continuat să fie unul nefavorabil ceea ce a făcut ca procesul de redresare uşoară a acestui sector să nu aibă loc. În acelaşi timp este de remarcat evoluţia spectaculoasă a construcţiilor cu o dinamică net superioară nivelului prognozat. În anul 2023, economia României a înregistrat o valoare nominală a produsului intern brut de 1.605,6 miliarde lei, superioară celei estimate ca urmare a unui nivel mai ridicat al deflatorului comparativ cu cel estimat, în condiţiile unor realizări superioare previziunilor pentru IPC (medie anuală) şi costul în construcţii. Pe elemente de utilizare, se remarcă aportul însemnat la creșterea economică al investițiilor brute (+3,6 puncte procentuale) și al consumului final (+2,8 puncte procentuale). Evoluția pozitivă a celor două componente ale cererii interne nu s-a regăsit însă integral în dinamica PIB, contribuția negativă a variației stocurilor (-4,3 puncte procentuale) diminuând considerabil rata reală de creștere economică. - modificări procentuale față de anul precedent - Cadrul macroeconomic pentru buget 2023 Realizări 2023 Cererea internă 3,3 2,0 Consum final 2,4 3,5 - Consum privat, din care: 2,7 2,8 Cheltuiala pentru consum final al populaţiei 2,7 2,8 - Consum guvernamental 1,2 6,0 Formarea brută de capital fix (FBCF) 6,2 14,4 Exportul de bunuri şi servicii 4,5 -1,4 Importul de bunuri şi servicii 5,4 -1,4 PRODUSUL INTERN BRUT 2,8 2,1 Industrie 0,4 -2,3 Agricultură, silvicultură, pescuit 9,8 10,2 Construcţii 5,9 11,0 Total servicii 3,0 1,9 Impozite nete pe produs 3,0 3,8 Notă: Datele pentru anul 2023 sunt provizorii Rezultatele notabile din sectorul construcțiilor, beneficiar al unor finanțări consistente din fonduri naționale și europene, s-au reflectat în performanța obținută de formarea brută de capital fix (+14,4%). Astfel, în contextul majorării absorbției fondurilor alocate pentru redresare și reziliență și direcționate, în principal, către dezvoltarea infrastructurii mari, rata de investiție a ajuns în anul 2023 la circa 27%. In ceea ce priveşte consumul privat, deși puterea de cumpărare a populației s-a îmbunătățit, în condițiile în care veniturile reale disponibile au crescut, consumatorii au preferat să aloce un procent mai mic din resursele bănești pentru achiziția bunurilor și serviciilor, îndreptându-se și spre economisire, astfel, acesta a avut o dinamică modestă (2,8%), contribuind cu 1,8 puncte procentuale la creșterea economică. Pe de altă parte, consumul guvernamental (care cuprinde consumul individual și consumul colectiv al administrației publice) s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu 1 punct procentual la rata reală de creștere a PIB. Pe latura externă, cererea mai redusă a afectat atât exportul, cât și importul de bunuri și servicii. In ambele cazuri, scăderea în termeni reali a fost de 1,4%, contribuția exportului net la creșterea economică fiind neutră. Contribuția elementelor de creare şi utilizare la creșterea reală a PIB - procente - 2022 2023 Cadrul macroeconomic pentru buget 2023 Realizări Cadrul macroeconomic pentru buget 2023 Realizări Cererea internă 4,6 4,6 3,6 2,1 - Consum final 3,5 2,9 1,9 2,8 Consum privat 3,4 3,5 1,7 1,8 Consum guvernamental 0,1 -0,6 0,2 1,0 - Formarea brută de capital 1,1 1,6 1,6 -0,7 Formarea brută de capital fix 1,0 1,4 1,6 3,6 Modificarea stocurilor 0,0 0,2 0,0 -4,3 Exportul net 0,0 -0,5 -0,8 0,0 - Exportul de bunuri şi servicii 3,8 3,9 2,0 -0,6 - Importul de bunuri şi servicii 3,8 4,4 2,7 -0,7 PRODUSUL INTERN BRUT 4,6 4,1 2,8 2,1 - Industrie -0,3 -0,9 0,1 -0,5 - Agricultură, silvicultură, pescuit -0,6 -1,1 0,4 0,4 - Construcţii 0,4 0,2 0,4 0,8 - Total servicii 4,5 5,1 1,7 1,1 - Impozite nete pe produs 0,5 0,9 0,3 0,3 Notă: Datele pentru 2022 sunt semidefinitive, iar cele din 2023 sunt provizorii. Eventuale neconcordanţe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor. Pe partea ofertei, construcţiile au reprezentat cel mai dinamic sector din economie cu o majorare a valorii adăugate brute de 11%, susţinută fiind de amplul proces investiţional care confirmă astfel importanţa atragerii şi utilizării fondurilor europene. Contribuţia construcţiilor la rata reală a PIB a fost de 0,8 puncte procentuale În sectorul agricol, după diminuarea semnificativă din anul anterior (-23,4%), s-a înregistrat o majorare cu 10,2%, ca urmare a realizărilor din partea a doua a anului când valoarea adăugată brută a avansat cu 13,3% în principal pe seama culturilor cerealiere. Aportul la avansul economic a fost de 0,4 puncte procentuale. În sectorul terţiar se remarcă o încetinire a activităţii, creşterea din anul 2023 fiind moderată (1,9%), consecinţă a nivelului încă ridicat al preţurilor şi diminuării înclinaţiei spre consum a populaţiei. Contribuţia sectorului la dinamica PIB a fost de 1,1 puncte procentuale. Aportul adus de aceste sectoare la creşterea economică a fost atenuat de restrângerea activităţii în sectorul industrial, valoarea adăugată brută diminuându-se cu 2,3% comparativ cu anul precedent. Contracţia activităţii din industrie s-a datorat în mare parte reducerii cererii externe pe fondul încetinirii creşterii economice în principalele ţări partenere. Scăderea volumului de activitate din industrie s-a concretizat în micşorarea cu 0,5 puncte procentuale a avansului economic. Inflația a urmat o traiectorie descendentă pe parcursul anului 2023, pe fondul încetinirii creșterii prețurilor la energie și materii prime, precum și a îmbunătățirii lanțurilor de distribuție. Ajustarea cererii și ofertei la nivel mondial a determinat o scădere a dinamicii preţurilor de consum, care s-a reflectat şi în economia națională, unde inflaţia anuală a coborât până la 6,6% în decembrie. Ca medie anuală, inflația anului 2023 a fost de 10,4%, tendința descrescătoare manifestându-se în sectoarele alimentar (14,9%) şi nealimentar (7,1%). Pe componenta alimentară evoluţia descendentă a fost mai accentuată, datorită reducerii cotațiilor internaționale la materii prime şi a plafonării temporare a adaosurilor comerciale, care au condus la decelerarea prețurilor atât la produsele alimentare procesate, cât şi neprocesate. În sectorul serviciilor a fost înregistrată o ușoară creștere, cu o medie de 11,3%, datorată presiunilor costurilor ridicate cu forța de muncă. II. Deficitul ESA și deficitul structural II.1 Deficitul ESA Pentru anul 2023, deficitul administrației publice generale s-a calculat pe baza datelor transmise de instituțiile publice și a celor provizorii ale companiilor de stat clasificate în administrația publică, deficitul rezultat (date semifinale) conform metodologiei ESA 2010 fiind de 6,6% din PIB. Comparativ cu anul 2022 deficitul calculat conform metodologiei ESA 2010 în anul 2023 a crescut cu 0,3 puncte procentuale de la 6,3% din PIB în 2022 la 6,6% din PIB în 2023. Deficitul administrației publice generale conform ESA 2010 EnhancedMetaFilefalse Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a situat peste limita nivelului de referință a Pactului de Stabilitate și Creștere, înregistrând un nivelul de 6,6% din PIB în anul 2023. În 2023, deficitul bugetar a înregistrat un nivel de 6,6% din PIB, cu 2,2 puncte procentuale peste ținta stabilită, de 4,4% din PIB. Această deviație este explicată (i) pe partea de cheltuieli, în principal de: înregistrarea unor drepturi de natură salarială (0,5% din PIB), în urma unor hotărâri judecătorești devenite executorii și a unor sume stabilite prin acte administrative emise de conducătorii instituțiilor publice, suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică (Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii); creșterea cofinanțării naționale (0,5% din PIB), față de cea consemnată în anii precedenți, pentru proiectele finanțate din fonduri europene aferente cadrului de programare financiar 2014-2020, 2023 fiind ultimul an de eligibilitate Deficitul bugetar aferent anului 2023 s-a situat peste media deficitului bugetar pentru zona euro de 3,6% din PIB și pentru UE27 de 3,5% din PIB. Conform datelor publicate de EUROSTAT majoritatea statelor membre au înregistrat în anul 2023 deficit bugetar cu excepția Ciprului și Danemarcei ce au înregistrat excedent bugetar de 3,1% din PIB, a Irlandei și Portugaliei ce au înregistrat excedente de 1,7% din PIB și respectiv 1,2% din PIB. Un număr de 11 state membre au înregistrat deficite peste nivelul de 3% din PIB cele mai mari deficite fiind înregistrate în Italia (-7,4%); Ungaria (-6,7%) și România (-6,6%). II.2 Deficitul structural Soldul structural al administrației publice generale (metodologia ESA) s-a situat în anul 2023 la -6,0% din PIB potenţial, similar anului precedent. Rezultatul corespunde unei componente ciclice de -0,6% şi a unei valori negative a output-gap de -1,9% din PIB potenţial. Deficitul structural EnhancedMetaFilefalse EnhancedMetaFilefalse Politica fiscal bugetară III.1. Obiectivele politicii bugetare în anul 2023 Construcția bugetară pentru anul 2023 și orizontul 2024-2026 a avut la bază următoarele obiective: Continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă care să asigure o tranziție eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare care să conducă la eliminarea vulnerabilităților din economie și să asigure un nivel de trai decent; Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevăzută de regulamentele europene până la sfârșitul anului 2024, contribuind, în acest fel la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăti, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului; Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix, prin creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență ce finanțează reformele și investițiile stabilite prin Programul Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României; Consolidarea unei politici fiscale predictibile ferm angajate pe panta de reducere a deficitului bugetar, pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și durabile; Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil; Măsuri consistente pentru crearea și consolidarea unor finanțe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice cu focalizare pe: Finanțarea unor măsuri active economice pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, reforme în domeniul muncii, al pensiilor, al sprijinirii IMM al căror lanț de aprovizionare a fost puternic afectat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei; Consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței; Întărirea guvernanței corporative la companiile de stat în vederea îmbunătățirii performanței acestora, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european. Bugetul pe anul 2023 a fost construit cu un deficit cash de 4,40% din PIB (venituri 34,8% din PIB și cheltuieli 39,2% din PIB) căruia îi corespunde un deficit ESA de 4,40% din PIB și un deficit structural de 3,79% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate în sumă de 539,8 miliarde lei, reprezentând 34,78% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost estimate în sumă de 608,1 miliarde lei reprezentând 39,18% din PIB. Măsurile care au stat la baza construcției bugetare pentru anul 2023 au fost: în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei. În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul