Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2023

i şi constatate prin acorduri de soluţionare amiabilă, prin decizii ale Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei şi hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 100,65 miliarde lei (6,27% din PIB) și prezintă o creștere de 38,8% față cele înregistrate în anul 2022. Evoluția cheltuilelilor pentru investiții a fost determinată de evoluția cheltuielilor cu proiectele de investiții finanțate din fonduri externe nerambursabile acestea deținând o pondere(58,43%) semnificativă, majoritară în totalul cheltuielilor pentru investiții ale anului 2023. Cheltuielile pentru investiții au crescut ca pondere în PIB cu 1,1 puncte procentuale de la 5,17% din PIB în anul 2022 la 6,27% din PIB în 2023. Evoluția principalelor domenii finanțate din bugetul general consolidat EnhancedMetaFilefalse În ceea ce privește cheltuielile pe principalele domenii în anul 2023 comparativ cu 2022 se constată creșteri în cazul majorității domeniilor, cele mai semnificative înregistrându-se în domeniul protecției mediului (+42,4%);în domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică (+35,6%), în domeniul transporturilor (+23,9%), în domeniul cultură recreere și religie (+20,3%), în domeniul învățământ și domeniul ordine publică și siguranță națională (+20,2%), în domeniul autorități publice și acțiuni externe (+14,7%) și în domeniul agriculturii (+10,3%). III.4.2 Arieratele înregistrate de administrația centrală și locală Arieratele rămân o problemă sensibilă în economia românească, principalul obstacol în promovarea reformei economice, prin menținerea unei presiuni constante asupra cererii agregate, inflației și contului curent. EnhancedMetaFilefalse Arieratele înregistrate de către principalele bugete componente ale bugetului general consolidat la finele anului 2023 au fost în sumă de 286,48 milioane lei (0,02% din PIB) cu 3,89 milioane lei peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2022. Această evoluție a fost determinată în totalitate de creșterea arieratelor înregistrate la nivelul administrației centrale în anul 2023, cu 7,67 milioane lei, în timp ce arieratele înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale au înregistrat o scădere față de anul anterior de 3,79 milioane lei. EnhancedMetaFilefalse Comparativ cu anul 2022, în anul 2023 pe baza datelor preliminate centralizate, se constată următoarele: plățile restante ale operatorilor economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate au crescut cu 488.643 mii lei, de la 7.512.210 mii lei în anul 2022 date finale, la 8.000.853 mii lei în anul 2023 date preliminate; Operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate, care au înregistrat cele mai semnificative creșteri ale plăților restante în anul 2023 față de anul 2022 au fost: ROMAERO SA cu suma de 208.085 mii lei, de la 70.028 mii lei în anul 2022 la 278.113 mii lei în anul 2023; METROREX SA cu suma de 205.094 mii lei, de la 34.451 mii lei în anul 2022 la 239.545 mii lei în anul 2023; plățile restante ale operatorilor economici de subordonare centrală aflați în stare de inactivitate (insolvență și reorganizare) au scăzut cu 277.173 mii lei de la 4.519.693 mii lei în anul 2022 date finale, la 4.242.520 mii lei în anul 2023 date preliminate; Operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de inactivitate, care au înregistrat cea mai importantă scădere a plăților restante în anul 2023 față de anul 2022 au fost: SOCIETATEA COMERCIALA DE REPARATII LOCOMOTIVE C.F.R. -S.C.R.L. BRASOV SA cu suma de 115.646 mii lei, de la 116.201 mii lei în anul 2022 la 555 mii lei în anul 2023 (când a ieșit din starea de insolvență și a intrat în starea de activitate); ELECTROCENTRALE CONSTANTA S.A cu suma de 90.159 mii lei, de la 447.030 mii lei în anul 2022 la 356.871 mii lei în anul 2023; Pe baza datelor preliminate raportate de operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate, se constată o scădere a rezultatului brut (profit) cu 1.590.306 mii lei, de la 17.886.536 mii lei în anul 2022 date finale, la 16.296.230 mii lei în anul 2023 date preliminate. Operatorii economici de subordonare centrală aflați în stare de activitate care au înregistrat cele mai importante scăderi ale rezultatului brut în anul 2023 față de anul 2022 au fost: SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. cu suma de 2.619.200 mii lei de la 3.770.496 mii lei în anul 2022 la 1.151.296 mii lei în anul 2023; COMPANIA NATIONALA DE CAI FERATE "CFR" S.A. cu suma de 503.780 mii lei, de la -94.629 mii lei în anul 2022 la -598.409 mii lei în anul 2023; COMPANIA NATIONALA DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE "TRANSELECTRICA" SA, cu suma de 333.993 mii lei, de la 587.386 mii lei în anul 2022 la 253.393 mii lei în anul 2023; SOCIETATEA NATIONALA "NUCLEARELECTRICA" SA cu suma de 320.012 mii lei, de la 3.192.497 mii lei în anul 2022 la 2.872.485 mii lei în anul 2023; IV. Cheltuielile de natura investițiilor în anul 2023 Potrivit programului de investiţii publice aprobat ca anexă la bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pe anul 2023, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiţii în anul 2023 și actualizate la data de 31 decembrie 2023 au fost în sumă de 42.738,0 milioane lei pe total surse de finanţare, din care suma de 39.786,0 milioane lei de la bugetul de stat. Situația cheltuielilor de investiții structurate pe categorii de investiții - milioane lei – EnhancedMetaFilefalse Conform rapoartelor de monitorizare a programului de investiții publice transmise de ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat potrivit alin. (1) al art. 44 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, la data de 31 decembrie 2023, pentru obiectivele/proiectele/categoriile de investiții au fost efectuate plăți în sumă de 35.511,0 milioane lei pe total surse (reprezentând 83,09% din programul anual), din care 34.032,0 milioane lei de la bugetul de stat (reprezentând 85,54% din programul anual). EnhancedMetaFilefalseEnhancedMetaFilefalse Potrivit programului de investiții publice aprobat ca anexă la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate prin Legea nr. 368/2022 a bugetului de stat pe anul 2023, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiții, actualizate la data de 31 decembrie 2023, au fost în sumă de 109 milioane lei, integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), iar potrivit rapoartelor de monitorizare transmise de ordonatorul principal de credite s-au efectuat plăți în sumă de 97 milioane lei. De asemenea, potrivit programului de investiții publice aprobat ca anexă la bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru Casa Națională de Pensii Publice, prin Legea nr. 369/2022 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiții, actualizate la data de 31 decembrie 2023, au fost în sumă de 253 milioane lei, integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar potrivit rapoartelor de monitorizare transmise de ordonatorul principal de credite s-au efectuat plăți în sumă de 15 milioane lei. Totodată, potrivit programului de investiții publice aprobat ca anexă la bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin Legea nr. 369/2022 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, creditele bugetare alocate pentru cheltuielile de investiții, actualizate la data de 31 decembrie 2023, au fost în sumă de 8,4 milioane lei, din care 7,9 milioane lei de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, iar potrivit rapoartelor de monitorizare transmise de ordonatorul principal de credite s-au efectuat plăți în sumă de 5,09 milioane lei, din care 4,73 milioane lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Principalele obiective de investiții distincte pentru care s-au efectuat plăți în anul 2023 sunt: Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj - Oradea – 1.960,3 milioane lei; Autostrada Sibiu – Pitești – 1.554,5 milioane lei; Autostrada de Centură București - Sector Centură Nord km 0+000 - 52+700 – 1.382,7 milioane lei; Autostrada de Centură București - Sector Centură Sud km.52+700 - km 100+900 – 1.134,7 milioane lei; Reabilitarea liniei C.F. Frontiera - Curtici - Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h; Tronsonul 2: km 614 - Gurasada și Tronsonul 3: Gurasada - Simeria – 1.060 milioane lei; Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila – 756,3 milioane lei; Autostrada Ploiești - Buzău – 741 milioane lei; Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020) – 584,4 milioane lei; Autostrada Buzău - Focșani – 560 milioane lei; Drum expres Craiova Pitești și legăturile la drumurile existente – 557,2 milioane lei; Legatura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni – 460,5 milioane lei; Modernizarea liniei feroviare Caransebeș - Timișoara - Arad – 432,7 milioane lei; Legatură Centura Oradea (Girație Calea Sântandrei) - Autostrada A3 (Biharia), județul Bihor – 388,2 milioane lei; Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor – 352,3 milioane lei; Autostrada Focșani - Bacău – 305,7 milioane lei. Activele financiare și nefinanciare guvernamentale LINK Excel.Sheet.12 "\\\\MFP1934\\retea on 10.236.1.89\\Executii\\Executii 2023\\Rapoarte LRF 2023\\Raport anual 2023\\CALCULE 2022\\Active.xlsx!Sheet1!R15C3:R25C4" "" \a \p Activele fixe necorporale sunt active fără substanță fizică, care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. Activele fixe necorporale sunt în sumă de 4.971,52 milioane lei şi reprezintă contravaloarea programelor informatice, licențelor, brevetelor, cheltuielilor de dezvoltare etc. deținute de instituțiile publice din care: 3.187,02 milioane lei (64,10 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat; 1.649,85 milioane lei (33,19 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate privind execuția bugetelor locale pe ansamblul județelor și al municipiului București; 102,53 milioane lei (2,06 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru șomaj şi bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; 32,12 milioane lei (0,65 % din total active fixe necorporale) reprezentând active fixe necorporale raportate în situațiile financiare anuale centralizate ale instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii. Activele fixe corporale cuprind: terenuri şi clădiri, instalații tehnice, mijloace de transport, animale şi plantații, mobilier, aparatură birotică, alte active corporale deținute de instituțiile publice. Acestea prezintă un sold la sfârșitul anului de 1.178.302,17 milioane lei. Stocurile sunt active circulante deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității sau materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în desfășurarea activității instituției. La data de 31 decembrie 2023 stocurile sunt în sumă de 38.888,76 milioane lei. VI. Finanțarea deficitului bugetar și datoria publică VI.1 Datoria publică La sfârșitul anului 2023, ca urmare a contractării de datorie pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului bugetului general consolidat, pentru refinanțarea datoriei publice scadente, precum și pentru menținerea și consolidarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, ponderea datoriei guvernamentale brute, conform metodologiei UE, s-a situat la nivelul de 48,8% din PIB, cu încadrarea în plafonul anual de 49,8% din PIB stabilit prin Legea nr.360/2022 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, situându-se sub plafonul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Conform datelor publicate de EUROSTAT în data de 22 aprilie 2024, la sfârșitul anului 2023 România s-a situat pe locul 17 între statele membre UE ca nivel de îndatorare, media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 20) fiind de 88,6% din PIB, iar cea pentru UE27 fiind de 81,7% din PIB. Un număr de 13 state membre au înregistrat, la finele anului 2023, un nivel al datoriei publice guvernamentale în PIB de peste 60% din PIB, cele mai ridicate niveluri înregistrându-se în Grecia (161,9%), Italia (137,3%), Franța (110,6%), Spania (107,7%) și Belgia (105,2%). VI.2 Finanțarea deficitului bugetar Pe parcursul anului 2023, Ministerul Finanțelor a menținut o politică de emisiuni predictibilă și flexibilă adaptată la cerințele mediului investițional și în contextul evoluțiilor conflictului geopolitic dintre Rusia și Ucraina. Finanțarea deficitului bugetar în anul 2023 s-a realizat din surse interne și externe. Sursele externe necesare refinanțării datoriei publice guvernamentale s-au asigurat de pe piețele pe care s-au emis inițial aceste datorii, precum și din rezerva financiară în valută la dispoziția Ministerului Finanțelor. Piața internă În anul 2023 s-au emis titluri de stat și împrumuturi pe piața internă în valoare totală de 140,7 mld. echivalent lei, incluzând titluri de stat destinate populației în sumă de 21,5 mld. echivalent lei. Politica Ministerului Finanțelor a urmărit extinderea maturității medii rămase a titlurilor de stat, mare parte din titluri fiind emise pe segmentul maturităților medii și lungi, astfel: 6,3% reprezintă emisiuni de certificate de trezorerie cu discont cu maturitate de până la 12 luni și emisiuni de obligațiuni de tip benchmark cu maturități reziduale până la 1 an; 28,4% reprezintă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark cu maturități reziduale între 1 și 5 ani; 65,3% reprezintă emisiuni de obligațiuni de tip benchmark cu maturități reziduale între 5 și 15 ani. În anul 2023 au continuat emisiunile destinate populației prin intermediul programelor TEZAUR și FIDELIS. Prin programul TEZAUR au fost realizate emisiuni lunare, cu maturități de 1, 2 și 3 ani, cu un volum atras de 12,1 mld. lei. Prin programul FIDELIS au fost lansate 4 emisiuni, prin intermediul sindicatului de bănci format din Banca Transilvania/BT Capital Partners, BCR, BRD și Alpha Bank. Emisiunile au fost denominate atât în lei (maturități de 1 și 3 ani), cât și în EUR (maturități de 1 și 5 ani), cu un volum atras de 9,4 mld. echivalent lei. În cursul anului 2023 prin programul FIDELIS a fost lansată o tranșă specială destinată donatorilor, persoanele fizice ce au donat sânge beneficiind de o dobândă preferențială, fiind atrasă suma de 641 mil. lei. Piața externă În anul 2023 s-a avut în vedere asigurarea unei prezențe constante pe piețele financiare externe, în condiții de cost avantajoase pentru România, precum și diversificarea bazei de investitori. Finanțarea externă a fost asigurată prin emisiuni de euroobligațiuni, trageri atât în cadrul împrumuturilor contractate de la instituțiile financiare internaționale (BEI, BIRD) cât și în cadrul componentei de împrumut aferente PNRR. În cadrul programului MTN (Medium Term Notes) au fost lansate 3 emisiuni și 12 plasamente private, fiind atrasă suma de 10,6 mld. EUR echivalent. Termenii financiari ai emisiunilor de euroobligațiuni se prezintă astfel: Luna Valoare totală Maturitate Valoare Cupon Ianuarie 2023 4 mld. USD 5 ani 1,24 mld. USD 6.625% 10 ani 1,5 mld. USD 7,125% 30 ani 1,25 mld. USD 7,625% 2 mld. EUR 4 ani 0,6 mld. EUR 5,000% 7 ani 1,4 mld. EUR 6,625% Septembrie 2023 3,25 mld EUR 5 ani 1,5 mld. EUR 5,500% 10 ani 1,75 mld EUR 6,375% Finanțările de pe piața externă au inclus și trageri de cca. 1,27 mld. EUR în cadrul împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale (BEI, BIRD BDCE, etc.), precum și sumele disponibilizate în cadrul componentei de împrumut pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , în valoare de 893 mil. EUR. Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanțare și de lichiditate, politica Ministerului Finanțelor a fost de menținere a rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice de până la 4 luni. Garanțiile de stat acordate în cadrul programelor guvernamentale IMM Invest Plus (OUG nr. 99/2022), Noua casă (OUG nr. 60/2009), ”StudentInvest” și ”FamilyStart” (OUG nr.95/2022) au fost în sumă de cca 14,4 mld. lei, în limita plafonului de 40 mld. lei stabilit prin Legea nr.417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023. VI.3 Datoria publică locală În anul 2023, tragerile autorizate din finanțările rambursabile contractate sau care urmau să fie contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au fost în sumă de 1.930,5 mld. lei, iar finanțările rambursabile autorizate pentru a fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru realizarea de investiții publice de interes local au fost în valoare de cca. 1.600,0 mld. lei, în limita plafoanelor anuale aprobate prin Legea nr. 360/2022 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023. De asemenea, au fost autorizate finanțări rambursab