Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2023

ei nr. 1 din Legea nr. 360/2022 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, cu fondurile suplimentate în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat la titlul "Cheltuieli de personal", potrivit alin. (1), se majorează plafonul nominal al cheltuielilor de personal al bugetului de stat, precum şi plafonul nominal şi cel exprimat ca procent în produsul intern brut al bugetului general consolidat, aprobate potrivit legii. De asemenea potrivit prevederilor OUG nr.73/2023 ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat disponibilizează la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în termen de 5 zile de la data solicitării Ministerului Finanţelor, creditele de angajament şi creditele bugetare reţinute în proporţie de 10%. Sumele disponibilizate la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se utilizează, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru finanţarea cu prioritate a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu asistenţa socială, a contribuţiei publice naţionale aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, a cheltuielilor cu medicamente, a programelor şi acţiunilor de sănătate ale ordonatorilor principali de credite. Plafoane privind soldul bugetar pe principalele bugete componente 2023 EnhancedMetaFilefalse Plafoane privind cheltuieli totale exclusiv asistenta financiara din partea UE sau alți donatori, în anul 2023 EnhancedMetaFilefalse III. 3. Evaluarea țintelor și a indicatorilor bugetari La elaborarea legilor bugetare anuale, s-a avut în vedere un deficit al bugetului general consolidat aferent anului 2023, în bază cash, de 4,40% din PIB, nivel similar cu cel asumat în strategia fiscal bugetară aprobată și în Legea nr.360/2022. În urma alocării de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pe bază de hotărâri ale Guvernului efectuate pe parcursul anului 2023 plafonul soldului bugetului general consolidat exprimat ca procent în PIB a fost majorat la -5,01% din PIB. Soldul bugetar pe principalele bugete componente 2023 se prezintă astfel: EnhancedMetaFilefalse Soldul bugetului general consolidat realizat în anul 2023, exprimat ca procent în PIB, a fost de -5,61%, cu 1,21 puncte procentuale peste ținta stabilită în Legea nr.360/2022 și la bugetul inițial și cu 0,60 puncte procentuale comparativ cu nivelul stabilit în programul actualizat pe anul 2023. În termeni nominali, soldul bugetului general consolidat a depășit ținta stabilită de Legea nr. 360/2022 și la bugetul inițial cu 21.768,3 milioane lei și cu 9.626,1 milioane lei față de plafonul stabilit în programul actualizat pe anul 2023. Ca urmare a evoluției deficitului bugetului general consolidat, soldul primar al bugetului general consolidat, în termeni nominali, a depășit plafoanele stabilite cu 20.939,7 milioane lei comparativ cu plafonul stabilit de Legea nr. 360/2022 și la bugetul inițial iar comparativ cu plafonul stabilit în programul actualizat pe anul 2023 a crescut cu 10.007,9 milioane lei. Soldul nominal al bugetului de stat a fost de -91.954,4 milioane lei, cu 14.004,5 milioane lei peste plafonul stabilit de Legea nr. 360/2022 și avut în vedere la elaborarea legilor bugetare anuale inițiale și cu 3.341,9 milioane lei peste ținta stabilită în programul actualizat pe anul 2023. Soldul nominal în cazul bugetului asigurărilor sociale de stat a fost de -1.993,5 milioane lei cu 2.037,9 milioane lei sub plafonul avut în vedere la elaborarea bugetului inițial și stabilit de Legea nr. 360/2022 dar și sub plafonul stabilit în programul actualizat pe anul 2023. Soldul nominal în cazul bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a fost de -317,1 milioane lei în timp ce plafonul avut în vedere la elaborarea bugetului inițial și stabilit de Legea nr.360/2022 dar și plafonul stabilit în programul actualizat pe anul 2023 prevedeau un buget echilibrat pentru perioada analizată. Soldurile bugetare în cazul bugetului fondului pentru șomaj și bugetului instituțiilor finanțate din venituri proprii s-au sub plafoanele stabilite pentru anul 2023 cu 512,1 milioane lei și respectiv 711 milioane lei. EnhancedMetaFilefalse Cheltuielile bugetului general consolidat (exclusiv asistența financiară din partea UE sau alți donatori) efectuate în anul 2023 au fost în sumă de 545.729,4 milioane lei cu 8.904,9 milioane lei peste plafonul avut în vedere la elaborarea legilor bugetare și stabilit de Legea nr.360/2022. Comparativ cu plafonul stabilit conform programului actualizat cheltuielile bugetului general consolidat (exclusiv asistența financiară din partea UE sau alți donatori) au fost cu 14.735,2 milioane lei mai mici încadrându-se astfel în plafonul stabilit. Cheltuielile bugetare (exclusiv asistența financiară din partea UE sau alți donatori) au înregistrat depășiri ale plafoanelor avute în vedere la elaborarea legilor bugetare și stabilite de Legea nr.360/2022 în cazul tuturor bugetelor componente ale bugetului general consolidat. Comparativ cu plafonul stabilit în programul actualizat pe anul 2023 cheltuielile bugetare (exclusiv asistența financiară din partea UE sau alți donatori) s-au situat sub plafon în cazul bugetului de stat (-14.550,5 milioane lei), bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate(-222,2 milioane lei), bugetului asigurărilor sociale de stat (-91,6 milioane lei), în cazul bugetului asigurărilor pentru șomaj (-35,6 milioane lei) și a altor bugete componente ale bugetului general consolidat (-728,7 milioane lei) și au depășit plafonul stabilit în cazul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale (+418,2 milioane lei) și în cazul bugetului instituțiilor/activităților finanțate din venituri proprii (+888,1 milioane lei). Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat în anul 2023 au fost în sumă de 132.695,5 milioane lei cu 5.067,0 milioane lei peste plafonul avut în vedere la elaborarea legilor bugetare și stabilit de Legea nr.360/2022. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat s-au încadrat în plafonul stabilit în programul actualizat pe anul 2023 fiind cu 528,0 milioane lei sub acesta. Cheltuielile de personal au depășit plafonul nominal avut în vedere la elaborarea legilor bugetare inițiale și stabilit de Legea nr. 360/2022 în cazul bugetului de stat (+5.317,9 milioane lei); bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale (+222,3 milioane lei); bugetului asigurărilor pentru șomaj (+4,0 milioane lei), în timp ce în cazul celorlalte bugete componente ale bugetului general consolidat acestea s-au situat sub plafonul stabilit. Comparativ cu plafonul prevăzut în programul actualizat pe anul 2023 cheltuielile de personal s-au situat sub acest plafon în cazul majorității bugetelor componente la bugetului general consolidat cu excepția cheltuielilor de personal aferente bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale unde plafonul a fost depășit cu 222,3 milioane lei. III.4. Execuția bugetară pe anul 2023 III.4.1. Execuția bugetară Conform datelor definitive, execuția bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, s-a încheiat cu un deficit cash de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB. Comparativ cu anul anterior, deficitul bugetului general consolidat în anul 2023, în bază cash, s-a redus cu 0,15 puncte procentuale de la 5,76% din PIB în 2022 la 5,61% din PIB în anul 2023. Soldul bugetar EnhancedMetaFilefalse III.4.1.1 Veniturile bugetului general consolidat Veniturile bugetului general consolidat, în anul 2023, au totalizat 520,60 miliarde lei, reprezentând 32,4% din PIB şi un grad de realizare față de estimările anuale de 96,2%. EnhancedMetaFilefalse Comparativ cu programul anual de încasări veniturile bugetare au înregistrat următoarele evoluții: Încasările din veniturile fiscale s-au situat sub nivelului programat a se realiza în anul 2023, gradul de realizare fiind de 93,3%, fiind influențate de evoluția impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii și impozitelor și taxelor pe proprietate. Încasările din contribuții de asigurări au fost inferioare programului de încasări, gradul de realizare fiind de 97,8%. Nerealizarea programului a fost determinată de încasările inferioare programului anual în cazul veniturilor din contribuții de asigurări încasate la bugetul asigurărilor sociale de stat (97,9%), la bugetul asigurărilor pentru șomaj (87,6%) precum și a celor de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (97,3%). Încasările din veniturile nefiscale au fost inferioare programului anual, gradul de realizare fiind de 88,2%; Încasările din sumele primite de la UE și alți donatori (inclusiv asistența financiară nerambursabila aferentă PNRR) în contul plăților efectuate s-au situat peste nivelul programat, gradul de realizare înregistrat fiind de 111,0%. Nerealizarea programului anual s-a datorat, în principal, încetinirii creșterii economice anuale de la 2,8% (evoluție ce a stat la baza evaluării veniturilor) la 2,1% (prognoza de primăvară 2024 a indicatorilor macroeconomici, publicați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză) și a unor măsuri noi instituite ulterior elaborării proiecțiilor de venituri bugetare, cu efect cumulat asupra estimărilor inițiale de cca -14,3 miliarde lei, și anume: măsurile noi aprobate prin Legea nr. 370/2022 (-5,3 miliarde lei, reprezintă efectul cumulat al modificării sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi, cu implicațiile generate asupra impozitului pe profit și abrogarea prevederilor privind majorarea impozitelor pe proprietate aferente veniturilor bugetelor locale); măsură instituită ca urmare a Deciziei CCR nr. 650/15.12.2022 privind neconstituționalitatea dispozițiilor O.U.G. nr. 130/2021, și O.U.G. nr. 4/2023 (-1,5 miliarde lei, din restituirea sumei reţinute cu titlul de CASS și neîncasarea programului aferent CASS estimat pentru veniturile din pensii); aprobarea excepțiilor de repartizare a unei cote de minim 90% din profitul net realizat în anul 2022 de societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat (-1,6 miliarde lei venituri din dividende); redirecționarea din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a sumei de -0,9 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, aplicarea măsurii instituită prin Legea nr. 322/2021 începând cu anul 2023; instituirea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică și modificarea impozitării veniturilor suplimentare obținute în sectorul gazelor naturale, măsură adoptată prin O.U.G. nr. 119/2022 (-5,1 miliarde lei, efect asupra veniturilor din impozitarea pe veniturile suplimentare obținute în sectorul gazelor naturale, inclusiv din evoluția descendentă a prețurilor globale la energie cu mult sub așteptările impuse în piață). De asemenea în proiecția veniturilor pentru anul 2023, a fost inclusă ținta de îmbunătățire a colectării veniturilor de către ANAF de 8,94 miliarde de lei, pe categorii de impozite, astfel: TVA 5,44 miliarde lei, contribuții sociale 2,5 miliarde lei și la accize 1,0 miliard lei. Structura veniturilor bugetare EnhancedMetaFilefalseEnhancedMetaFilefalse Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite în total venituri încasate, s-au înregistrat creșteri, comparativ cu anul anterior, în principal în cazul veniturilor din impozitului pe salarii și venit cu 0,5 puncte procentuale, contribuții de asigurări cu 0,1 puncte procentuale și a celor din sumele primite de la UE, donații și PNRR cu 2,5 puncte procentuale. În paralel, s-au înregistrat diminuări, în principal, în cazul veniturilor din TVA cu 0,4 puncte procentuale, accize cu 0,5 puncte procentuale și din impozitul pe profit cu 0,2 puncte procentuale. Comparativ cu anul anterior, veniturile bugetului general consolidat, în anul 2023, au crescut cu 13,1%(+60,39 miliarde lei) iar ca procent în PIB s-au diminuat cu 0,4 puncte procentuale de la 32,8% în 2022 la 32,4% în 2023. Veniturile din economia internă (exclusiv fondurile externe nerambursabile și donațiile) au fost în sumă de 452,94 miliarde lei în creștere cu 10,0% comparativ cu cele încasate în anul 2022. Veniturile fiscale au crescut, în termeni nominali, cu 8,9% față de anul precedent, iar ca procent în PIB s-au diminuat cu 0,8 puncte procentuale de la 16,4% din PIB în anul 2022 la 15,6% din PIB în anul 2023. Încasările din impozitul pe profit de 29,13 miliarde lei, înregistrează o evoluție pozitivă față de perioada similară a anului 2022 de 9,2% (+2,46 miliarde lei), susținută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 12,1% (+3,0 miliarde lei) și de la băncile comerciale +13,5 (+0,3 miliarde lei), atenuantă însă de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei de -0,8 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (Legea nr. 322/2021). Gradul de realizare este de 88,0% (-3,98 miliarde lei) față de programul stabilit, fiind influențat de scăderea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici și bănci comerciale (-3,2 miliarde lei). Nerealizarea se datorează încetinirii creșterii economice anuale de la 2,8% (evoluție ce a stat la baza evaluării veniturilor) la 2,1% (prognoza de primăvară 2024 a indicatorilor macroeconomici, publicați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză), modificărilor legislative generate de Legea nr.370/2022 asupra prevederilor O.G. nr. 16/2022 ce a stat la baza elaborării proiecțiilor de venituri bugetare precum și instituirii măsurii prin care operatorii economici au redirecționat din impozitul pe profit suma de 0,8 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (Legea nr. 322/2021). Încasările din alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital în valoare de 5,49 miliarde lei, au înregistrat în perioada analizată o creștere de 15,2% față de aceeași perioadă a anului anterior, pe seama încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende de la persoane juridice. În structură, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a scăzut cu 15,3% (-0,6 miliarde lei) comparativ cu încasările anului 2022, în condițiile noilor modificări legislative aprobate prin Legea nr. 370/2022 privind restrângerea microîntreprindelor plătitoare de impozit pe venit (reducerea plafonului de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiției de a avea cel puțin 1 salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%) și al instituirii măsurii aprobate prin Legea nr. 322/2021 prin care contribuabilii au redirecționat din impozit suma de 0,06 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private. Gradul de realizare al acestor venituri este de 140,0% (+1,57 miliarde lei), pe seama încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende de la persoane juridice (inclusiv din majorarea cotei de impozitare a dividendelor de la 5% la 8%, conform O.G. nr. 16/2022). Încasările din impozitul pe venit în anul 2023 au totalizat 40,41 miliarde lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu un gradul de realizare de 107,6% (+2,84 miliarde lei) față de programul stabilit. În structură, încasările din impozitul pe venitul din salarii, care dețin o pondere de aproximativ 63% din această categorie, înregistrează față de aceeași perioadă a anului 2022 o dinamică de 11,1%, sub evoluția anuală a fondului brut de salarii de 12,6% ce a stat la baza estimărilor anuale pentru 2023. Dinamica de 11,1% a încasărilor din impozitul pe venitul din salarii se situează însă sub evoluția fondului brut de salarii de 15,6%, fiind influențată de măsurile privind extinderea facilităților acordate salariaților din sectorul agricol și industrie alimentară (Legea nr. 135/2022), neimpozitarea sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor pentru anumite categorii de salariați(O.U.G. nr. 168/2022), modificarea deducerilor personale (O.G. nr. 16/2022), majorarea salariului minim brut pe țară (H.G. nr. 900/2023) precum și din modificarea reglementărilor facilităților fiscale pentru salariații ce desfășoară activități de creare de programe pentru calculator începând cu luna octombrie (Legea nr. 296/2023). O evoluție pozitivă a veniturilor din această sursă a fost susținută în special de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende (+1,4 miliarde lei, inclusiv din încasarea dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%, conform art. IV^1 din Legea nr. 370/2022), impozitul pe veniturile din pensii (+41,8%, creștere în care este inclusă majorarea valorii punctului de pensie cu 12,5%), impozitul pe veniturile din jocurile de noroc și impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (+0,7 miliarde lei, ca urmare a instituirii unor noi bareme de impunere, conform O.G. nr. 16/2022). Încasările din impozitele și taxele pe proprietate au fost superioare cu 6,2%(+0,42 miliarde lei) comparativ cu anul 2022, gradul de realizare al programului fiind de 73,1%. Nerealizarea programului anual s-a datorat modificărilor legislative aduse de Legea nr. 370/2022, față de majorarea impozitelor pe proprietate aprobate prin O.G. nr. 16/2022 ce a stat la baza proiecției anuale a veniturilor. Încasările din taxa pe valoarea adăugată au înregistrat 104,33 miliarde lei în anul 2023, în creștere cu 10,9% față de nivelul înregistrat în anul 2022. În raport cu programul anual, veniturile din această sursă înregistrează un grad de realizare de 91,7% (-9,46 miliarde lei). În structură, TVA încasată s-a majorat cu 10,1% (+12,3 miliarde lei) față de cele din anul 2022, iar val