Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2024

judecătorești devenite executorii și a unor sume stabilite prin acte administrative emise de conducătorii instituțiilor publice, suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică (Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii); datorii comerciale (0,5% din PIB) , scheme energie emise (0,4% din PIB), titluri ANRP (0,2% din PIB), diferenţa dintre dobânda plătită şi dobânda datorată (0,4% din PIB), precum și alte influențe. Deficitul bugetar aferent anului 2024 s-a situat peste media deficitului bugetar pentru zona euro de 3,1% din PIB și pentru UE27 de 3,2% din PIB. Conform datelor publicate de EUROSTAT majoritatea statelor membre au înregistrat în anul 2024 deficit bugetar cu excepția Danemarcei ce a înregistrat un excedent bugetar de 4,5% din PIB , a Ciprului și Irlandei ce au înregistrat un excedent de 4,3% din PIB, Greciei cu un excedent de 1,3% din PIB, Luxemburgului cu un excedent de 1,0% din PIB și Portugaliei cu un excedent de 0,7% din PIB. Un număr de 12 state membre au înregistrat deficite peste sau egale cu nivelul de 3% din PIB cele mai mari deficite fiind înregistrate în România (-9,3%); Polonia (-6,6%); Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Deficitul structural Soldul structural al administrației publice generale (metodologia ESA) s-a situat în 2024 la -8,8% din PIB potenţial, în creştere faţǎ de nivelul anului anterior. Rezultatul corespunde ajustării pozitive (+0,53%) a deficitului ESA (-9,3%) prin componenta ciclică care se menţine încă în teritoriu negativ în acord cu evoluţia output-gap (-1,7% din PIB potenţial în 2024). Deficitul structural Politica fiscal bugetară Obiectivele politicii bugetare în anul 2024 Construcția bugetară pentru anul 2024 și orizontul 2025-2026 a avut la bază următoarele obiective: Continuarea măsurilor pentru redresare economică, accelerarea creșterii economice, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă care să asigure o tranziție eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare care să conducă la eliminarea vulnerabilităților din economie și să asigure un nivel de trai decent; Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale contribuind, în acest fel la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului, ținând seama de fragilitatea mediului intern și extern, de efortul bugetar ce trebuie alocat noii legi privind sistemul de pensii și implementarea reformelor din PNRR care trebuiesc finalizate până în anul 2026. Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix, prin creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență ce finanțează reformele și investițiile stabilite prin Programul Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României; Consolidarea unei politici fiscale predictibile angajate pe panta de reducere a deficitului bugetar, pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, simplificarea fiscalității și perfecționarea legislației în funcție de fenomenele evazioniste, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și durabile; Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil; Măsuri pentru crearea și consolidarea finanțelor publice, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, îmbunătățirea programării bugetare cu focalizare pe : Finanțarea unor măsuri active economice pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, reforme în domeniul muncii, al pensiilor, al sprijinirii IMM al căror lanț de aprovizionare a fost puternic afectat de războiul împotriva Ucrainei; Îmbunătățirea programării bugetare prin consolidarea bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat pentru o construcție bugetară credibilă și responsabilă, care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței; Alocarea dirijată către priorități bine definite și mai multă responsabilitate în utilizarea fondurilor publice, realizate prin implementarea măsurilor de eficientizare a cheltuielilor publice, prin utilizarea celor mai bune practici la nivel european și pentru evitarea risipei fondurilor publice; Bugetul pe anul 2024 a fost construit cu un deficit cash de 5,0% din PIB (venituri 33,81% din PIB și cheltuieli 38,8% din PIB) căruia îi corespunde un deficit ESA de 4,9% din PIB și un deficit structural de 4,3% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate în sumă de 586,13 miliarde lei, reprezentând 33,81% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost estimate în sumă de 672,77 miliarde lei reprezentând 38,8% din PIB. Măsurile care au stat la baza construcției bugetare pentru anul 2024 au fost: Pe parte de venituri: impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; Impozitul se aplică veniturilor totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizare; impozit suplimentar pentru instituțiile de credit calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare astfel: 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv 1% începând cu 1 ianuarie 2026; impozit suplimentar pentru operatorii din sectoarele petrol și gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro: se impune un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizări; instituirea a două cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, astfel: a) 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depășesc 60.000 euro; b) 3% pentru microîntreprinderile care (i) realizează venituri peste 60.000 euro sau (ii) desfășoară activități, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilități de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activități juridice (societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați), activități de asistență medicală generală sau specializată, stomatologie; revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator: scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv. Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităților fiscale se limitează până la data de 31 decembrie 2028; revizuirea reglementărilor privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară: i) scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv; ii) eliminarea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate; iii) scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de angajatori pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă; includerea sumelor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor; modificarea regimului aplicabil din punct de vedere al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente. Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară; creșterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale (cu păstrarea plafonului de 600 000 Lei), livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, pentru centre de fitness/baze sportive, activități recreative (parcuri de distracții /recreative, bâlciuri) și intrare evenimente sportive; trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs; Modificarea cotei de TVA de la 5% la 19% pentru transportul de persoane în scop turistic sau de agrement; Introducerea în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate a băuturilor nealcoolice cu zahăr adăugat/conținut de zahar între 5-8 g/100 ml 0.4 lei/litru și peste 8g/100 ml 0.6 lei/litru; majorarea nivelului accizelor pentru produsele de tutun cu 7,5% de la 1 ian 2024; majorarea nivelului accizelor pentru produsele cu alcool cu 10% de la 1 ian 2024; impozitarea proprietăților imobiliare și mobiliare de valoare mare de 0,3% pentru proprietățile reprezentând clădiri rezidențiale, cota fiind aplicată asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei, respectiv în cazul autoturismelor, cota se aplică asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei. Pe parte de cheltuieli: desființarea posturilor vacante; majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală: a) minimum 10 posturi de execuție pentru constituirea unui serviciu; b) minimum 20 posturi de execuție pentru constituirea unei direcții; c) minimum 35 de posturi de execuție pentru constituirea unei direcții generale; diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%; Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar; acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei net/lunar. Valoarea voucherului de vacanță crește de la 1.450 lei/an la 1.600 lei/an pentru a nu fi afectați funcționarii de introducerea CASS de 10% la voucherele de vacanță; acordarea indemnizației de hrană numai pentru funcționarii publici cu venituri sub 8.000 lei net/lunar; plafonarea sporului de condiții vătămătoare (sporul de antenă) de 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut/lună pentru toate domeniile de activitate din sectorul bugetar; aprobarea/modificarea de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice în ce privește dotarea cu autoturisme si consumul de carburanți; Limitarea cheltuielilor cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă; diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora; majorarea pensiilor de asigurări sociale cu 13,8% începând cu luna ianuarie și acordarea pensiilor recalculate conform noi legi a pensiilor începând cu luna septembrie; majorarea cu 5% a salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice cu excepția personalului din învățământ care va beneficia de o majorare de 20%, ce va fi acordată în două tranșe de la 1 ianuarie și 1 iunie 2024; munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător, cu anumite exceptii prevăzute de lege; instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare; instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii; cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2023; suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante; neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare; menţinerea în anul 2024 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023 a unor drepturi (indemnizatia pentru activitatea de liber profesionist, cuantumul indemnizatiilor acordate membrilor Academiei Române, drepturi pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român) etc; rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2023; cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna decembrie 2023, de 6.240 lei; reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport stabilite prin acte normative pentru unele categorii de persoane; Prima rectificare bugetară pe anul 2024 aprobată prin Ordonanța Guvernului nr.113/2024, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024 și respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2024, pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024, a fost determinată de: Evoluția economică din prima parte a anului; Analiza execuției bugetare pe primele șapte luni ale anului 2024; Adoptarea unor acte normative prin care s-au reglementat măsuri de protecție socială pentru suportul populației, măsuri de sprijin a mediului de afaceri, precum și măsuri ce vizează domeniul sănătății, dintre care menționăm: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2024 privind unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din sănătate, asistență socială şi alte sectoare de activitate bugetară; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2024 privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2024 privind măsuri referitoare la salarizarea personalului din unele sectoare de activitate bugetară, precum şi reglementarea unor aspecte organizatorice; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2024 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2024 privind unele măsuri de protecție socială Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Adoptarea unor acte normative cu influențe asupra veniturilor bugetare între care menționăm Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal şi stabilirea unor măsuri fiscale, cu completările ulterioare. Necesitatea alocării de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii; Necesitatea alocării de sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat pentru asigurarea drepturilor de asistență socială; Necesitatea asigurării sumelor necesare pentru medicamente cu și fără contribuție personală, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naționale cu scop curativ, precum și pentru spitale generale; Necesitatea alocării fondurilor pentru plata indemnizațiilor aferente concediilor medicale; Necesitatea asigurării fondurilor pentru achitarea drepturilor de pensie recalculate în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii; Necesitatea alocării fondurilor necesare finanță