Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2024

2256790129540 MINISTERUL FINANŢELOR RAPORT PRIVIND EXECUția bugetARĂ FINALĂ PE ANUL 2024 Cuprins TOC \o "1-1" \h \z \u 1.Analiza situației macroeconomice PAGEREF _Toc199406227 \h 1 2.Deficitul ESA și deficitul structural PAGEREF _Toc199406228 \h 7 3.Politica fiscal bugetară PAGEREF _Toc199406229 \h 9 4.Execuția bugetară pe anul 2024 PAGEREF _Toc199406230 \h 22 5.Cheltuielile de natura investițiilor în anul 2024 PAGEREF _Toc199406231 \h 38 6.Activele financiare și nefinanciare guvernamentale PAGEREF _Toc199406232 \h 41 7.Finanțarea deficitului bugetar și datoria publică PAGEREF _Toc199406233 \h 42 Anexa nr.1 -Execuția bugetului general consolidat în anul 2024 PAGEREF _Toc199406234 \h 45 Anexa nr.2 - Tabelul de corespondență privind metodologia de tranziție între datele bazate pe contabilitatea în numerar și datele bazate pe standardele sistemului european de conturi 2021 PAGEREF _Toc199406235 \h 46 Analiza situației macroeconomice Scenariul prognozei de toamnă elaborat în noiembrie 2023 şi care a stat la baza fundamentării bugetului de stat a fost construit în acord cu ipotezele instituţiilor internaţionale care menţionau îmbunătățirea cadrului macroeconomic la nivel global şi în UE începând din anul 2024. Astfel, după ce a pierdut avânt în 2023, cu o dinamică a PIB-ului preconizată la 0,6% atât în UE cât şi în zona euro, creşterea a fost estimată a se dubla în 2024, la 1,3% pentru UE şi 1,2% pentru zona euro, având ca factori determinaţi redresarea consumului, odată cu majorarea salariilor reale, reducerea inflaţiei, avansul investiţiilor şi intensificarea cererii externe. Investiţiile în UE au fost preconizate să accelereze cu 1,5% în 2024, comparativ cu 1,2% în 2023, beneficiind de aportul pozitiv al investiţiilor în infrastructură şi al fondurilor din cadrul PNRR. În aceste condiţii, exporturile şi importurile se aşteptau să avanseze semnificativ în 2024 la nivelul UE (2,2% - 2,3%), după o evoluţie negativă în anul precedent. Pe parcursul anului 2024 economia europeană a arătat o revenire mai lentă, iar anumite state din zona euro (Franţa, Italia) au obţinut efecte pozitive asupra creşterii mai degrabă din reducerea importurilor. Diferențe mai mari între estimări şi realizări s-au observat la Germania, Austria, Ungaria şi România. Astfel, deși estimările iniţiale ale Comisiei Europene indicau un avans economic pentru Germania şi Austria (+0,8% respectiv +1,0%), aceste economii au suferit contracţii în 2024 (-0,2% respectiv -1,2%). Ungaria şi România au înregistrat creşteri modeste (+0,5% respective +0,8%) comparativ cu estimările Comisiei (+2,4% respectiv +3,1%), situaţie care a demonstrat sensibilitatea acestora mai ridicată la factorii externi şi persistenţa unor dificultăţi legate de competitivitate. Prognoza de toamnă 2023 a Comisiei Europene - modificări procentuale faţă de anul precedent - Prognoza Comisiei EU Realizări Prognoza Comisiei EU Realizări UE an 2024 Germania an 2024 PIB 1,3 1,0 0,8 -0,2 Consum privat 1,3 1,3 0,6 0,2 Investiţii 1,5 -1,9 0,6 -2,7 Export de bunuri şi servicii 2,2 1,2 1,7 -1,8 Import de bunuri şi servicii 2,3 0,6 1,7 -0,7 Ungaria an 2024 România an 2024 PIB 2,4 0,5 3,1 0,8 Consum privat 3,0 5,1 2,3 6,0 Investiţii 2,6 -11,1 7,3 -3,3 Export de bunuri şi servicii 3,7 -3,0 2,6 -3,1 Import de bunuri şi servicii 3,6 -4,0 3,7 3,8 Totodată, incertitudinile şi riscurile negative la adresa perspectivelor economice s-au intensificat în 2024 la nivel mondial şi regional, pe fondul conflictului prelungit din Ucraina dar şi a semnalelor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Acest climat a afectat comportamentul investitorilor, mai mult decât așteptările iniţiale, la care s-a adăugat şi adaptarea mai dificilă a companiilor şi populaţiei la situaţiile financiare încă restrictive. În aceste condiţii, un impact major asupra estimărilor iniţiale ale Comisiei Europene în raport cu realizările s-a datorat investiţiilor, atât în cazul României şi Ungariei (de la +7,3% la -3,3% respectiv de la +2,6% la -11,1%), cât şi în cazul economiilor dominante precum Germania (de la +0,6% la -2,7%) şi Franţa (de la +1,8% la -1,3%), ceea ce demonstrează impredictibilitatea ridicată a acestei componente a cererii în situaţia persistenței incertitudinii mediului economic. Pe lângă factorii de incertitudine, s-au remarcat şi alţi factori inhibatori care au intervenit ulterior asupra evoluţiilor externe, în special cele din Germania, care au fost mult mai slabe decât aşteptările iniţiale. Astfel, cererea externă a oferit un sprijin redus exporturilor româneşti, sub aşteptări, având în vedere faptul că volumul importurilor Germaniei de bunuri şi servicii s-au redus neaşteptat în 2024 (-0,7%), dar şi în Franţa şi Italia (-1,2% respectiv -0,7%), după ce așteptările din toamna anului 2023 vizau creşterea importurilor în toate economiile zonei euro (+1,7% în Germania; +2,6% în Franţa; +2,1% în Italia). Per ansamblu, ipotezele care au stat la baza estimărilor macroeconomice pentru statele UE în noiembrie 2023 şi care au vizat un sentiment de încredere privind investiţiile şi îmbunătățirea schimburilor comerciale, au fost luate în considerare şi în prognoza naţională, când s-a estimat o creştere economică de 3,4% pentru anul 2024. Principalii indicatori macroeconomici ai cadrului bugetar au fost: Buget 2024 Realizări PIB - miliarde lei 1.733,8 1.760.1 Creştere economică - % 3,4 0,8 Deflator PIB - % 5,9 8,8 Inflaţia - medie anuală - % 6,0 5,6 sfârşitul anului - % 4,6 5,1 Număr mediu de salariaţi – % 1,6 0,9*) Şomeri înregistraţi la sf. anului - mii persoane 215 261,3 rata şomajului - % 2,7 3,3 Câştigul salarial mediu brut - lei lunar 7.567 7.725*) Notă: Datele PIB pentru anul 2024 sunt provizorii *) Estimări CNSP conform metodologiei anuale În noul context macroeconomic marcat de un grad scăzut de predictibilitate, produsul intern brut realizat în anul 2024, ca valoare nominală, s-a situat la 1760,1 miliarde lei, cu 26,3 miliarde lei (+1,5%) peste prognoza elaborată la fundamentarea bugetului general consolidat. Creşterea nominală de 9,7% faţă de anul anterior este rezultatul unor deviaţii contrare care s-au compensat reciproc, majorarea reală a produsului intern brut consemnând o ajustare descendentă cu 2,6 puncte procentuale faţă de estimări, ca urmare a evoluţiilor mai modeste la nivel sectorial, în timp ce deflatorul PIB s-a situat la valori în creştere cu 2,9 puncte procentuale, influenţe notabile suplimentare provenind din noile majorări salariale. Pe elemente de utilizare, pilonul de susţinere al creşterii economice din anul 2024 a fost reprezentat de consumul privat, care şi-a menţinut robusteţea pe tot parcursul anului la valori mai ridicate decât s-a anticipat, însă impactul pozitiv al acestuia a fost contrabalansat de declinul exportului de bunuri şi servicii şi contracţia investiţiilor. - modificări procentuale faţă de anul precedent - Cadrul macroeconomic pentru buget 2024 Realizări 2024 Cererea internă 3,9 3,5 Consum final 3,3 4,8 - Consum privat 3,4 6,0 - Consum guvernamental 3,2 0,7 Formarea brută de capital fix (FBCF) 6,5 -3,3 Exportul de bunuri şi servicii 3,4 -3,1 Importul de bunuri şi servicii 4,6 3,8 PRODUSUL INTERN BRUT 3,4 0,8 Industrie 1,2 -0,2 Agricultură, silvicultură, pescuit 5,7 -5,9 Construcţii 7,1 -2,6 Total servicii 3,5 0,9 Impozite nete pe produs 3,8 8,6 Notă: Datele pentru anul 2024 sunt provizorii Stimulat de creşterea veniturilor reale disponibile ale populaţiei, ca urmare a majorării câştigului salarial din sectorul bugetar, a pensiilor şi a salariului minim pe economie, o inflaţie în scădere, concomitent cu o mai mare deschidere spre obţinerea creditelor de consum, avansul de 6,0% al consumului privat a reprezentat factorul determinant pozitiv, contribuind cu 3,7 puncte procentuale la rata reală de creştere a produsului intern brut. Contribuţia elementelor de creare şi utilizare la creşterea reală a PIB - procente – 2023 2024 Cadrul macroeconomic pentru buget 2024 Realizări Cadrul macroeconomic pentru buget 2024 Realizări Cererea internă 1,4 2,2 4,1 3,7 - Consum final 1,7 2,9 2,7 3,8 Consum privat 1,4 1,9 2,1 3,7 Consum guvernamental 0,3 1,1 0,5 0,1 - Formarea brută de capital -0,3 -0,8 1,4 -0,1 Formarea brută de capital fix 1,9 3,6 1,7 -0,9 Modificarea stocurilor -2,2 -4,4 -0,2 0,8 Exportul net 0,6 0,2 -0,7 -2,9 - Exportul de bunuri şi servicii 0,3 -0,3 1,4 -1,2 - Importul de bunuri şi servicii -0,3 -0,6 2,1 1,7 PRODUSUL INTERN BRUT 2,0 2,4 3,4 0,8 - Industrie -0,7 -0,5 0,2 0,0 - Agricultură, silvicultură, pescuit 0,1 0,4 0,2 -0,2 - Construcţii 0,5 0,8 0,5 -0,2 - Total servicii 1,8 1,2 2,0 0,5 - Impozite nete pe produs 0,3 0,5 0,3 0,7 Notă: Datele pentru 2023 sunt semidefinitive, iar cele din 2024 sunt provizorii. Eventuale neconcordanţe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor. Ca urmare a diminuării activităţii din sectorul construcţii, a unei conjuncturi nefavorabile privind intrările de capitaluri sub forma investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, dar şi a incertitudinii mediului economic, formarea brută de capital fix şi-a diminuat creşterea de la un trimestru la altul. Prognoza naţională asupra formării brute de capital fix, inferioară proiecţiei Comisiei Europene (+6,5% comparativ cu +7,3%) s-a bazat atât pe programul de investiţii guvernamentale cât şi pe continuarea investiţiilor private, dar la acel moment nu a fost vizibil saltul atipic investiţional realizat în trimestrul IV 2023, care avea să inducă în date un efect de bază consistent pentru anul următor. Prin urmare, contracţia accentuată a investiţiilor brute în ultimul trimestru al anului 2024 (-17,9%) a condus la o scădere a formării brute de capital fix pe ansamblul anului cu 3,3%, creşterea economică totală fiind diminuată cu 0,9 puncte procentuale. În condiţiile unei oferte interne limitate, cererea de consum a fost acoperită, în principal, prin majorarea importului de bunuri şi servicii (creştere cu 3,8%), în timp ce exportul de bunuri şi servicii, în contextul amânării redresării economice a principalilor parteneri comerciali, s-a diminuat cu 3,1%, evoluţie mult sub aşteptări. În cazul exporturilor, factorii externi (evoluţiile cererii din Germania, Franţa, Italia) au avut un impact determinant asupra proiecţiilor. Astfel, ecartul dintre creşterea importului de bunuri şi servicii şi declinul exportului a condus la o contribuţie negativă majoră a exportului net de 2,9 puncte procentuale. Pe partea ofertei, aportul adus de sectorul serviciilor a fost în mare parte anulat de contracţia activităţii în industrie, agricultură şi construcţii, ceea ce a condus la o rată de numai 0,1% a valorii adăugate brute din economie. În schimb, impozitele nete pe produs, cu o dinamică de 8,6% determinată atât de creşterea gradului de colectare a TVA cât şi de reducerea subvenţiilor ca urmare a modificării limitei de decontare acordată de stat furnizorilor de energie electrică, au susţinut creşterea economică cu 0,7 puncte procentuale. Activitatea în sectorul serviciilor s-a temperat semnificativ, dar a continuat să înregistreze evoluţii pozitive, valoarea adăugată majorându-se cu 0,9%, cu un aport la dinamica PIB de 0,5 puncte procentuale. Încetinirea a provenit din contracţia activităţii din tranzacţii imobiliare (-1,3%) şi intermedieri financiare (-0,3%), dar şi din evoluţiile modeste din IT (0,3%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (0,1%). Cea mai importantă creştere s-a înregistrat în ramura activităţi de spectacole, culturale şi recreative, respectiv 6,8%, urmată de comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante (1,7%). Deşi s-a aşteptat o redresare uşoară, industria a continuat evoluţiile negative, în condiţiile unei conjuncturi externe nefavorabilă. Totuşi trebuie evidenţiată diminuarea amplitudinii scăderii, valoarea adăugată brută reducându-se cu 0,2% comparativ cu anul anterior. Cele mai mari dificultăţi s-au manifestat în industria uşoară care a continuat parcursul negativ din anul anterior, unde au avut loc diminuări ale activităţii în sectoare precum: tăbăcirea şi finisarea pieilor(-19,0%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte(-17,5%), fabricarea produselor textile(-9,2%). Ajustarea negativă a producţiei cu dinamici de două cifre pentru al doilea an consecutiv indică probleme structurale de pierdere a competitivităţii generate în special de creşterile ulterioare ale costurilor cu forţa de muncă, dar şi a competiţiei neloiale din partea produselor asiatice. Aceşti factori interni şi externi au fost neprevăzuţi şi au acţionat ulterior prognozei de toamnă, afectând estimările. Un declin important s-a înregistrat şi în industria auto (-5,7%), dinamicile anuale înregistrând o volatilitate ridicată, având în vedere contracţia economiei Germaniei cu un impact determinant asupra proiecţiilor. Scăderi de activitate s-au manifestat în special pe partea de componente, induse de o piaţă europeană în restructurare şi o cerere mai redusă pentru vehiculele electrice. În cazul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică scăderea în anul 2024 a fost de 4,7%, în timp ce consumul de energie electrică al populaţiei a accelerat cu 2,7%, iar cel din economie cu 1,6%. Contracţia s-a datorat unei producţii în scădere în principal din partea componentei hidro şi eoliană, în condiţii climaterice nefavorabile. Susținerea consumului intern s-a realizat pe baza ajustării exportului de energie electrică, care s-a redus cu 6,8%, în timp ce importul a înregistrat un ritm de creştere de 60,2% pe fondul scăderii accentuate a producţiei. Asociate cu investiţiile, construcţiile au fost revizuite faţă de estimările iniţiale. După rezultatele susţinute din 2023, activitatea s-a contractat, în principal, pe componenta „clădiri rezidenţiale” care a înregistrat o scădere accentuată, de peste 20% (-22,1%), dar si a clădirilor nerezidenţiale care s-au micşorat cu 8%. Dificultăţile financiare ale dezvoltatorilor imobiliari s-au resimţit mai pregnant decât s-a estimat, aceştia confruntându-se cu o scădere a vânzărilor imobiliare, concomitent cu majorarea costurilor operaţionale şi accentuarea blocajului financiar. Perioadele premergătoare, marcate de un nivel ridicat al inflaţiei şi creşterea ratelor dobânzilor pentru creditele imobiliare, au condus la un comportament prudent în rândul populaţiei privind achiziţia de locuinţe, ceea ce a afectat dinamica pieţei. Nici modificările privind creşterea cotei de TVA la imobilele noi, cu valoare mai mare de 120 mii euro, de la 5% la 9% nu au încurajat cererea de locuinţe, preţurile acestora suportând noi majorări, după cele induse de creşterea materialelor de construcţii şi a produselor energetice, dar şi a costurilor salariale. Pe ansamblul anului, valoarea adăugată brută s-a diminuat cu 2,6% ceea ce a dus la reducerea avansului economic cu 0,2 puncte procentuale. Sectorul agricol a înregistrat o contracţie consistentă ca urmare unor condiţii climatice nefavorabile. Deşi în noiembrie 2023 existau estimări optimiste cu privire la rezultatele sectorului agricol, situaţia s-a schimbat pe parcursul anului 2024 când producţia agricolă a cunoscut un declin de două cifre din cauza apariţiei perioadelor cu deficit de precipitaţii şi a secetei severe manifestate încă din luna iunie, în special în zonele sudice ale țării. Efectele secetei au dus la scăderea randamentelor la hectar și producțiilor totale, în special la culturile de porumb boabe, floarea soarelui şi soia boabe. Astfel în trimestrul III valoarea adăugată brută s-a diminuat cu 14,5%. Pe total an reducerea de 5,9% s-a concretizat într-o contribuţie negativă (-0,2 puncte procentuale) la dinamica reală a produsului intern brut. Inflația a urmat o traiectorie descendentă pe parcursul anului 2024, pe fondul reducerii presiunilor costurilor energetice şi a prețurilor la materii prime, însă procesul dezinflaţionist s-a manifestat mai lent comparativ cu alte ţări europene. Creşterea cererii ca urmare a majorărilor salariale peste estimările anterioare s-au reflectat şi asupra dinamicii preţurilor de consum, inflaţia anuală ajungând la 5,1% în decembrie, cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât nivelul prognozat pentru sfârșit de an. Ca medie anuală, inflația anului 2024 a fost de 5,6%, cu 4,8 puncte procentuale mai mică decât în anul 2023. Componenta alimentară (3,6%), care a beneficiat şi de efectele plafonării temporare a adaosurilor comerciale la produsele de bază, a înregistrat o decelerare a prețurilor atât la produsele alimentare procesate, cât şi la cele neprocesate. În cazul bunurilor nealimentare (5,8%), reducerea vitezei de creştere a preţurilor a fost mai lentă, în timp ce tarifele la servicii (8,9%) au înregistrat, de asemenea, o încetinire faţă de dinamică anului anterior, deşi s-a menţinut un nivel ridicat al costurilor cu forţa de muncă. Deficitul ESA și deficitul structural Deficitul ESA Pentru anul 2024, deficitul administrației publice generale s-a calculat pe baza datelor transmise de instituțiile publice și a celor provizorii ale companiilor de stat clasificate în administrația publică, deficitul rezultat (date semifinale) conform metodologiei ESA 2010 fiind de 9,3% din PIB. Comparativ cu anul 2023 deficitul calculat conform metodologiei ESA 2010 în anul 2024 a crescut cu 2,7 puncte procentuale de la 6,6% din PIB în 2023 la 9,3% din PIB în 2024. Deficitul administrației publice generale conform ESA 2010 Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a situat peste limita nivelului de referință a Pactului de Stabilitate și Creștere, înregistrând un nivelul de 9,3% din PIB în anul 2024. În 2024, deficitul bugetar a înregistrat un nivel de 9,3% din PIB, cu 2,3 puncte procentuale peste ținta stabilită în octombrie 2024, de 7,0% din PIB. Această deviație este explicată (i) pe partea de cheltuieli, în principal de: înregistrarea unor drepturi de natură salarială (0,1% din PIB), în urma unor hotărâri