Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2025

ociale, energie, lemne de foc, alimente, medicamente, apă și pesticide, restul cotelor reduse fiind ridicate la 21%. Valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată s-a majorat cu 11,0% (+3,3 miliarde lei). În perioada analizată media TVA restituită a fost de 2,8 miliarde lei, situându-se peste media de 2,5 miliarde lei înregistrată în perioada similară a anului precedent. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în anul 2025, comparativ cu anul 2024, a înregistrat o creștere, pe ansamblu, cu 0,2%, datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (+1,9%) și a comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+1,5%). Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 2,7%. Valoarea schimburilor extra comunitare de bunuri (Extra-UE27) a crescut cu 3,7% la importuri și cu 7,9% la exporturi (la valori exprimate în lei) în anul 2025, comparativ cu anul precedent. Veniturile din accize au însumat 48,32 miliarde lei, în creștere cu 4,3% (+2,0 miliarde lei), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, influențată de creșterea încasărilor la accizele pentru produsele energetice +14,7% (+3,3 miliarde lei), pe fondul unui nivel majorat al accizelor la produsele energetice (+25% nivel ianuarie 2025/ianuarie 2024 și +16,7% nivel august 2025/august 2024). Încasările din accize pentru produsele din tutun au scăzut cu 6,9% (-1,5 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, în condițiile în care țigaretele au avut un nivel majorat cu +2,24% de la 1 aprilie 2025 și cu +2,25% de la 1 august 2025. Gradul de realizare față de programul stabilit pentru această perioadă este de 98,4% (-0,8 miliarde lei), nerealizarea datorându-se în principal produselor din tutun. Încasările din alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii au totalizat 11,65 miliarde lei înregistrând o scădere în perioada analizată de 13,1%(1,76 miliarde lei) față de anul 2024, pe seama evoluției încasărilor la bugetul de stat pe fondul diminuării veniturilor din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică(-3,63 miliarde lei). Încasările la bugetul de stat au fost influențate pozitiv de majorarea cotei de impozitare la 4% începând cu 1 iulie 2025 la impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit (efect în trimestrul III an 2025) și respectiv de plățile anuale ale impozitelor specifice (impozitul specific pe cifra de afaceri realizat de operatorii economici din domeniul energiei electrice și a gazelor naturale și impozitul specific pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit) efectuate la termen. Gradul de realizare a programului este de 113,5% (+1,38 miliarde lei), această depășire fiind influențată în principal de încasările la bugetul de stat, pe fondul nerestituirii la nivelul programat a sumelor din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Încasările din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au totalizat 9,90 miliarde lei, cu 18,3% peste nivelul înregistrat în anul 2024. Gradul de realizare al programului anual a fost de 98,5%. Evoluția pozitivă a încasărilor comparativ cu anul anterior a fost determinată în principal de dinamica încasărilor la bugetul de stat, cu o creștere de 23,0% (+1,16 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului 2024, ca urmare a majorării taxelor pentru jocurile de noroc (Legea nr. 141/2025) și încasării la termen a taxei de licență pentru utilizarea frecvențelor radio (plata taxei de licență 5G conform H.G. nr. 1139/2022), dar și la bugetele locale(+12,3%), pe seama evoluției încasărilor din impozitele pe mijloacele de transport. Încasările din impozitul pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale în valoare de 2,47 miliarde lei au înregistrat în perioada analizată o creștere cu 28,1% (+0,54 miliarde lei), comparativ cu anul anterior, influențată fiind de creșterea importurilor (Extra-UE27) cu 3,7%. Gradul de realizare al acestor venituri este de 97,4%. Contribuțiile sociale încasate în anul 2025 în sumă de 208,03 miliarde lei, înregistrează, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, o creștere de 9,8% (+18,5 miliarde lei), superioară evoluției fondului brut de salarii la nivel de economie de 9,3%, iar gradul de realizare a programului a fost de 100,0%. Evoluția încasărilor din contribuții sociale în perioada analizată a fost influențată pozitiv de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (H.G. nr. 1506/2024), eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator, ce a condus la modificarea cotei de contribuție de asigurări sociale (CAS) pentru salariații din construcții, agricultură și industria alimentară de la 20,25% la 25,0%, conform O.U.G. nr. 156/2024 și stabilirea cotei de contribuție la Pilonul II de pensii de 4,75%, precum și eliminarea excepțiilor de la plata CASS pentru anumite persoane concomitent cu instituirea la plata a CASS pentru venitul din pensie ce depășește plafonul de 3.000 lei (Legea nr. 141/2025) și negativ de neincluderea în baza lunară de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii a sumei de 300 lei (O.U.G nr.156/2024). Pe bugete, gradul de realizare a programului de încasări, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor pentru șomaj (100,6%), bugetul asigurărilor sociale de stat (100,0%), bugetul de stat (99,9%) și bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (99,9%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, evoluția veniturilor din contribuții sociale, pe bugete componente, se prezintă astfel: bugetul asigurărilor pentru șomaj (+19,9%, efect al distribuirii în luna ianuarie a anului 2025 a contribuției asiguratorii în muncă în cote diferite față de cotele din luna ianuarie 2024), bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (+13,9%), bugetul de stat (+7,8%) și bugetul asigurărilor sociale de stat (+7,6%). Veniturile nefiscale au fost de 54,02 miliarde lei în 2025 în creștere cu 9,6%(+4,75 miliarde lei) față de încasările înregistrate în anul precedent. Creșterea încasărilor a fost determinată de evoluția înregistrată la bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii unde încasările au crescut cu 12,7% (+2,74 miliarde lei), la bugetul de stat unde încasările au crescut cu 8,7% (+2,06 miliarde lei) și bugetele locale unde încasările au crescut cu 7,3% (+1,81 miliarde lei). Gradul de realizare al programului de încasări a fost de 99,3%. Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (inclusiv donațiile și sume aferente PNRR), în anul 2025, au fost în valoare de 75,87 miliarde lei, cu 79,0% (+33,48 miliarde lei) peste nivelul înregistrat în anul 2024. De asemenea, ca raport în PIB, acestea au crescut cu 1,6 puncte procentuale de la 2,4% în anul 2024 la 4,0% în anul 2025. Din totalul sumelor primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (inclusiv donațiile) cea mai mare pondere o dețin sumele aferente cadrului financiar 2021-2027 (52,3%) urmate de cele aferente asistenței nerambursabile aferente PNRR (30,2%) în timp ce sumele aferente cadrului financiar 2014-2020 au reprezentat 13,2% în total fonduri nerambursabile. Comparativ cu anul anterior se observă o creștere semnificativă a sumelor atrase din noul cadru financiar 2021-2027(+16,69 miliarde lei) cât si a celor din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR(+14,44 miliarde lei) având în vedere trecerea la o fază superioara de execuție a proiectelor finanțate din aceste fonduri și o osoară scădere(-0,23 miliarde lei) a sumelor atrase din cadrul financiar 2014-2020 în condițiile în care proiectele finanțate din acest cadru financiar s-au finalizat sau sunt în faza finală de execuție. Cheltuielile bugetului general consolidat Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat, în anul 2025, 808,64 miliarde lei, ceea ce reprezintă 42,2% din PIB și un grad de realizare față de nivelul prevăzut de 97,0%. Comparativ cu anul precedent, cheltuielile bugetului general consolidat s-au majorat cu 11,2%, iar ca procent în PIB au crescut cu 0,9 puncte procentuale de la 41,3% cât au fost în anul 2024 la 42,2% în anul 2025. Din punct de vedere al gradului de realizare al programului anual, principalele categorii de cheltuieli bugetare au înregistrat următoarele evoluții: cheltuielile de personal 98,8%, cheltuielile cu bunuri și servicii 97,8%, cheltuielile cu dobânzile 96,8%, cheltuielile cu subvențiile 97,5%, cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile 89,6%, cheltuielile cu asistența socială 99,3%, cheltuielile de capital 99,1%. Structura cheltuielilor bugetare Comparativ cu anul 2024, în structura economică a cheltuielilor, se constată o creștere a ponderii în total cheltuieli a cheltuielilor cu dobânzile cu 1,2 puncte procentuale, a cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile inclusiv PNRR cu 3,3 puncte procentuale, a cheltuielilor cu asistența socială cu 0,2 puncte procentuale. Diminuări ale ponderii în total cheltuieli buget general consolidat s-au înregistrat în cazul cheltuielilor de personal cu 1,9 puncte procentuale, a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 0,4 puncte procentuale, a cheltuielilor cu subvențiile cu 0,8 puncte procentuale, a cheltuielilor de capital cu 0,7 puncte procentuale și a celor din categoria alte cheltuieli cu 0,9 puncte procentuale. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, în anul 2025 au crescut cu 1,9% față de anul precedent, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,6 puncte procentuale de la 9,4% din PIB în 2024 la 8,8% din PIB în anul 2025. Creșterea în termeni nominali a cheltuielilor de personal, comparativ cu 2024, a fost determinată, în principal, de creșterile salariale din sectorul bugetar acordate pe parcursul anului 2024 pentru unele categorii de personal bugetar precum și de plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești. În anul 2025 au fost reduse o serie de sporuri pentru unele categorii de personal bugetar cu efect începând cu a doua jumătate a anului ceea ce a permis limitarea creșterii cheltuielilor de personal. Comparativ cu programul anual cheltuielile de personal s-au efectuat în proporție de 98,8%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o creștere cu 7,6% față de anul precedent, iar ca pondere în PIB s-au diminuat cu 0,1 puncte procentuale de la 5,3 % din PIB cât au fost în anul 2024 la 5,2 % din PIB în anul 2025. Evoluția cheltuielilor cu bunuri și servicii, comparativ cu anul anterior, a fost determinată de creșterea cheltuielilor la bugetele locale (+3,8%), la bugetului Fondului național unic de asigurări de sănătate (+12,9%), la bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii (+7,3) și la bugetul asigurărilor sociale de stat (+3,9%) în timp ce în cazul bugetului de stat acestea s-au diminuat cu 2,5%. Comparativ cu programul anual cheltuielile cu bunuri și servicii s-au efectuat în proporție de 97,8%. Cheltuielile cu dobânzile au avansat cu 39,2% comparativ cu anul precedent, iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,1% din PIB în 2024 la 2,6% din PIB în anul 2025. Din totalul cheltuielilor cu dobânzile 96,7% o reprezintă plățile de dobândă la bugetul de stat, în sumă de 48,84 miliarde lei, iar în cadrul acestora cea mai mare pondere fiind deținută de cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice interne 62,3% (30,42 miliarde lei) urmate de cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice externe 37,5% (18,33 miliarde lei). Acestea nu au reușit să atingă nivelul prevăzut a se efectua în anul 2025, efectuând-se în proporție de 96,8%. Cheltuielile cu subvențiile au fost, în termeni nominali, de 12,55 miliarde lei cu 26,6% mai reduse comparativ cu anul anterior, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,3 puncte procentuale de la 1,0% din PIB în anul 2024 la 0,7% din PIB în anul 2025, gradul de efectuare a acestora fiind de 97,5%. Cea mai mare parte dintre aceste cheltuieli s-au înregistrat la bugetul de stat (55,5%) unde o pondere semnificativă a fost direcționată către plata subvențiilor pentru susținerea transportului feroviar public de călători 37,9% (2,64 miliarde lei), sprijinirea producătorilor agricoli 30,4% (2,12 miliarde lei), schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici 13,4% (0,93 miliarde lei). Reducerea cheltuielilor cu subvențiile, comparativ cu anul anterior, a fost determinată în principal de reducerea înregistrată la bugetul de stat de -36,8%(-4,05 miliarde lei) pe fondul reducerii plăților aferente schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (-72,5%), a celor pentru susținerea transportului feroviar public de călători (-5%) precum și a celor pentru sprijinirea producătorilor agricoli (-41,2%). Cheltuielile cu asistența socială au crescut în termeni nominali cu 12,0% (+26,95 miliarde lei) comparativ cu anul anterior, iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,4 puncte procentuale de la 12,7% din PIB în anul 2024 la 13,1% din PIB în anul 2025. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (2,92 mld lei), precum și plata concediilor medicale care a fost în sumă de 6,4 mld lei, cu 60% mai mult față de anul 2024. Comparativ cu programul anual cheltuielile cu asistența socială s-au efectuat în proporție de 99,3%. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii și cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistenta financiara nerambursabilă aferenta PNRR) au fost de 90,27 miliarde lei (3,21% din PIB), cu 57,2%(+32,85 miliarde lei) mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile s-au efectuat în proporție de 89,6% din nivelul programat pentru perioada analizată. În totalul cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile ponderea cea mai ridicată au avut-o cheltuielile cu proiectele finanțate din fondurile aferente perioadei de programare 2021-2027 cu o pondere de 52,3%, cele alocate proiectelor finanțate din fonduri aferente perioadei de programare 2014-2020 cu o pondere de 15,9% și respectiv cele alocate proiectelor finanțate din fonduri aferente asistenței financiare nerambursabile a PNRR cu o pondere de 31,8%. Comparativ cu anul anterior, au crescut semnificativ cheltuielile cu proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă a PNRR cu 168,9%(+18,06 miliarde lei) pe fondul avansului implementării proiectelor finanțate din aceste fonduri precum și cele finanțate din noul cadru financiar 2021-2027 cu un avans de 61,2%(+17,93 miliarde lei) în timp ce cheltuielile aferente proiectelor finanțate din cadrul financiar 2014-2020 s-au diminuat (-3,14 miliarde lei) în condițiile în care proiectele finanțate din acest cadru financiar s-au finalizat sau sunt în faza finală de execuție. Cheltuielile cu proiectele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost în sumă de 13,72 miliarde lei (0,7% din PIB) și au înregistrat o creștere comparativ cu anul anterior cu 6,8%(+0,88 miliarde lei). Plățile din categoria Alte cheltuieli (reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile) în anul 2025 au însumat 16,31 miliarde lei (0,9% din PIB). Acestea au fost cu 16,6%(-3,25 miliarde lei) sub plățile anului 2024 această evoluție fiind determinată în principal de diminuarea plăților la bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii(-40,1%), la bugetele de locale -30,8%), la bugetele locale (-30,8%) și la bugetul de stat (-5,4%). Plățile la bugetul de stat au fost în sumă de 13,07 miliarde lei, reprezintă 2,6% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, și sunt formate în principal din: burse 5,85 miliarde lei (44,8%); despăgubiri civile 2,36 miliarde lei (18,0%). contribuția statului la salarizarea personalului de cult 1,44 miliarde lei (11,0%); contribuții la salarizarea personalului neclerical 0,97 miliarde lei (7,4%); Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 138,21 miliarde lei (7,2% din PIB) și prezintă o creștere de 15,7% față cele înregistrate în anul 2024. Cheltuielile pentru investiții au crescut ca pondere în PIB cu 0,4 puncte procentuale de la 6,8% din PIB în anul 2024 la 7,2% din PIB în 2025. Evoluția principalelor domenii finanțate din bugetul general consolidat În ceea ce privește cheltuielile pe principalele domenii în anul 2025 comparativ cu 2024 se constată creșteri în cazul majorității domeniilor, cele mai semnificative înregistrându-se în domeniul tranzacțiilor privind datoria publică și împrumuturi (+39,3%), în domeniul combustibilului și energiei (+39,6%) în domeniul apărării (+14,0%), în domeniul sănătății (+13,7%), în domeniul asigurări și asistență socială (+11,7%), în domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică (+11,1%). Diminuări ale cheltui