Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2025

248285927109410012100 2094865181610 MINISTERUL FINANȚELOR RAPORT PRIVIND EXECUția bugetARĂ FINALĂ PE ANUL 2025 Cuprins TOC \o "1-1" \h \z \u 1.Analiza situației macroeconomice PAGEREF _Toc231304618 \h 1 2.Deficitul ESA și deficitul structural PAGEREF _Toc231304619 \h 8 3.Politica fiscal bugetară PAGEREF _Toc231304620 \h 10 4.Execuția bugetară pe anul 2025 PAGEREF _Toc231304621 \h 21 5.Cheltuielile de natura investițiilor în anul 2025 PAGEREF _Toc231304622 \h 35 6.Activele financiare și nefinanciare guvernamentale PAGEREF _Toc231304623 \h 38 7.Finanțarea deficitului bugetar și datoria publică PAGEREF _Toc231304624 \h 39 Anexa nr.1 -Execuția bugetului general consolidat în anul 2025 PAGEREF _Toc231304625 \h 42 Anexa nr.2 - Tabelul de corespondență privind metodologia de tranziție între datele bazate pe contabilitatea în numerar și datele bazate pe standardele sistemului european de conturi 2021 PAGEREF _Toc231304626 \h 43 Analiza situației macroeconomice Scenariul prognozei de toamnă elaborat în decembrie 2024 care a stat la baza fundamentării bugetului de stat a fost construit în acord cu ipotezele instituțiilor internaționale care menționau îmbunătățirea cadrului macroeconomic la nivel global și în UE în anul 2025. După o dinamică a PIB-ului preconizată la 0,9% în UE și 0,8% în zona euro pentru anul 2024, creșterea se estima că va accelera în 2025, la 1,5% pentru UE și 1,3% pentru zona euro, având ca factori determinați redresarea consumului, odată cu majorarea salariilor reale, reducerea inflației, avansul investițiilor după contracția din anul 2024 și intensificarea cererii. Investițiile în UE au fost preconizate să accelereze cu 2,1% în 2025, după declinul din 2024 (-2,2%), beneficiind de aportul pozitiv al investițiilor în infrastructură și al fondurilor din cadrul PNRR. În aceste condiții, exporturile și importurile se așteptau să avanseze semnificativ în 2025 la nivelul UE (2,2%, respectiv 2,6%). Pe parcursul anului 2025 economia europeană a avut un ritm constant de redresare, însă moderat. În unele state membre realizările au fost apropiate de estimările inițiale ale Comisiei Europene, în timp ce în altele s-au înregistrat diferențe față de valorile prognozate, cele mai mari dintre acestea observându-se în Finlanda, Slovenia, Ungaria, Slovacia, Luxemburg și România. În Luxemburg și România creșterile au fost modeste (+0,6%, respectiv +0,7%) comparativ cu estimările Comisiei (+2,3%, respectiv +2,5%). Situația din Luxemburg s-a datorat evoluției negative a investițiilor în ultimii 4 ani (o diferență de -4,7 p.p. comparativ cu prognoza Comisiei pentru anul 2025). Prognoza de toamnă 2024 a Comisiei Europene pentru anul 2025 - modificări procentuale față de anul precedent - Prognoza Comisiei EU Realizări Prognoza Comisiei EU Realizări Prognoza Comisiei EU Realizări UE Germania Luxemburg PIB 1,5 1,5 0,7 0,2 2,3 0,6 Consum privat 1,4 1,7 0,7 1,6 2,6 2,3 Investiții 2,1 2,8 0,3 -0,2 4,2 -0,5 Export de bunuri și servicii 2,2 2,3 1,4 -0,4 4,1 1,2 Import de bunuri și servicii 2,6 3,7 1,8 3,6 4,6 1,8 Ungaria România Slovacia PIB 1,8 0,5 2,5 0,7 2,3 0,8 Consum privat 3,6 3,1 2,3 0,5 1,4 0,2 Investiții 3,4 -2,8 6,7 3,4 6,1 2,2 Export de bunuri și servicii 2,5 -1,1 2,2 4,3 3,8 4,0 Import de bunuri și servicii 3,9 1,2 3,2 4,9 3,9 3,7 În cazul României, sensibilitatea mai ridicată la factorii externi și persistența unor dificultăți legate de competitivitate, concomitent cu adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului și cu liberalizarea tarifelor la energie (elemente care nu au fost prevăzute la momentul elaborării prognozei de toamnă 2024), au determinat încetinirea consumului privat, care s-a plasat cu 1,8 p.p sub estimarea Comisiei, evoluție similară celei din Slovacia, unde acesta a fost mai redus decât estimările (cu 1,2 p.p.). Totodată, incertitudinile și riscurile negative la adresa perspectivelor economice s-au intensificat în 2025 la nivel mondial și regional, pe fondul conflictului prelungit din Ucraina, dar și a tensiunilor din Orientul Mijlociu. Acest climat a afectat comportamentul investitorilor, mai mult decât așteptările inițiale, la care s-a adăugat și neadaptarea companiilor și populației la politicile fiscale și monetare încă restrictive. În aceste condiții, un impact major asupra estimărilor inițiale ale Comisiei Europene în raport cu realizările s-a datorat investițiilor, atât în cazul României și Ungariei (de la +6,7% la +3,4%, respectiv de la +3,4% la -2,8%) sau Slovaciei (de la +6,1% la +2,2%), cât și în cazul economiilor dezvoltate precum cea a Germaniei (de la +0,3% la -0,2%) și a Danemarcei (de la +2,1% la -3,5%), ceea ce demonstrează impredictibilitatea ridicată a acestei componente a cererii, în situația persistenței incertitudinii în economie. Pe lângă factorii de incertitudine, s-au remarcat și alți factori inhibitori care au intervenit ulterior asupra evoluțiilor externe, în special cele din Germania, care au fost mai slabe decât așteptările inițiale. Astfel, cererea externă a oferit un sprijin redus exporturilor, având în vedere faptul că volumul exporturilor de bunuri și servicii ale Germaniei și Belgiei s-a redus în 2025 pentru al treilea an consecutiv (cu 0,4%, respectiv cu 0,3%), dar și în Bulgaria și Ungaria (-2,1%, respectiv -1,1%), după ce așteptările din toamna anului 2024 vizau creșterea exporturilor în toate economiile europene. Per ansamblu, ipotezele care au stat la baza estimărilor macroeconomice pentru statele UE în noiembrie 2024 și care au vizat un sentiment de încredere privind investițiile și îmbunătățirea schimburilor comerciale, au fost luate în considerare și în prognoza națională, când s-a estimat o creștere economică de 2,5% pentru anul 2025. Principalii indicatori macroeconomici ai cadrului bugetar au fost: Buget 2025 Realizări PIB - miliarde lei 1.912,6 1.916,4 Creștere economică - % 2,5 0,7 Deflator PIB - % 5,8 8,2 Inflația - medie anuală - % 4,4 7,3 sfârșitul anului - % 3,8 9,7 Număr mediu de salariați – % 1,2 1,0*) Șomeri înregistrați la sf. anului - mii persoane 250,0 263,7 rata șomajului - % 3,1 3,3 Câștigul salarial mediu brut - lei lunar 8620 8637*) Notă: Datele PIB pentru anul 2025 sunt provizorii *) Estimări CNSP conform metodologiei anuale În noul context macroeconomic marcat de un grad scăzut de predictibilitate și a unor măsuri noi fiscal-bugetare adoptate ulterior, produsul intern brut realizat în anul 2025, ca valoare nominală, s-a situat la 1.916,4 miliarde lei, cu 3,8 miliarde lei (+0,2%) peste prognoza elaborată la fundamentarea bugetului general consolidat. Creșterea nominală de 8,9% față de anul anterior este rezultatul unor deviații contrare care s-au compensat reciproc, majorarea reală a produsului intern brut consemnând o ajustare descendentă cu 1,8 puncte procentuale față de estimări, ca urmare a evoluțiilor negative în industrie și servicii, în timp ce deflatorul PIB s-a situat la valori în creștere cu 2,4 puncte procentuale, influențe notabile suplimentare provenind din majorarea prețurilor în a doua parte a anului. Pe elemente de utilizare, investițiile brute au reprezentat factorul principal al creșterii economice, în timp ce consumul privat, ca urmare a diminuării cererii de consum (sub impactul măsurilor de consolidare fiscală și al unei inflații ridicate), a obținut un rezultat modest, trecând pe locul secund din punct de vedere al aportului său la rata reală de creștere a produsului intern brut. Această surclasare poate indica o schimbare a modelului de creștere, de la un model bazat pe consum la unul bazat pe investiții. Pe latura externă, revigorarea exportului de bunuri și servicii a accelerat procesul de ajustare a dezechilibrelor externe având ca efect reducerea considerabilă a aportului negativ al exportului net la avansul produsului intern brut. - modificări procentuale față de anul precedent - Cadrul macroeconomic pentru buget 2025 Realizări 2025 Cererea internă 3,0 1,1 Consum final 2,1 -0,2 - Consum privat 2,5 0,5 - Consum guvernamental 0,4 -2,6 Formarea brută de capital fix (FBCF) 5,9 3,4 Exportul de bunuri și servicii 2,3 4,3 Importul de bunuri și servicii 3,8 4,9 PRODUSUL INTERN BRUT 2,5 0,7 Industrie 0,5 -0,2 Agricultură, silvicultură, pescuit 3,9 6,6 Construcții 4,8 6,9 Total servicii 2,5 -0,2 Impozite nete pe produs 3,0 0,9 Notă: Realizările pentru anul 2025 sunt date provizorii Referitor la evoluția PIB și a consumului final din anul 2025 trebuie precizat faptul că la momentul realizării proiecțiilor pentru anul 2025 (decembrie 2024) contextul economic nu prevedea necesitatea adoptării măsurilor de consolidare fiscală cu impact direct asupra cererii interne, precum și apariția tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și aplicarea unei noi politicii tarifare de către administrația Trump. Noile condiții, respectiv aplicarea măsurilor fiscale de corecție a deficitului bugetar, suprapusă măsurii de eliminare a plafonării prețului la energie electrică începând cu luna iulie au generat o accentuare a presiunii inflaționiste care, asociată cu diminuarea creșterii veniturilor salariale reale, a erodat puterea de cumpărare (câștigul salarial real a scăzut cu 0,7% în 2025). Astfel, pe fondul temperării înclinației spre consum a populației, consumul privat a frânat considerabil (de la 5,7% în anul 2024 la 0,5% în 2025), aportul său la rata reală de creștere economică fiind de doar 0,3 puncte procentuale. Concomitent, ca răspuns la eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare, consumul guvernamental s-a contractat cu 2,6% și a redus rata reală de creștere economică cu 0,5 puncte procentuale. Contribuția elementelor de creare și utilizare la creșterea reală a PIB - procente – 2024 2025 Cadrul macroeconomic pentru buget 2025 Realizări Cadrul macroeconomic pentru buget 2025 Realizări Cererea internă 3,5 3,7 3,2 1,2 - Consum final 3,2 3,7 1,7 -0,2 Consum privat 3,3 3,5 1,6 0,3 Consum guvernamental -0,2 0,2 0,1 -0,5 - Formarea brută de capital 0,3 0,0 1,5 1,4 Formarea brută de capital fix 0,6 -0,7 1,6 0,9 Modificarea stocurilor -0,2 0,6 -0,1 0,5 Exportul net -2,5 -2,8 -0,8 -0,5 - Exportul de bunuri și servicii -0,9 -1,0 0,8 1,5 - Importul de bunuri și servicii 1,5 1,8 1,6 2,0 PRODUSUL INTERN BRUT 1,0 0,9 2,5 0,7 - Industrie 0,0 -0,1 0,1 0,0 - Agricultură, silvicultură, pescuit -0,4 -0,2 0,1 0,2 - Construcții 0,0 -0,2 0,4 0,5 - Total servicii 0,8 0,6 1,6 -0,1 - Impozite nete pe produs 0,7 0,8 0,3 0,1 Notă: Realizările pentru 2024 sunt semidefinitive, iar cele din 2025 sunt provizorii. Eventuale neconcordanțe la însumare sunt ca urmare a rotunjirilor. Diminuarea consumului final a fost compensată de avansul formării brute de capital fix, care după declinul din anul 2024 (-2,5%) s-a majorat cu 3,4%, ca urmare a accelerării în cea de-a doua jumătate a anului a ritmului de realizare a investițiilor susținute de fondurile europene și, în principal, cele alocate prin instrumentul „Next Generation EU” (circa 57% din totalul cheltuielilor pentru investiții). Însă, aplicarea măsurilor de corecție a deficitului bugetar a presupus și o reducere a cheltuielilor de investiții finanțate din fonduri naționale, ceea ce a determinat obținerea unei dinamicii mai reduse comparativ cu cea avută în vedere la elaborarea prognozei macroeconomice. Totuși, aportul adus la avansul economic de formarea brută de capital fix a fost unul consistent (0,9 puncte procentuale), cu o rată de participare la formarea produsului intern brut de 25,6%. Pe partea externă, dacă în anul 2024 exportul net, prin contribuția negativă (-2,8 puncte procentuale) a redus semnificativ creșterea economică, pe parcursul anului 2025 corecția dezechilibrelor externe a fost vizibil îmbunătățită. Astfel, accelerarea creșterii exporturilor de bunuri și servicii (+4,3% față de estimarea de 2,3% de la momentul realizării prognozei care a stat la baza elaborării bugetului de stat pentru anul 2025) a favorizat diminuarea aportului negativ al exportului net la rata reală de creștere economică (-0,5 puncte procentuale). Pe partea ofertei, rezultatele favorabile obținute de construcții și agricultură, diminuate de declinul din industrie și servicii s-au concretizat într-o dinamică a valorii adăugate brute de 0,7%, care a reprezentat principalul susținător al avansului economic cu 0,6 puncte procentuale, în timp ce impozitele nete pe produs, cu o majorare de 0,9%, au contribuit la rata reală a PIB doar cu 0,1 puncte procentuale. Activitatea în sectorul serviciilor s-a restrâns, valoarea adăugată brută diminuându-se cu 0,2%, ceea ce a condus la reducerea avansului economic cu 0,1 puncte procentuale. De remarcat, în cadrul sectorului terțiar, performanța domeniului IT care, cu o dinamică de 4,1%, a contribuit la rata reală a PIB cu 0,3 puncte procentuale, devenind al doilea susținător al creșterii economice. Aportul sectorului IT a fost însă anulat de comprimarea valorii adăugate brute a activităților profesionale, științifice și tehnice cu 4,0% și care au avut o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale. Tot în aria serviciilor, tranzacțiile imobiliare (0,6%) și activitățile de spectacole, culturale și recreative (0,5%) au avut evoluții modeste, în timp ce ramurile intermedieri financiare și asigurări (-1,0%), comerț, transport, hoteluri și restaurante (-0,2%) și administrație publică (-0,3%) au consemnat contracții moderate ale valorii adăugate brute. Pentru industrie s-a așteptat o redresare ușoară și, deși a dat semne de revenire în a doua parte a anului, acestea nu au fost însă suficiente să anuleze reducerea din primul trimestru (-3,0%). Astfel, pe ansamblul anului, valoarea adăugată brută a rămas în zona negativă, micșorându-se ușor cu 0,2% și atenuând dinamica PIB cu 0,2 puncte procentuale. Într-un climat extern dificil, este de evidențiat trendul descendent al amplitudinii scăderii valorii adăugate brute de la un an la altul. Pierderile de competitivitate concomitent cu majorarea costurilor din oferta internă (forța de muncă, consumurile intermediare și de energie) au condus la o contracție a producției și la întârzierea procesului de revenire. Industria auto, care deține cea mai mare pondere în totalul volumului producției industriale s-a confruntat cu o cerere externă în scădere și cu un proces de tranziție la noile modele introduse în fabricație. Reduceri de activitate s-au manifestat și pe partea de componente, induse de o piață europeană în restructurare și o cerere mai redusă pentru vehiculele electrice. În cazul industriei metalurgice și a industriei chimice, ramuri energointensive, prețurile ridicate la energia electrică și gazele naturale au continuat să afecteze competitivitatea, conducând la restrângeri importante de activitate. Aceste ramuri continuă să se confrunte cu dificultăți structurale, fiind afectate de opriri ale producției la Combinatul siderurgic Liberty Galați sau a combinatului chimic Azo Mureș. Cele mai mari dificultăți au continuat să se manifeste în industria ușoară, respectiv în industria textilă și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, reduceri ample de activitate înregistrându-se pe tot parcursul anului. Ajustarea negativă a producției cu dinamici de două cifre pentru al treilea an consecutiv indică probleme structurale de pierdere a competitivității generate în special de creșterile costurilor cu forța de muncă, dar și a competiției neloiale din partea produselor asiatice. Ținând cont de numărul ridicat de angajați, continuarea declinului industriei ușoare, ramură afectată de reducerile succesive ale cererii, a avut un impact nefavorabil în special pe piața forței de muncă, dar și asupra deficitului comercial. De remarcat evoluțiile semnificative, mult peste prognoză, în sectorul construcțiilor, care au consemnat o dinamică a valorii adăugate brute de 6,9%, majorare determinată, în principal, de realizările substanțiale din trimestrul III (12,2%). Aportul construcțiilor la rata reală a PIB a fost de 0,5 puncte procentuale, devenind astfel principalul furnizor de creștere economică. Asociate cu investițiile, construcțiile au înregistrat în anul 2025 o creștere de 8,0%, susținută în principal de reparațiile capitale (+45,6%) și de dinamica pozitivă a clădirilor nerezidențiale (+13,0%) și rezidențiale (+11,4%). Evoluția a fost corelată cu majorarea semnificativă a investițiilor finanțate din fonduri externe (+34,8%), care au avut un rol esențial în susținerea activității din sector. Pentru sectorul agricol rezultatele au fost peste estimări, realizările substanțiale din trimestrul III (10,5%) obținute ca urmare a unor randamente la hectar ridicate la cerealele pentru boabe, au condus la o majorare pe total an cu 6,6%. Astfel agricultura a reprezentat, în anul 2025, unul din principalii furnizori de creștere economică, cu o contribuție de 0,2 puncte procentuale. Inflația a urmat un trend ascendent pe parcursul anului 2025, accelerarea dinamicii inflaționiste manifestându-se mai ales în a doua jumătate a anului. În aceste condiții, rata anuală a inflației a ajuns la 9,7% în luna decembrie, cu 5,9 puncte procentuale peste nivelul prognozat pentru finalul anului. Creșterea accentuată a fost determinată atât de reliberalizarea tarifelor la energia electrică, cât și de majorările de accize și modificările cotelor de TVA pentru anumite bunuri și servicii, factori care au amplificat suplimentar presiunile asupra prețurilor. Ca medie anuală, inflația anului 2025 a fost de 7,3%, cu 1,7 puncte procentuale mai mare decât în anul 2024. Componenta servicii a fost principalul factor de creștere, înregistrând o majorare de 8,4%, pe fondul rigidităților de pe piața muncii și al revizuirii tarifelor în contextul noilor reglementări fiscal-bugetare. Bunurile nealimentare au consemnat o creștere a prețurilor de 7,2%, evoluție susținută în special de avansul costurilor la combustibili și de ajustarea tarifelor la utilități, ca urmare a eliminării un