Raport privind execuţia bugetară finală pe anul 2025

or măsuri de plafonare. În cazul produselor alimentare, s-a menținut, de asemenea, un nivel ridicat al inflației, cu o rată medie de 6,8%. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în anul 2025 un deficit de 29,9 miliarde euro, în creștere cu 3,4% față de anul 2024, pe fondul evoluției negative a veniturilor. Totuși, ritmul de deteriorare s-a temperat semnificativ față de anul anterior, când creșterea anuală a fost de aproximativ 34%. Această evoluție a fost susținută de reducerea 1,4% a deficitului comercial (FOB/FOB), precum și de un avans de 7,3% al excedentului pe componenta de servicii, generat în principal de activitățile din domeniile comunicațiilor-IT și transport. În acest context, soldul contului curent s-a situat la 7,9% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul prognozat. Deficitul ESA și deficitul structural Deficitul ESA Pentru anul 2025, deficitul administrației publice generale s-a calculat pe baza datelor transmise de instituțiile publice și a celor provizorii ale companiilor de stat clasificate în administrația publică, deficitul rezultat (date semifinale) conform metodologiei ESA 2010 fiind de 7,9% din PIB. Comparativ cu anul 2024 deficitul calculat conform metodologiei ESA 2010 în anul 2025 s-a redus cu 1,4 puncte procentuale de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Deficitul administrației publice generale conform ESA 2010 Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a situat peste limita nivelului de referință a Pactului de Stabilitate și Creștere, înregistrând un nivelul de 7,9% din PIB în anul 2025. Deficitul bugetar aferent anului 2025 s-a situat peste media deficitului bugetar pentru zona euro de 2,9% din PIB și pentru UE27 de 3,1% din PIB. Conform datelor publicate de EUROSTAT majoritatea statelor membre au înregistrat în anul 2025 deficit bugetar cu excepția Ciprului ce a înregistrat un excedent bugetar de 3,4% din PIB, a Danemarcei ce a înregistrat un excedent de 2,9% din PIB, Irlandei cu un excedent de 1,8% din PIB, Greciei cu un excedent de 1,7% din PIB și Portugaliei cu un excedent de 0,7% din PIB. Un număr de 11 state membre au înregistrat deficite peste sau egale cu nivelul de 3% din PIB cele mai mari deficite fiind înregistrate în România (-7,9%); Polonia (-7,3%); Belgia (-5,2%) și Franța (-5,1%). Deficitul structural Soldul structural al administrației publice generale (metodologia ESA) s-a situat în 2025 la -7,3% din PIB potențial, în scădere față de nivelul anului anterior. Rezultatul corespunde unei componente ciclice de -0,5% și a unei valori negative a output-gap de -1,7% din PIB potențial. Deficitul structural Politica fiscal bugetară Obiectivele politicii bugetare în anul 2025 Construcția bugetară pentru anul 2025 și orizontul 2026-2028 a avut la bază următoarele obiective: Asigurarea stabilității macroeconomice, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă care să asigure o economie axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare, eliminarea dezechilibrelor și a riscurilor emergente și asigurarea unui nivel de trai decent; Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2028 și perioada următoare cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar de 3% din PIB și înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe orizontul de referință; asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar având ca punct de pornire un deficit bugetar ESA estimat de 7 % pentru anul 2025, de 5 % în anul 2028 și ca punct de sfârșit anul 2031 un deficit bugetar de 2,5% din PIB, când acesta se va încadra în valoarea deficitului prevăzută de TFUE pentru a diminua riscurile la adresa stabilității macroeconomice; Asigurarea unui ritm anual de investiții publice susținut pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României precum și implementarea proiectelor de investiții într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix; Asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin creșterea veniturilor curente ale bugetului general consolidat ca urmare a implementării jaloanelor din PNRR, dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare pentru susținerea și adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicate de suita de crize cu care se confruntă societatea, pentru a crea premisa unei creșteri economice sănătoase și durabile; Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice pentru menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil; Măsuri pentru consolidarea finanțelor publice, prin finanțarea unor reforme în domeniul muncii și salarizării, al pensiilor, măsuri active pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, disciplina operatorilor economici, dirijarea țintită a alocărilor bugetare către priorități bine definite, îmbunătățirea programării bugetare. Bugetul pe anul 2025 a fost construit cu un deficit cash de 7,0% din PIB (venituri 34,9% din PIB și cheltuieli 41,9% din PIB) căruia îi corespunde un deficit ESA de 7,0% din PIB și un deficit structural de 6,4% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate în sumă de 667,52 miliarde lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost estimate în sumă de 802,17 miliarde lei reprezentând 41,9% din PIB. Măsurile care au stat la baza construcției bugetare pentru anul 2025 au fost: Pe parte de venituri: menținerea repartizării anuale a unei cote de minimum 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat pentru societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome precum și influența măsurilor legislative introduse prin OUG nr.156/2024; Reducerea plafonului de încadrare în sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor la echivalentul în lei a 250.000 euro începând cu 1 ianuarie 2025 respectiv la 100.000 euro, începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea condiției privind ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în  veniturile totale, pentru încadrarea în sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor; Majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025; Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condițiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025;  Menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiții, prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; Reinstituirea impozitului pe construcții, care se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință, inclusiv pentru cele care aparțin domeniului public. Pe parte de cheltuieli: Menținerea în plată a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară la nivelul lunii noiembrie 2024; Prorogarea aplicării prevederilor legale pentru acordarea de pensii speciale primarilor și președinților de consilii județene; Menținerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum și a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii noiembrie 2024; Menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024; Neacordarea în anul 2025 de premii/ore suplimentare/bonusuri, bilete de valoare cu excepția tichetelor de creșă; Cuantumul voucherului de vacanță pentru sectorul public (instituții publice și operatori economici cu capital integral/majoritar de stat) este de 800 de lei, cu condiția ca beneficiarul să asigure o coplată de cel puțin 800 de lei; Menținerea normei de hrană/indemnizației de hrană pentru sectorul public inclusiv apărare națională, ordine publică, siguranță națională la nivelul lunii decembrie 2024; Menținerea în plată a normei de echipamente la nivelul lunii noiembrie 2024 pentru sectorul de apărare națională, ordine publică, siguranță națională; Menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a tuturor categoriilor de indemnizații acordate potrivit legii pentru: veteranii și văduvele de război, academicieni, rente viagere pentru sportivi și altele asemenea; Menținerea în plată la nivelul lunii noiembrie 2024 a alocațiilor pentru copii; Menținerea la nivelul valabil în trimestrul IV 2024 a valorilor garantate ale punctelor pentru serviciile medicale acordate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; Interzicerea achiziționării de mobilier, clădiri necesare pentru desfășurarea de activități ale autorităților/instituțiilor publice, mijloace auto, aparatură, obiecte de inventar; Plata în tranșe pentru sentințele judecătorești devenite executorii în cursul anului 2025; Prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din noile legi ale educației, inclusiv a celor care prevăd alocarea unui procent de 15% din totalul cheltuielilor bugetului de stat; Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor din O.G. nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, referitoare la alocarea a 1% din produsul intern brut pentru cercetare; Limitarea numărului de călătorii gratuite pentru transportul public feroviar de călători pentru anumite categorii sociale și modificarea procedurii de acordare a facilităților de călătorie pentru studenți; Prima rectificare bugetară pe anul 2025 aprobată prin Ordonanța Guvernului nr.50/2025, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025 și respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2025, pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, a fost determinată de: Evoluția economică din prima parte a anului; Analiza execuției bugetare pe primele opt luni ale anului 2025; Adoptarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare, nr.141/2025, cu modificările și completările ulterioare, prin care se reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2025 privind aprobarea restituirii unor sume plătite la Fondul de Tranziție Energetică, prin care pentru contribuabilii producători de energie electrică/entităților agregate care au invocat excepția de neconstituționalitate care fac obiectul Deciziei Curții Constituționale nr. 640 din 7 noiembrie 2024, se aprobă restituirea contribuției plătite la Fondul de Tranziție Energetică; Necesitatea alocării de fonduri suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii; Necesitatea alocării de sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat pentru asigurarea drepturilor salariale; Necesitatea asigurării continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical, plata diferențelor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate; Necesitatea asigurării fondurilor necesare finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru școli al României pentru perioada septembrie-decembrie a anului școlar 2025-2026; Necesitatea asigurării fondurilor necesare finanțării gratuității acordate elevilor prevăzuți la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, la transportul public local și metropolitan rutier, potrivit prevederilor art. 83 alin. (2) lit. a) din același act normativ; Necesitatea asigurării fondurilor necesare pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav; Necesitatea alocării de fonduri pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny; Necesitatea corelării planificării bugetare cu evoluția prognozată a indicatorilor macroeconomici și cu execuția bugetară pe primele opt luni ale anului; Necesitatea asigurării fondurilor pentru compensarea facturilor la energie electrică și termică pentru consumatorii casnici, precum și pentru acordarea unui sprijin financiar pentru consumatorii casnici de energie electrică și termică. Rectificarea bugetară a avut în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 3.230,6 milioane lei precum și majorarea per sold a cheltuielilor bugetului general consolidat cu 27.810,2 milioane lei majorându-se astfel deficitul bugetar pe anul 2025, în termeni cash, cu 24.579,6 milioane lei. Pentru ca proiectul de act normativ să poată fi aprobat a fost necesară derogarea de la prevederile art.12 alin.(1) lit. a)-d), art.17 alin.(2), art.24 și art.26 alin.(4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată și ale art.2, art.3 alin.(1) și alin.(5)-(7) și art.5 din Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025 nr.8/2025: plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 105.559,5 milioane lei; plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este în anul 2025 de minus 8,4%; plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 9,0% în anul 2025; pentru anul 2025, plafonul nominal al cheltuielilor totale, exclusiv asistența financiară din partea Uniunii Europene și a altor donatori, pentru bugetul general consolidat este de 744.578,1 milioane lei, pentru bugetul de stat este de 446.714,3 milioane lei, pentru bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 154.415,0 milioane lei, pentru bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 80.414,2 milioane lei, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat este de 157.972,2 milioane lei; pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj este de 2.118,6 milioane lei, pentru bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii este de 58.318,4 milioane lei și pentru alte bugete componente ale bugetului general consolidat este de 24.821,2 milioane lei; pentru anul 2025, plafonul nominal al cheltuielilor de personal din bugetul de stat este de 91.150,6 milioane lei; pentru anul 2025, plafonul nominal al soldului bugetului general consolidat este de minus 159.765,0 milioane lei iar plafonul nominal al soldului bugetului de stat este de minus 167.394,7 milioane lei; plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârșitul anului 2025, este de 59,6% din produsul intern brut. Derogarea de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la prevederile Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025 nr.8/2025 a fost necesară având în vedere evoluția indicatorilor macroeconomici, gradul de utilizare a creditelor bugetare pe primele opt luni ale anului, alocarea de fonduri pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii. A doua rectificare bugetară pe anul 2025 a fost adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2025, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025 și respectiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2025, pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, a fost determinată de: Evoluția economică din prima parte a anului; Analiza execuției bugetare pe primele zece luni ale anului 2025; Necesitatea corelării bugetelor ordonatorilor principali de credite aprobate pe anul 2025 cu necesarul fondurilor pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina acestora prin Planul național de redresare și reziliență al României revizuit; Necesitatea asigurării fondurilor în vederea desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite până la finele anului; Necesitatea asigurării fondurilor necesare pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, datorită creșterii numărului acestor beneficiari; Necesitatea alocării de fonduri pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical; Necesitatea asigurării fondurilor pentru plata influențelor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate; Necesitatea alocării de fonduri pentru plata ajutoarelor de încălzire cu combustibili solizi și petrolieri în baza Legii nr.226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare; Necesitarea alocării de fonduri, sub formă de subvenții, decontare de facilități și majorări de capital, pentru asigurarea bunei funcți