Raport-anual-ANABI-2023.pdf

stiției 2018 – 2022 la H.G. nr. 282/2016 recuperarea creanțelor provenite criminalității organizate a Sistemului Judiciar pentru protecția intereselor (noiembrie 2013) 2015-2020 sistemului judiciar 2015-2020 Național de Acțiune 2016-2018 2017-2020 (iulie 2018) (martie 2019) din infracțiuni 2021-2025 2021-2024 2022-2025 financiare ale UE în România (ianuarie 2015) (aprilie 2016) (august 2016) (2017) (septembrie 2021) (septembrie 2021) (aprilie 2022) (decembrie 2023) H.G. nr. 861/2018 H.G. nr. 583/2016 Memorandum Strategia națională împotriva H.G. nr. 1064/2021 H.G. nr. 1269/2021 H.G. nr. 344/2022 Strategia naţională Accelerarea luptei împotriva traficului de persoane Modificarea și completarea Strategia Națională Strategia națională în domeniul anticorupţie 2016-2020 corupției 2018–2022 H.G. nr. 861/2018 Anticorupție 2021-2025 drogurilor 2022-2026 (august 2016) (2016) (noiembrie 2018) (octombrie 2021) (decembrie 2021) (aprilie 2022) DIRECTIVA (UE) 2024/1260 La data de 13 martie 2024, Parlamentul European a adoptat forma finală a Directivei (UE) 2024/1260 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind recuperarea și confiscarea activelor, document publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L din 2 mai 2024. Acest nou instrument de armonizare a legislațiilor europene va înlocui Decizia Consiliului 2007/845/ JAI, prin intermediul căreia, în acest moment, are loc cooperarea între oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre, precum și Directiva 2014/42, care, printre altele, a stabilit în sarcina fiecărui stat membru obligația de a reglementa instituția confiscării extinse, precum și importante reguli în domeniul administrării și valorificării activelor în timpul procesului penal. Printre elementele de noutate ale Directivei se numără următoarele reglementări: Articolul 6 - Accesul la informații Unul dintre obiectivele Directivei a fost acela de a stabili, într-un mod unitar, care sunt bazele de date la care structurile de tipul ARO (Asset Recovery Office) vor avea acces în desfășurarea activităților specifice. Astfel, statele membre trebuie să asigure birourilor de recuperare a activelor acces în mod direct la următoarele registre: registre ale bunurilor imobile, registre naționale de autovehicule, aeronave și ambarcațiuni, registre comerciale, registre naționale ale beneficiarilor reali în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 și date disponibile prin interconectarea registrelor beneficiarilor reali în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849, registre centralizate de conturi bancare în conformitate cu Directiva (UE) 2019/1153. De asemenea, statele membre trebuie să asigure birourilor de recuperare a activelor acces direct sau la cerere, la următoarele date și informații: date fiscal-bugetare, date naționale privind securitatea socială, informații relevante deținute de autoritățile competente pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor, informații privind ipotecile și împrumuturile, informații conținute în bazele de date privind moneda națională și în bazele de date privind schimbul valutar, informații privind titlurile de valoare, date vamale, inclusiv transferurile fizice transfrontaliere de numerar, informații privind situațiile financiare anuale ale societăților, informații privind transferurile electronice de fonduri și soldurile conturilor, informații privind conturile de criptomonede și transferurile de criptomonede, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2023/1113 al Parlamentului European și al Consiliului, date stocate în Sistemul de informații privind vizele (VIS), în Sistemul de informații Schengen (SIS II), în Sistemul de intrare/ieșire (EES), în Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și în Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN). În cadrul aceluiași articol, legiuitorul European a reglementat garanții corespunzătoare în ceea ce privește accesul la aceste date sau informații. Articolul 11 - Indisponibilizarea Potrivit art. 11 din Directivă, statele membre vor dispune de un nou instrument denumit generic măsuri imediate. Efectul unei măsuri imediate este acela al blocării pe o perioadă determinată de timp a activelor, până la momentul realizării tuturor formelor de cooperare judiciară privind recunoașterea unui ordin de indisponibilizare, activitate care poate presupune în practică trecerea unei perioade importante de timp. În acest sens, statele membre vor avea obligația de a recunoaște o asemenea competență birourilor de recuperare a activelor. La acest moment, potrivit Legii nr. 318/2015, atribuțiile biroului de recuperare a activelor sunt date în competența Agenției.  Articolul 15 - Confiscarea care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare În ceea ce privește reglementarea cazurilor de confiscare directă în absența unei condamnări, care pot fi aplicate chiar dacă nu se atrage răspunderea penală, legiuitorul european a extins ipotezele în care există obligativitatea dispunerii de către organele judiciare a măsurii confiscării, față de cazurile reglementate în cuprinsul Directivei 2014/42. Astfel, va putea fi dispusă confiscarea în cazul decesului persoanei suspectate sau acuzate, precum și în cazul în care termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut în dreptul național pentru infracțiunea relevantă este mai mic de 15 ani și a expirat după inițierea procedurilor penale. Articolul 16- Confiscarea averilor nejustificate rezultate din activități infracționale Directiva reglementează un nou tip de confiscare, respectiv confiscarea averilor nejustificate rezultate din activități infracționale. Această formă de confiscare a fost reglementată pentru a acoperi acele situații în care procesul penal se va încheia altfel decât printr-o hotărâre de condamnare, în aceste cazuri neputând fi incidentă instituția confiscării extinse. O limită importantă pe care statele membre o pot stabili în aplicarea acestui tip de confiscare este reprezentată de condiția ca asupra bunurilor ce urmează să fie confiscate să fi fost dispusă anterior o măsură de indisponibilizare. Cea de-a doua limitare vizează posibilitatea statelor membre de a restrânge aplicabilitatea acestei instituții doar la nivelul bunurilor care sunt indisponibilizate anterior în cadrul unei anchete privind săvârșirea unei infracțiuni în cadrul unei organizații criminale. Alte reglementări importante în cadrul Directivei vizează: Obligativitatea ca statele membre să adopte măsuri pentru elaborarea unor strategii naționale în domeniu. Din această perspectivă, România are, încă din anul 2021, o asemenea strategie, care corespunde tuturor criteriilor stabilite în cuprinsul Directivei, respectiv Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021-2025 ”Criminalitatea nu este profitabilă!”; Obligativitatea ca statele membre să înființeze sau să desemneze instituții care să exercite atribuțiile de recuperare a activelor (Asset Recovery Office – ARO) și de gestionare a activelor (Asset Management Office – AMO). Potrivit art. 2 din nr. Legea 318/2015, aceste competențe sunt exercitate la nivel național de către Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; Recomandarea introducerii la nivelul statelor membre a instituției reutilizării sociale. În baza dispozițiilor ce se regăsesc în Capitolul V din Legea nr. 318/2015, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizare exercită un mandat legal în vederea reutilizării sociale a bunurilor imobile confiscate. ANABI a contribuit, prin intermediul platformei ARO și rețelei CARIN, la dezvoltarea acestui instrument la nivel European. Ministerul Justiției, reprezentat prin ANABI, a asigurat negocierea la nivelul Grupului de lucru pentru negociere în materie penală (COPEN) în vederea adoptării acestui instrument, urmărindu-se asigurarea condițiilor necesare pentru ca noul instrument să fie compatibil cu specificitățile legislației naționale, astfel încât procesul de transpunere să fie unul lipsit de incidente. Concluzionând, la împlinirea celor 30 de luni de la momentul adoptării, noua Directivă va reprezenta, alături de Regulamentul 2018/1805, baza cooperării internaționale în materie penală la nivelul Uniunii Europene, aceste două instrumente contribuind la o creștere a capacității de răspuns a instituțiilor europene împotriva fenomenului infracțional prin consolidarea activității de cooperare internațională între statele membre, mai ales în contextul unei criminalități organizate cu caracter transfrontalier. REUTILIZARE SOCIALĂ Prin Legea nr. 230/2022 au fost introduse mai multe dispoziții legale în scopul asigurării unui cadru cuprinzător pentru protecția și asistența victimelor infracțiunilor de orice fel. În esență, legea a introdus schimbări substanțiale în scopul sprijinirii victimelor infracțiunilor, respectiv: înființarea Mecanismului Național de Susținere a Prevenirii Criminalității, ca instrument instituțional și financiar având ca obiectiv prioritizarea alocării de resurse pentru implementarea activităților și proiectelor care au ca obiective educația juridică, prevenirea criminalității, asistența și protecția victimelor infracțiunilor, precum și consolidarea capacității administrative, inclusiv logistice, a instituțiilor abilitate să identifice, să administreze sau să valorifice bunurile confiscate Sprijin pentru victime și comunitate Infractorii plătesc și operaționalizarea unui fond de urgență și introducerea unui sistem modern și rapid de compensare sub formă de vouchere, care să permită avansarea de către stat în 72 de ore a unor plăți către victimele infracțiunilor, pentru acoperirea nevoilor urgente (cheltuieli de hrană, cazare, transport, medicamente și materiale sanitare, precum și materiale de igienă și de uz personal). În ianuarie 2023, Mecanismul Național de Susținere a Prevenirii Criminalității a devenit operațional și va fi funcțional pe durata a cinci ani, cu posibilitatea prelungirii prin lege. Sursele care stau la baza constituirii Mecanismului sunt sumele de bani confiscate în procedurile penale, sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor recuperate în procedurile penale și din sumele obținute din executarea ordinelor de confiscare prin echivalent în proceduri penale, rămase după acoperirea cheltuielilor de valorificare, a deducerii sumelor care fac obiectul distribuirii internaționale de către ANABI, precum și a altor rețineri, potrivit legii.Destinatarii sumelor sunt Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiției, precum și ANABI, sumele de bani obținute prin intermediul constituirii Mecanismul National de Susținere a Prevenirii Criminalității fiind alocate în cote procentuale, între 15% și 20%. Legea nr. 230/2022 a completat Legea nr. 318/2015 cu un nou capitolul intitulat „Accesul victimelor infracțiunilor la compensații”. Prin suplimentarea bugetului Ministerului Justiției cu 15% din sumele puse la dispoziție prin intermediul Mecanismului Național de Susținere a Prevenirii Criminalității, bugetul ministerului va putea asigura, pe lângă finanțarea proiectelor sau programelor de prevenire a criminalității, fondurile necesare pentru alocarea unei compensații financiare sau a unui avans pentru victimele infracțiunilor, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 211/2004. Modificările aduse prin Legea nr. 230/2022 permit victimelor infracțiunilor să solicite compensații financiare atât pentru daunele morale, cât și pentru cele materiale cauzate de infracțiune, fără a exista o limită privind valoarea compensațiilor. Prevederile legale au fost necesare pentru a include daunele morale printre categoriile de daune pentru care se pot acorda compensații financiare. În plus, s-a reglementat posibilitatea victimelor infracțiunilor prevăzute la art. 21 din Legea nr. 211/2004 de a solicita un avans din compensația financiară sub formă de voucher pentru acoperirea cheltuielilor de hrană, cazare, transport, medicamente și materiale sanitare, precum și materiale de igienă și de uz personal. Voucherele vor fi distribuite de către entități publice și private, iar Metodologia de emitere, distribuire și decontare a voucherelor destinate victimelor infracțiunii, pentru stabilirea cuantumului acestora, precum și a criteriilor de selectare a entităților publice și private înrolate în mecanismul de acordare a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 542/2023. Prin intermediul Mecanismului Național de Susținere a Prevenirii Criminalității a fost avută în vedere și posibilitatea finanțării nerambursabile a unor proiecte derulate de asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul asistenței și protecției victimelor și asistenței sociale. În conformitate cu prevederile art. 372 din Legea nr. 318/2015, ANABI are atribuția de a distribui procentul de 15% din sumele puse la dispoziție prin intermediul Mecanismului Național de Susținere a Prevenirii Criminalității, în vederea finanțării proiectelor sociale destinate victimelor infracțiunilor. În luna octombrie 2023, ANABI a lansat o consultare publică cu privire la programul anual de granturi și la ghidul solicitantului pentru anii 2023/2024. Obiectivul granturilor este de a sprijini activitățile non-profit cu accent pe educația juridică, prevenirea criminalității, precum și asistența și protecția victimelor infracțiunilor. Beneficiarii direcți ai programului anual ANABI sunt asociațiile și fundațiile cu obiect de activitate în domeniul asistenței și protecției victimelor și asistenței sociale, iar beneficiarii indirecți sunt victimele infracțiunilor, persoane aflate în situații de risc sau vulnerabilitate la criminalitate, copii cu vârsta între 10 și 17 ani din zone expuse infracționalității, precum și persoanele fizice peste 18 ani rezidente în România. Urmare a aplicării procedurii privind reutilizarea socială prevăzută la art. 34 din Legea nr. 318/2015, cu modificările și completările ulterioare, la data de 22.09.2023, ANABI a transmis Ministerului Finanțelor propunerea privind transmiterea cu titlu gratuit din domeniul privat al statului în domeniul privat al comunei Traian, județul Bacău, a unui imobil situat în com. Traian, str. Principală nr. 10, jud. Bacău, compus din teren în suprafață de 10.550 mp (din care 3.227 mp intravilan categoria de folosință curți-construcții și 7.323 mp extravilan categoria folosință curți-construcții) și construcție- locuință DS+P+E+MS cu suprafață construită la sol 396 mp și suprafață desfășurată 1.274 mp, intrat în proprietatea privată a statului prin confiscare. Dosarul penal a fost instrumentat de DIICOT și a vizat săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor. Conform hotărârii judecătorești pronunțată de Curtea de Apel Iași, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, imobilul reprezintă produs al infracțiunii și a fost confiscat. Reutilizarea socială garantează cetăţenilor vizibilitatea bunurilor confiscate, întrucât ceea ce provine din infracţiuni este înapoiat în mod explicit societăţii. Astfel, un imobil confiscat, dobândit cu fonduri obţinute din săvârşirea de infracţiuni grave (luare de mită), are, pe lângă o valoare de piaţă, şi o valoare simbolică. Respectivul imobil, tre