Raport privind starea învățământului superior din România

Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023

a studenților care provin din grupuri dezavantajate. Totodată, în cadrul Metodologiei de repartizare a fondului pentru dezvoltare instituțională (FDI) pentru anul 2023, s-a menținut direcția de finanțare pentru proiectele care au urmărit, la nivel instituțional, creșterea echității sociale, în vederea incluziunii sociale și sporirea accesului la învățământul superior, domeniul D1, în cadrul căreia toate universitățile au fost finanțate pentru a implementa măsuri de echitate și acces pentru studenți (46 de proiecte de dezvoltare instituțională, în curs de implementare în 2023). Totodată, s-a continuat consolidarea structurii naționale de monitorizare a dimensiunii sociale a învățământului superior prin participarea la implementarea unei noi runde a proiectului EUROSTUDENT VIII, în parteneriat cu CNPEE-UCE.

II.2.2. Sprijinirea studenților din grupurile subreprezentate pentru participarea în învățământul superior Rata de absolvire a învățământului superior în România rămâne cea mai scăzută din toate țările UE. În ultimul deceniu, această rată nu s-a îmbunătățit semnificativ și se poate observa o tendință de stagnare pe termen lung. În 2021, această rată a fost de 23,3%, ceea ce reprezintă aproape jumătate din media UE (41,2%). Printre alte cauze, nivelurile scăzute de absolvire a învățământului superior sunt influențate de ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii, de ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureat și de nivelurile scăzute de participare la învățământul superior a elevilor care provin din medii defavorizate. Egalitatea de șanse rămâne o provocare semnificativă, cu o rată deosebit de scăzută de absolvire a învățământului terțiar în zonele rurale (8,2% în 2021 față de media UE de 29,6%). Rata de participare la învățământul superior a persoanelor din zonele rurale nu s-a schimbat substanțial în ultimii 5 ani. Rata de

absolvire în orașe este, de asemenea, sub media UE (44% față de 51,4%), dar decalajul este mai mic. Diferențele dintre regiuni reflectă decalajul dintre mediul rural și cel urban (de exemplu, există o rată de 50,5% în București față de o rată de 15,3% în zona rurală din sudul Munteniei). Există, de asemenea, o disparitate de gen persistentă, 20,6% dintre bărbații cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani având o diplomă de învățământ superior, față de 26,2% dintre femei. Măsurile care au vizat accesul și participarea la învățământul superior: 1. sprijinirea exceptării de la plata taxelor școlare pentru studenții cu rezultate deosebite; burse pentru studenții cu cele mai bune rezultate; 2. suplimentarea exceptării de la plata taxelor pentru studenți, pe bază de merit, cu un program pentru sprijinirea celor care au nevoie – burse sociale, în principal la nivel instituțional; 3. subvenții pentru cazare și masă (prin finanțare suplimentară); 4. încurajarea atragerii studenților din grupuri subreprezentate și netradiționali, inclusiv români

care locuiesc în străinătate; 5. creșterea transparenței informațiilor și oferirea de îndrumări cu privire la oportunitățile și rezultatele educaționale, care să stea la baza alegerii parcursului educațional și să ajute la reducerea abandonului școlar; 6. stimularea instituțiilor de învățământ superior de stat pentru suplimentarea fondului pentru burse provenit de la bugetul de stat, pentru fiecare categorie de burse, cu fonduri provenite din venituri proprii. Ponderea fondurilor alocate de universități pentru burse, provenite din venituri proprii, din totalul fondului pentru burse al universității constituie un indicator de performanță

61