Raport privind starea învățământului superior din România

Raport privind starea învățământului superior din România 2022–2023

în cadrul studiilor universitare de licență (48,65% pentru generația 2015/2016), masterat (41,5% pentru generația 2015/2016) și doctorat (70% dacă ne raportăm la durata formală a programului pentru generația 2015/2016).

• • A fost realizată o analiză a tranziției generației 2017/2018 în primul an universitar

        (https://editura.uefiscdi.ro/27-accesul-in-invatamantul-superior-o-perspectiva-cantitati
        va-analiza-a-tranzitiei-generatiei-scolare-2017-2018-in-primul-an-uni),          ale     cărei
        concluzii și recomandări au reflectat, printre altele, următoarele aspecte:
             o Mai puțin de jumătate din elevii din clase terminale ajung să-și continue studiile
                universitare (44,66%). Luând în considerare și rata de abandon, doar 33,74%
                dintre aceștia ajung în anul III de studiu.
             o Politicile privind susținerea elevilor din licee aflate în mediul rural nu contribuie
                la o creștere semnificativă a procentului de studenți cu acest profil. Doar 64%
                dintre aceștia se înscriu la examenul de Bacalaureat. 58% dintre absolvenții cu
                diplomă, proveniți din unități de învățământ din mediul rural, au devenit studenți
                în România, prin comparație cu media generală de 73,46%.

• • A fost propus un Cadru de politică publică privind îmbunătățirea accesului, a participării

și a absolvirii în învățământul superior din România (https://editura.uefiscdi.ro/4-cadru- de-politica-publica-privind-imbunatatirea-accesului-a-participarii-si-a-absolvirii-in- invatamantul-superior-din-romania), care a abordat mai multe teme, printre care: tranziția de la învățământul liceal către învățământul superior, nivelul postliceal și colegiile non-universitare, accesul la învățământ superior, situația studiilor inginerești în România, abandonul în învățământul superior sau accesul, progresul și absolvirea studiilor doctorale.

• • A fost realizată o evaluare ex ante a impactului introducerii unui sistem centralizat de

admitere în universități (https://editura.uefiscdi.ro/1-evaluare-ex-ante-a-impactului- introducerii-unui-sistem-centralizat-de-admitere-in-universitati). Studiul analizează mai multe argumente în această privință, subliniind și care sunt dificultățile punerii în practică a unei asemenea politici publice. De asemenea, au fost formulate propuneri privind fundamentarea cifrei de școlarizare, de CNSPIS, cu suportul UEFISCDI, pentru anul universitar 2023-2024. A fost elaborată propunerea de indicatori și de optimizare a sistemului de colectare a datelor, de către CNSPIS, cu sprijinul UEFISCDI, și transmisă ME pentru elaborarea OME privind „indicatorii de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii”. A continuat susținerea politicilor ME privind creșterea capacității universităților de a asigura accesul la programe de studii pentru persoane provenite din medii dezavantajate socioeconomic, prin menținerea în metodologiile de finanțare (la propunerea CNFIS, cu sprijinul executiv al

UEFISCDI) a prevederilor care să asigure șanse egale și să conducă la realizarea incluziunii sociale (stimularea universităților de a face demersuri în vederea creșterii accesului și echitații). Astfel, propunerea privind Metodologia de repartizare a finanțării suplimentare (FS), aprobată și implementată în anul 2023, a continuat să includă setul de indicatori de calitate privind orientarea regională și echitatea socială (cu o pondere de 20% din FS), 5% din FS fiind alocat pentru indicatorul de calitate IC4.1 - Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate, care urmărește stimularea universităților pentru realizarea acțiunilor de sprijinire

60